2,460 matches
-
ne-am nevoit și o am împodobit...cu de toate... până întru desăvârșit...dintru ale noastre toate câte am avut cu bucate, cu sate, cu vecini și cu mori, cu vii și cu sălașuri de țigani...” Când am terminat de citit, bătrânul călugăr a spus doar atât: „ Uite o doamnă cu suflet cucernic pornită să desăvârșească opera soțului său.” Aici se spune limpede cum s-a ridicat și desăvârșit mănăstirea Bârnovei. „Am văzut că tu ții tare mult ca lururile să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în ele. Și ai reușit? Nu am reușit prea mare lucru, dar parcă nu mai sunt răvășit ca înainte. Aista-i un semn bun. Da, da. Îi un semn bun, pentru că știu că ai s-o iei de la capăt cu cititul, ca să-i găsești miezul, și atunci poți să spui că ți-ai limpezit cât de cât gândurile...Eu aștept. Am răbdare... În timp ce vorbea, s-a întrerupt pe neașteptate și a rostit, ca un fel de scuză: Decât aș vorbi atâta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
au fost ei cu carte domniei mele ca să aleagă părțile lui Marco...și au socotit cu toții să facă această parte, trei părți, să fie o parte Savin Uricarul, și o parte Ioan și o parte Ștefan...” Când am terminat de citit, l-am întrebat pe bătrân: De ce ai vrut să știi musai ce scrie aici? „Pentru a-ți atrage luarea aminte asupra faptului că și aici vodă ține la loc de cinste pe <<sluga noastră Savin uricarul>>.” Din nou m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Iașilor ce te-ai milostivit măriia ta de ai dat svintei mănăstiri Copoului...” Nu este mai prejos nici încheierea: „Robul mării dumitali, Ștefan Pilat vornic. Vasilie Rugină diacul, robul mării tali, m-am tâmplat la hotărât.” Când am terminat de citit, bătrânul, care m-a urmărit cu zâmbetul ascuns în coada ochilor, m-a întrebat: „Ai băgat de seamă că această bucată de loc domnesc din hotarul târgului se învecina și cu locul lui Constantin grămăticul, pe care l-am întâlnit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dirept doaâdzăci lei bătuți... Căci noi stăpâni n-am avut, că eu, Panaite țiganu am fostu turcu și m-am botezat, iar fămeia mia iaste ruscă din Țara Leșască...” „Eu, Gligore diac de cămară am scris zapisul.” Când am sfârșit cititul, ochii întrebători ai bătrânului erau adânc ațintiți spre mine, ceea ce m-au făcut să spun: Să știi, părinte, că mi-a plăcut gândirea lui Panaite și a femeii lui. „Cum să-ți placă așa ceva? Ei se vând de bună voie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cărțile de milă ce au avut și de la alți domni,...dat-am și am întărit și am înoit Sfântului Mormânt...ca să aibă obroc de sare din ocna noastră pe an câte 150 de stânjeni de sare.” Când am sfârșit de citit, călugărul s-a întrebat cu glas tare: „O fi mult...O fi puțin...Nu știu să-ți spun .” Apoi s-o luăm și noi pe departe, precum vodă, și poate vom afla. Uite cam cum ar trebui să socotim, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să aibă grijă mitropolitul a i ocroti și a-i chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană, pentru ca să nu lase învățătura dintru acea pricină.” Când am terminat de citit și îmi trăgeam sufletul, bătrânul a adăugat doar: „Și uite așa, cu cele școli slavonească și grecească, au ajuns oameni cu carte care s-au aflat în slujba și în fruntea acestui neam veacuri de-a rândul. Eu cred că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în celelalte nopți... Am deschis ochii de-a binelea. Pe marginea patului ședea bătrânul călugăr...Într-o mână ținea o carte, iar cealaltă era așezată părintește pe fruntea mea...Părea un bunic tare bătrân, care tocmai s-a oprit din cititul unei povești nepotului său...Când a văzut că sunt treaz, mi-a zâmbit din toată ființa. Părea bucuros că va avea cu cine schimba o vorbă acolo în schimnicia lui. A lăsat apoi cartea pe un scăunel și a vorbit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Mitropolii. Și pe acolo s-au însemnat locu, și ș au pus...vel păhrnic zăplazii ogrăzii... Și noi, pentru credință, am pus și pecetea Porții gospod și ne-am iscălit. Leat 7263 (1755) februarie 28”. Doar ce am terminat de citit, că bătrânul a și grăit, oftând: „Simt ca o strângere de inimă când aud de Școala Vasiliană, care a fost de mare fală în vremea lui vodă Lupu. Din păcate, doar la vreo sută de ani, nu i se mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
din partea autoarei m-a făcut, încă o dată, să cred în minuni: Fabian a crescut în doi ani, de când au fost scrise povestirile, ca Făt-Frumos din basme, fiind un viteaz care a învins boala și care acum luptă cu scrisul și cititul, în clasa întâi.
