1,273 matches
-
poet adevărat de la finele ceaușismului. Aproape totul se poate citi în cheie politică sau, cel puțin, se poate defini prin conflictualitate față de prezent. Totul devine parcă figură a claustrării și a ratării, fiecare vers degajă deopotrivă exasperare și eliberare, motivul Clovnului, figurile Actorului (saltimbancul, cascadorul aflat mereu în opoziție cu un regizor dictatorial și un scenariu prestabilit, invariabil procustian), ale versificatorului sarcastic, văzut ca un „mim plictisit”, compun un „autoportret cu măști”, cum s-a spus, uneori dezabuzat, alteori revoltat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
vieții! De altfel, în al doilea volum, Ana Blandiana își va afirma și propriul crez poetic, printr-o definiție proprie atribuită poeziei: "Cred că singura definiție a poeziei, care nu m-a jignit, care nu m-a travestit vulgar, în clovn sau colombină, care m-a liniștit, împăcându-mă cu mine, a fost fraza lui Carl Sandburg Poezia este jurnalul unui animal marin, care trăiește pe uscat și ar vrea să zboare -. [...] Poetul poate să fie entuziasmat de viața sa pe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de lire sterline asigurate, că ar trebui să Însceneze o spargere și să rămână cu bijuteriile, iar el, Andrew, cu banii de pe asigurare. Că, uite, total este pregătit, costumul În care Milo trebuie să se deghizeze (și-l Îmbracă În clovn), frânghia cu care Milo trebuie să-l lege de fotiliu pe Andrew și, evident, revolverul cu care Milo trebuie să-l amenințe pe Andrew și pe care englezul Îl scoate din buzunar l’air de rien trăgând două focuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
main en hauteur, agite les clés au-dessus de Milo, et prend un air condescendant, cortina, actul II, nu: deznodământ fals. Căci Andrew Îl ucide În final pe Milo, italianul, a cărui groază Întipărită pe față este ascunsă sub masca de clovn. Milo se prăbușește pe scări - În sfârșit, cortina, actul II Începe acum. Două zile mai târziu, un inspector de poliție foarte sigur pe el intră la Andrew pentru anchetă - avec la logique tout devient clair. Doar că Andrew nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sunt prea verzi/ Vitele se bat și se rănesc,/ în răni se înșurubează viermii/ Soarele e dud, e nefiresc." Lumea Floricăi Mitroi este mișcată "forțat" pe o imensă scenă, într-un repertoriu de măști ce râd și merg forțat: "Venirea clovnului va fi pur formală/ A râs forțat, a mers forțat/ când lumea sta ca o cătușă/ oglinzile au chei de fum,/ O, întâlnire râncedă/ cu semnul din oglindă/ abur al crimei." Un vag sentiment de însingurare și durere devine copleșitor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
volum trei moduri de abordare a problematicii sociale și politice. Primul îl constituie intransigența poetului față de manifestări, caractere, realități incompatibile cu o morală publică sau cu politica, exprimată în negație. În această categorie se numără poeme ca "Trădătorilor de țară", "Clovnul politic", "Tiflă". Verbul este tăios, iar atitudinea tranșantă, neconcesivă. Nu v-a fost milă nici măcar de mame, Ați aruncat idei în pușcării,/ Voiați să moară patria de foame/ și dacă ați mai putea, ați mai voi". Al doilea mod al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Împinge la acte de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este ultima formă imagologică a nebuniei. Medicalizarea nebuniei și transformarea ei În boală psihică, va aduna nebunii
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
greu de admis, întrucît în cele două situații cînd se referă la „talent”, Bacovia îi imprimă cuvîntului respectul cuvenit: „- Ce bine a scris/ Și cu talent/ Un inspirat/ Din secolul trecut...” („Legendă”) Și: „Talentul rîde sardonic/ Cu aspirații nobile”. („Unui clovn”). S-ar putea și ca Bacovia să facă aluzie la neîncrederea altora în propriile sale versuri. în acest caz, prin „versuri fără de talent” trebuie înțelese versurile care sfidează așteptările cititorului cu prejudecăți literare. Sînt altfel, deci, de cum le-ar vrea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
