2,849 matches
-
tăierea porcului sau colindatul sau uratul de Anul Nou. Ce să mai vorbim despre smântânitul oalelor, furatul cireșelor și a pupăzei din tei sau scăldatul ? Cine a plătit paguba făcută în grădina mătușii Mărioara pentru pofta copilului de a mânca cireșe, dacă nu părinții ? ― Însă degeaba mai clămpănesc eu din gură: cine ce treabă are cu munca omului? Stricăciunea se făcuse, și vinovatul trebuia să plătească . Vorba ceea: Nu plătește bogatul, ci vinovatul ! Așa și tata, a dat gloaba pentru mine
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
să plătească . Vorba ceea: Nu plătește bogatul, ci vinovatul ! Așa și tata, a dat gloaba pentru mine și pace bună. După ce-a venit el rușinat de la ispasă, mi-a tras o chelfăneală ca aceea, zicând: Na! satură te de cireșe! De amu să știi că ți-ai mâncat lefteria de la mine, spânzuratule ! Oare multe stricăciuni am să mai plătesc eu de pe urma ta ? Însă ca orice copil, și Nică este cuprins de părere de rău: ―mi se dusese buhul despre pozna
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Nică este cuprins de părere de rău: ―mi se dusese buhul despre pozna ce făcusem, de n-aveai cap să scoți obrazul în lume de rușine". Problema este însă că regretul a fost uitat repede, căci ―îndată după cea cu cireșele, vine alta la rând-. Povestea cu pupăza din tei este și ea plină de peripeții, în ciuda faptului că Nică nu dorea decât un singur lucru: ca pupăza să nu-l mai trezească dimineața devreme. De data aceasta, copilul ia lucrurile
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
privind totul dintr-o perspectivă care amuză, exagerând, zeflemisind sau autoironizându se. Creangă pune un mare accent pe umor în romanul Amintiri din copilărie , unde autorul își povestește isprăvile de demult cu mult umor și duioșie. Pe rudele păgubite de cireșe și cânepă le creionează astfel: ―Moș Vasile era un cărpănos și un pui de zgârie brânză ca și mătușa Mărioara. Vorba ceea: a tunat și i-au adunat. Comicul e dat de plăcerea de a spune, de jovialitate și umor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
următoarele cerințe: - Intuiția să se facă cu ajutorul a cât mai multe simțuri. Dacă nu putem participa cu toate simțurile la intuirea unui obiect ne putem forma o imagine falsă asupra obiectului respectiv. Noțiunea de fructe crude, fructe coapte (mere și cireșe) ne-o formăm nu numai cu ajutorul văzului , ci și cu ajutorul gustului; - Folosirea celui mai adecvat material. Se recomandă să fie folosit la lecții, în primul rând, materialul natural viu. Dacă aceasta lipsește, sau este greu de procurat, se recurge la
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și generalist al Războiului, oferind argumente și măsuri pe cât de năstrușnice pe-atât de grețos patriotarde. Deschizând ample paranteze în acel climat infernal, Alexandru riscă să-și reprezinte, oh, les beaux jours, trăite odinioară sub efectul unei proustiene dulceți de cireșe amare, marca Eliza, geniul locului adolescenței sale din Colonie, vremelnic guvernată de tatăl său. Îndrăgostit ce oscilează între matura Eliza și feciorelnica Aurela, clandestin și pe fugă, Alexandru deapănă imagini inefabile dintr-o memorie de detectiv voyeurist și grefier părtinitor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ne-am întoarce în livezi,/ În liniștea-ntreruptă doar de poame,/ Unde pe mii de ani-nainte vezi,/ Rostogolindu-se aceleași toamne,// Și orice spaime ar aduce norii,/ Din răscolite ceruri megieșe/ Ca-n cele mai de mult istorii/ Cireșii numără cireșe// Legile basmelor se schimbă/ zadarnic printre paradise,/ În doar de ei știuta limbă/ Caișii spun mereu caise// Și ca și cum nimic în lume/ Nu-i poate face să dispere,/ Când zările descresc, anume/ Merii îngână veșnic mere.// Oh, pomii frați de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tomate pentru concentrare (semănat direct în câmp, maturare ± concomitentă, recoltare mecanică), tomate pentru ketchup (conținut ridicat în zaharuri), piersici pentru compot (pulpă tare, producție mare, conținut ridicat în zaharuri); mazăre care nu se amidonează la conservare (varietatea medullare), vișine și cireșe pietroase, cu pulpa mai tare și desprindere mai ușoară de penduncul la scuturare (recoltabile mecanic), mere rezistente la boli, pentru sucuri (concentrare), nuci pentru ulei etc. Menționăm că adesea, specializarea pentru industrie determină o pretabilitate mai redusă când e vorba
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