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
inocența, dragostea de viață și dispoziția pentru relații, fenomen minunat căruia nu ne putem abstrage dar până la înțelepciune mai e cale, suiș, trudă, etc. de la persoană la personalitate, drumul nu e scurt și nici facil. Intelectualul face o pasiune din cititul roditor al cărților, devenind coautor prin numeroasele și consistentele interpretări cu pauze reflexive, cu extrase esențiale în caiete de idei, posibile citate pro/contra, în eventualele cărți personale. Receptivitatea devine astfel productivă, mișcările hermeneutice extinzându-se popularizant în cercul relațional
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
timp la destinație. Apariția fugitivă a musafirului bucureștean m-a încărcat emoțional prin aceea că chipul musafirului mi-a reîmprospătat imaginea perfectă a îndrăgitului și neuitatului meu prieten Gil Crăescu. În ziua următoare, deși duminică, eu am programul meu de citit chiar spornic, iar la odihna de prânz mă visez student, deci cu cel puțin 55 de ani mai tânăr. Mă aflam la ultimul examen pe care încercam să-l iau și să nu mai am griji în sesiunea de toamnă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
se angajeze în lunile de iarnă, la familia unui doctor, pentru a strânge ceva bani de zestre. Primăvara, se întorsese tot pe jos. Se dusese în Muscel, la Nucșoara, iar, de-acolo, ocolind pichetele de grăniceri, urmase poteci tăinuite. De citit, a citit toată viața numai două cărți, și pe acelea silabisindu-le. Biblia și un ceaslov de rugăciuni, cu foile îngălbenite și pătate de muște, care stătea, de obicei, pe pervazul ferestrei dinspre curte. Poate duritățile unei existențe care nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
culoare Fiecare lucru are, Iar punctele cardinale Ne ajută-n orientare. Mai știm și să numărăm Câte degețele avem. Alfabetul, el formează Cuvinte și orice frază, Iar cu litere de soi Ne învață și pe noi. De-acum pe viitor Cititul va fi ușor! Ce ne-așteaptă, vom vedea Fiecare-n banca sa.
La final by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83650_a_84975]
-
știu cu cine discut. „Da, merg mereu, lucrăm cu o firmă de-acolo. Dar spune-mi, ce-ai mai făcut tu? Cum îți merge? Tot aud că ai mai scos câte ceva, dar știi... cu atâta muncă, stau mai prost cu cititul în ultimul timp... Irina cumpără însă toate cărțile tale, în amintirea vremurilor vechi, înțelegi...“ Am ezitat o vreme s-o întreb, dar până la urmă am simțit că e ine vi tabil. „Ce face Irina?“ La care femeia total, total necunoscută
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Nu știu, dar eu cred că tu ar trebui să te mai schimbi, să te mai dai după ei. În fond, trăiești în mijlocul lor” “Cu alte cuvinte, mă sfătuiești să renunț la cercetare, să renunț la scris, să renunț la citit, la documentare, la informare, iar, în recreații, să particip la prezentarea buletinului de știri al târgului, cine cu cine s-a mai certat, cine-a mai murit, cine-a mai divorțat... După aceea, sfaturi practice: cum se scot petele de pe
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
puțin adânci: bunurile tale cele mai de preț ieșeau tot timpul la iveală, revândute la nesfârșit. Se așeză și îi citi ore întregi. Îi citi cu voce tare până când vizitatorii de dincolo de perdeaua culisantă începură s-o înjure în barbă. Cititul îl liniștea, mai ales noaptea, când aluneca înapoi, la accident. Când îi citea, fața lui se războia cu misterul locurilor uitate. Uneori, la jumătatea unei fraze, dădea peste un cuvânt - nasture, pernă, Violet - care-l făcea pe Mark să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