umeri de hamal” pentru a duce în spinare toată viața „saci încărcați cu slove”, Caragiale e vinovat că a preferat o popularitate de „băncuță” (monedă mică), Vlahuță - că tratează în versuri dulcege subiecte de proză, iar Iosif, Coșbuc, Anghel („un clovn tragic”) îl lasă indiferent. Denigrări și insinuări obișnuite în comeraje, afirmațiile sale sînt stimulate într un fel de rezerva pe care i-o arată interlocutorul, secretar de redacție la o revistă literară, tip avizat și cu simțul umorului. Discuția lor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
firul roșu conducător), cât retorica alterității interioare. Textele dintr-o secțiune extinsă a creației lui Daniel Corbu sunt populate de figuri poetice precum histrioni, pelerine, "masca de comediant", "oglinzile/ în care ți-ai pierdut chipul", "un bufon plângând în singurătate", clovni cu "pelerina înăcrită/ de râs", "clownii falșii profeți" (Pune-ți și tu o mască, Interior cu mască și clovn, Sfaturi de amăgit întunericul, Elegie. Mut și orb ca Dumnezeul acestui veac, Via carissima ș.a.), toate invocate dacă nu să articuleze
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de figuri poetice precum histrioni, pelerine, "masca de comediant", "oglinzile/ în care ți-ai pierdut chipul", "un bufon plângând în singurătate", clovni cu "pelerina înăcrită/ de râs", "clownii falșii profeți" (Pune-ți și tu o mască, Interior cu mască și clovn, Sfaturi de amăgit întunericul, Elegie. Mut și orb ca Dumnezeul acestui veac, Via carissima ș.a.), toate invocate dacă nu să articuleze o eboșă de poetică a revoltei auctoriale ("Vino și spune un adevăr despre tine/ autor iconoclast incomod/ ai umplut
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mâncare ieftină și de distracție pare a fi scopul principal în astfel de locuri. Restaurantele McDonald's recurg la culori și simboluri stridente, la o serie de personaje din desene animate, care se plimbă printre clienți, cum ar fi omniprezentul clovn Ronald McDonald, al cărui rol este să-și binedispună vizitatorii și să-i îndemne să revină. În mod paradoxal, McDonald's-ul nu este un loc foarte ospitalier, unde oamenii pot petrece mai mult timp. Principiul "impoliteții" pare să funcționeze
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de împrejmuire pe care Tilyou, creatorul parcului, l-a ridicat în 1897. Deși motivul principal a fost reducerea accesului cerșetorilor și prostituatelor în parc, zidul, a cărui poartă principală de intrare era marcată de o arcadă din ipsos, decorată cu clovni, saltimbanci și măști, limita spațiul parcului ca loc de distracție, separându-l de realitatea cotidiană. Coney Island (arcada de la intrare) Scopul parcului Coney Island era de a oferi distracție pentru toată lumea, distracție pe care și-o putea permite oricine, indiferent
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Amusement Park Industry (A History of Technology and Thrills), Boston, Twayne Publishers, 1991, p. 41. 229 Ibid., p. 45. Judith Adams descrie cum o rafală de vânt îi ridică fusta doamnei la coborârea pe pantă din montagne russe, în timp ce un clovn mânuia o baghetă astfel încât aceasta producea un șoc electric între picioarele partenerului ei. Mulțimea se distra copios pe seama jenei cuplului. 230 Philip McGowan, op. cit., p. 59. 231 Umberto Eco et al., în Thomas A. Sebeok (ed.), op .cit., p. 3. 232
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
atitudine iresponsabilă. Diferitele elemente și protagoniștii visului aduc de asemenea informații despre semnificația acestuia: - capitelul este o evocare a bolții cerești și deci a unei nevoi de protecție (adesea paternă); - pista împărtășește semnificațiile arenei și scenei (vezi aceste două cuvinte); - clovnul este o invitație la detașare, la a privi lucrurile cu umor, la a râde cu sinceritate de propriile defectele ; - îmblânzitorul simbolizează stăpânirea instinctelor și a pulsiunilor; - trapezistul trimite la ideile de lejeritate, înălțare, detașare (vezi Pasăre); - acrobatul și jongleurul exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