coacăze, afine, agrișe, printre legume: castraveți, dovlecei, ceapă verde, usturoi verde, formele legumicole de cicoare, fasole de grădină, mazăre de grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în patru categorii: a) cu valoare energetică ridicată (de ordinul miilor de Kcal/kg) sunt nucile, alunele, migdalele, dar și măslinele, avocado, alături de câteva sortimente tradițional deshidratate, de tipul stafidelor, smochinelor, curmalelor etc; b) cu valoare energetică importantă sunt strugurii, cireșele tardive, cartofii, mazărea, bobul, usturoiul etc; c) cu valoare energetică medie pot fi considerate majoritatea produselor; d) cu valoare energetică redusă sunt castraveții, dovleceii, tomatele, ridichile, ciupercile, legumele de la care se consumă frunzele etc. CAPITOLUL 4. TEXTURA PRODUSELOR HORTICOLE Textura
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai puțin relevante pentru studiul nostru Conducătoare, senzitive Epiderma este un țesut de apărare primar, ce constă dintr-un strat de celule compacte, care protejează în exterior frunzele și fructele. La salată și varză, celulele sunt poliedrice, cu clorofilă. Merele, cireșele și căpșunile au pigmenți antocianici în epidermă, morcovii conțin caroten, tomatele licopen, iar conopida nu are pigmenți la soiurile cu căpățâna de culoare albă. Epiderma fructelor de măr sau a frunzelor de varză este acoperită de cuticulă, un strat subțire
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fruct sau altele, aflate la maturitatea fiziologică. Gradul de fermitate Gradul de fermitate (numit și fermitate structo-texturală), rezultă din interdependența dintre textură și structură. Produse elastice. Fructele și legumele cu membrane celulare subțiri, cu celule epidermice mai puțin modificate (cazul cireșelor, vișinelor, prunelor, strugurilor, afinelor, coacăzelor, tomatelor, castraveților), au la o perioadă de timp după recoltare o fermitate slabă, dar își mențin elasticitatea. Produse care se ofilesc. Legumele de frunze, păstăile de fasole sau mazăre, cartofii timpurii, ardeii, sparanghelul, evoluează într-
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
plutesc deasupra nivelului apei); b) cu masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt: mazărea boabe, pepenii galbeni, ceapa, pătrunjelul, gutuile, căpșunile (plutesc imediat sub nivelul apei, la suprafață); c) mai grele ca apa sunt: cartofii, fasolea păstăi, morcovii, cireșele, vișinile, murele, zmeura, coacăzele, prunele, strugurii, perele (se lasă la fundul apei). O aplicație practică este metoda Stohman de aproximare a conținutului în amidon din cartofi, pe baza masei lor specifice. Este o metodă orientativă bazată pe date practice în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este foarte importantă pentru cei care ambalează sau depozitează produsele. Limitele de oscilație se situează la legume între 120 kg/m3 (spanac) și 1000 kg/m 3 (tomate), iar la fructe între 400 kg/m3 (mere) și 620 kg/m3 (cireșe). Produsele voluminoase și cu masă specifică mică au și masa volumetrică mică. 6.3. Căldura specifică Căldura specifică este cantitatea de căldură necesară, la volum constant, pentru ridicarea temperaturii unei unități de masă (kg) de produs horticol, cu un grad
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
scăzute (-1,00C/-2,00C) sunt majoritatea produselor, cum ar fi: ardeii, cartofii, ceapa, ciupercile, conopida, guliile, mazărea de grădină, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, sparanghelul, țelina, căpșunile, murele, piersicile, zmeura; c) sensibile la temperaturi scăzute (-2,00C/-3,00C) sunt: ridichile, cireșele, merele, perele, strugurii, vișinile, prunele; d) puțin sensibile la temperaturi scăzute (-3,00C/-4,00C) sunt: căpățânile de usturoi; e) relativ rezistente la temperaturi scăzute (-4,00C/-7,00C) sunt: nucile, migdalele, castanele, alunele. Temperatura de păstrare frigorifică trebuie fixată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
soi. Cu cât conținutul în substanță solubilă este mai ridicat, temperatura de îngheț este și ea mai mare în valori absolute. Factorul specie, atât de evident în clasificarea efectuată, diferențiază două specii, chiar la același conținut în substanță uscată solubilă. Cireșele îngheață mai greu decât prunele, într-un asemenea caz. Factorul soi este la fel de important. La struguri, temperatura de îngheț este mai mică la soiul Cardinal (-2,60C) și mult mai mare ca valoare absolută la soiul Muscat Hamburg (-4,6
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
specialitate din Occident, cu excepția Germaniei, gradele Brix se utilizează, în sensul de grame s.u.s.%. Substanțele solubile nefermentescibile (în limbaj tehnic “nezahărul”) din musturile de fructe sunt numeroase. La sâmburoase, sorbitolul și acizii organici sunt principalii reprezentanți. La un must de cireșe filtrat (caz concret), având 14,3% substanță uscată solubilă, extractul nefermentescibil a fost de 65 g/l: 40 g/l sorbitol, 10 g/l acizi organici, 4 g/l glicerină, 3 g/l protide, 3 g/l acid galacturonic, 3