grăbit, iar lui nu i se ceruse decât să țină un discurs amuzant. Și o caricatură de povestaș putea face asta. Pe la mijlocul după-amiezii vedea deja dublu. Rezistă la o discuție dezlânată despre fenomenologia sinesteziei. Ascultă o abordare senzoriomotorie asupra originii cititului. Auzi o polemică feroce între cognitiviști și neobehavioriști despre leziunile orbitofrontale și procesele emoționale. Singura disertație utilă pentru el analiza neurochimia trăsăturii care diferenția într-adevăr oamenii de alte ființe: plictiseala. Urmă o cină de grup insuportabilă, în timpul căreia vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fost mult mai greu. A.M. : Eu am scris un jurnal, Jurnal scris în a treia parte a zilei. De fapt, eu fac confesiune. Mă edific. M-am edificat. Prin scris, prin tot ce mi s-a întâmplat : prin gândire, prin citit și prin copil. Și atunci, sigur că jurnalul a făcut parte din povestea asta cu edificarea mea. Livius Ciocârlie a scris despre Jurnal. Acolo am explicat ce cred despre nonconformism, de ce cred că numai handicapații pot fi revoluționari, acolo am
Plăcere și neplăcere întunecată – interviu cu Angela Marinescu –. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]
-
o scriitoare galeză pe terasa unui restaurant dintr-o curticică superbă, invadată de plante cățărătoare și coborâtoare. Sau să bat străzile din Torino în ritm alert cu un alt scriitor român, vorbind despre familie și psihoze. Nu mai zic de cititul propriu-zis în fața publicului. Emoția de dinainte, freamătul ăla din stomac și gâtul uscat, pe urmă literatura mea auzită cu urechea externă a publicului, urmărind-o cu privirea cum mă părăsește ca un abur fin, particulă cu particulă. Adrenalină de un
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
am aflat că sunt însărcinată, a fost că voi putea sta acasă, în acel minunat concediu de maternitate de doi ani, și voi citi și voi citi și voi citi așa de mult, și după ce voi 180 fi terminat de citit, poate că voi scrie literatură. Și chiar așa a fost, deși toată lumea îmi prevedea un viitor sumbru, în care copilul îmi va plânge nonstop, zi și noapte, iar eu mă voi transforma într-o creatură obsedată de colici, pamperși, mărci
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
luptă, după care se duce să înfrunte forțele întunericului. Sau cam așa ceva. Schimbând însă puțin tonul, și în loc de concluzie, până la urmă câte cărți cu adevărat frumoase poate să scrie un om într-o viață ? Nu foarte multe, nu-i așa ? Cititul iese din discuție, pentru citit am găsit întotdeauna timp mai mult decât suficient. Totodată, îmi dau seama că asemenea convingeri, din care rezultă că viața cu toate mărunțișurile și banalitățile ei ar trebui totuși să prevaleze în fața oricărei pasiuni interioare
Curățenia de primăvară. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
doilea an, așa că am decis imediat să-mi îngheț anul, chiar dacă am pierdut bursa. Am făcut bine că nu i-am ascultat pe cei care spuneau să merg în continuare, că fetița va fi mică și voi avea timp de citit și de scris. Nu ai timp, dar nu ai nici spațiu emoțional și mental pentru așa ceva. E greu și fizic. Te mulgi, lași lapte sau cum a făcut o cunoștință : ieșea în pauze și alăpta copilul pe care îl aducea
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
unei soții dispuse să preia rolul de tampon între el și realitatea ignară, punându-i pe toți să umble în vârful picioarelor pentru că marele om lucrează, mi se pare și astăzi o oroare. Schimbarea aceea nu a însemnat întoarcerea la citit și la scris, ci trecerea la altceva, la altfel de citit și de scris - o spun conștientă de tot patetismul periculos al acestei afirmații. Am simțit atunci pentru prima (dar nu singura) dată, corporal și fiziologic, încuibarea unei alte conștiințe
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
cânta ea când eram mică, ci foloseam și tot felul de cântece pentru copii, învățate pe la cor și pe la radio : cântece ale Silviei Chicoș, cântece ale Grupului Song... Mai târziu, când ritualul culcării Irinei presupunea cel puțin o oră de citit (povești/proză plus poezii, dintre cele pe care le adora până le-a învățat pe dinafară - și, în felul ăsta, până a învățat singură să citească, asociind sunetele cu literele din carte), cântatul ăsta s-a extins, în plimbările pe
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]