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de numai 5 %, iar strugurii au conținutul mediu cel mai ridicat (16 %). Dintre produsele horticole mai cunoscute, 7 specii de legume (ceapa, păstârnacul, morcovii, pătrunjelul, pepenii galbeni și verzi, usturoiul) și 13 specii 48 de fructe (afine, agrișe, caise, castane, cireșe, gutui, mere, nuci, pere, piersici, prune, struguri, vișine) au un conținut maxim de glucide totale de peste 10%. Dinamica glucidelor totale. În timpul maturării, conținutul în glucide totale al fructelor crește. La cireșe are loc o creștere de la 2 % la 9 % într-
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
13 specii 48 de fructe (afine, agrișe, caise, castane, cireșe, gutui, mere, nuci, pere, piersici, prune, struguri, vișine) au un conținut maxim de glucide totale de peste 10%. Dinamica glucidelor totale. În timpul maturării, conținutul în glucide totale al fructelor crește. La cireșe are loc o creștere de la 2 % la 9 % într-o singură lună de maturare pe pom. Legumele rădăcinoase se recoltează în faza maturității depline, care poate fi identificată prin stabilirea raportului între conținutul în zaharoză și monoglucide, care trebuie să
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau fructe, conținutul în glucide totale scade. La piersici se înregistrează scăderea cea mai evidentă la temperatura mediului ambiant (de la 9,35%, la 5,88%), în timp ce la 00C scăderea este redusă (9,35%-9,0%). La ardei, gogoșari, tomate, căpșune, cireșe, prune, dar și la ceapă sau morcovi, scăderea conținutului glucidelor totale pe parcursul păstrării este de aproximativ un procent. La vișine, scăderile sunt nesemnificative. Pe parcursul păstrării, poate avea loc și o creștere a conținutului în glucide totale. La struguri sau caise
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
îndulcire în amestec. Bibliografia existentă oferă uneori date neunitare în legătură cu puterea de îndulcire a diferitelor glucide hidrosolubile (Ternes, W.,1990; Richter, G. și colab., 1989; Koch, J., 1986 etc.). Glucoza (dextroza) se găsește în cantități mai mari în struguri (7-8 %), cireșe (6 %), ceapă, afine, căpșune, coacăze, pere, prune (peste 2%). Fructele sâmburoase conțin în mod predominant glucoză, din această cauză sunt (par) mai puțin dulci, la un conținut similar altor fructe în glucide invertibile. Fructoza (levuloza) este conținută în proporție mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
prune (peste 2%). Fructele sâmburoase conțin în mod predominant glucoză, din această cauză sunt (par) mai puțin dulci, la un conținut similar altor fructe în glucide invertibile. Fructoza (levuloza) este conținută în proporție mai mare în struguri (7 %), mere (6 %), cireșe (6 %), afine (3 %), varza albă, căpșune, coacăze, pere, prune (peste 2 %). Deși au un conținut în glucide mai redus, fructele semințoase par mai dulci, din cauza fructozei care predomină. Fructoza are puterea de îndulcire maximă în soluții slabe (concentrații mai mici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și prune, în timpul creșterii și maturării. Pe parcursul păstrării, creșterea continuă, la aceste specii, corelată cu scăderea conținutului în D-sorbitol. La mere, fructoza poate crește (caz concret) în 180 de zile de păstrare de la 4 % la 6 %. Raportul glucoză-fructoză rămâne la cireșe constant pe parcursul creșterii și maturării. La mere și la pere, raportul se modifică tot mai mult în favoarea fructozei. La struguri, pe parcursul maturării se produce o inversare. Dacă la început acumularea glucozei este mai intensă, la supramaturare, fructoza predomină asupra glucozei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
au posibilitatea enzimatică de a se transforma în glucide. D-sorbitolul se găsește în fructe, de la 0,03% în căpșune, la 0,31% în piersici, 0,16% în mere, 1,4% în pere, 3,1% în prune și 4,0% în cireșe. Acumularea sa determină micșorarea randamentului la fermentare a fructelor, fiind componenta principală a fracțiunii solubile nefermentescibile din musturile acestora. Sticlozitatea (water core) care afectează fructele de măr se datorează acumulării în spațiile intercelulare a unui lichid ce conține un procent
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau proteine, rezultate din unirea aminoacizilor în molecule și macromolecule tot mai complexe. 7.4.2. Conținutul în aminoacizi al produselor horticole În funcție de conținutul în aminoacizi liberi, produsele horticole se împart în patru categorii: foarte bogate (strugurii), bogate (tomate, coacăze, cireșe, prune, zmeură), cu conținut mediu (caise, fragi) și cu un conținut redus (mere, revent). Conținutul în aminoacizi liberi depinde de specie, soi, stadiul de creștere și dezvoltare, tehnologia de producție sau de valorificare. Atât aspectele cantitative, cât mai ales aspectele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]