creează alte teritorii ale lui „de ce”, unde se scufundă personaje, oameni, spații reale și imaginare, întrebări și răspunsuri. Această formă de construcție a romanului, care se apropie de cea a poemului în proză, va fi continuată și în textele din Clovnul nevăzut (1975), unde toate povestirile dezvăluie variante diverse ale realului, imagini distorsionate, ilogice, violente, câteodată de o ironie și de un macabru duse la extrem. Majoritatea sunt variațiuni pe tema libertății, în Să ne facem nevăzuți sau în Întâmplare peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
întâlnește cu grotescul, cu ilarul, cotidianul se transfigurează, ivindu-se un univers al visului. Obsesia jocului, dorința de recuperare a identității interioare sau schimbarea acesteia prin intermediul unui șir interminabil de măști sunt doar câteva elemente caracterizante. Masca este cea a clovnului și sub ea se ascund nu chipuri de oameni, ci întrupări ale unor probleme existențiale fundamentale. Un registru mult mai grav definește cel mai cunoscut roman al prozatoarei, Sperietoarea din Hors (1979), unde ideea de joc-joacă va deveni atotstăpânitoare. Subiectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
un univers real mutilat, ascuns permanent sub câte o mască și recreează lumi sufletești infinite, al căror sigiliu este aspirația, dureroasă, spre armonie. SCRIERI: Strada lui Petrică, București, 1965; Nu se poate preciza, București, 1967; Nu-mi pasă, București, 1969; Clovnul nevăzut, București, 1975; Sperietoarea din Hors, București, 1979; Locatarul, București, 1979; Dovezi de iubire ce nu se mai termină, Cluj-Napoca, 1981; Cel ce ne scapă, București, 1992; False obiecte prețioase, București, 1998; America, pantoful Cenușăresei, Iași, 2002. Traduceri: Virgil Tănase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
imorală. Trădându-și soțul, atunci când acesta este bătrân și necizelat, femeia nu face decât să schimbe raportul prestabilit, să părăsească poziția umilă pe care o ocupa și să-și manifeste liber voința, să-și dezvăluie personalitatea. Bărbatul devine acum un clovn, stârnind râsul asupra sa. Personajul feminin, prin adulter, își redobândește puterea pierdută. Alison nu este pedepsită, așa cum de altfel nu se întâmplă cu celelalte personaje. John, bătrânul și credulul soț, reprezintă tipul încornoratului, nu pune la îndoială nimic din ceea ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
românească”, „Secolul 20” ș.a. După 1989 piesele îi sunt jucate pe numeroase scene românești: Sufleurul fricii (Timișoara, 1990), Bine, mamă, da’ ăștia povestesc în actu’ doi ce se-ntâmplă în actu’ntâi (Piatra Neamț, 1990-1991, Timișoara, 1996-1997, București, 1998-1999), Angajare de clovn (Iași, 1991-1992), Spectatorul condamnat la moarte (Iași, 1991-1992), Artur osânditul (Târgu Mureș, 1992-1993), Caii la fereastră (București, 1994), Și cu violoncelul ce facem? (Oradea, 1995-1996, Timișoara, 1998-1999), Țara lui Gufy (Botoșani, 1997-1998), Trei nopți cu Madox (București, 1998-1999) ș.a. Totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
care aspiră la text este radical. MIRCEA GHIȚULESCU SCRIERI: La noapte va ninge, București, 1980; Orașul cu un singur locuitor, București, 1982; Înțeleptul la ora de ceai, București, 1984; Cafeneaua Pas-Parol, București, 1992; Țara lui Gufy, București, 1992; Angajare de clovn, București, 1993; Du Pain plein les poches, Lyon, 1994; Und was soll mit dem Cello geschehen?, Frankfurt, 1994; L’Histoire des ours panda racontée par un saxophoniste qui a une petite amie à Francfort, Lyon, 1995; Les Partitions frauduleuses. Petit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
indolența și cinismul cu care aceste personaje își bat joc de mandatul reprezentativ pe care l-au primit de la cele câteva mii de tolomaci agramați care i-au votat, dar, mai expresiv, ilustrau statutul transparent de paria al celor doi clovni mediatici eșuați în politică. Totuși Corneliu Vadim Tudor ar merita o atenție mai specială. Nu atât pentru ultimele sale trăsnăi (refuzul de a evacua o clădire retrocedată legal foștilor proprietari, măscările și amenințările cu moartea la adresa președintelui ales sau calomnierea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
personaj care, până atunci, fusese doar un umil servitor la curțile marilor pușlamale ideologice (Adrian Păunescu și Eugen Barbu), făcându-și veacul ca animal de companie și pe lângă generalii de securitate (Pleșiță, Vlad, Merce) la chefurile cărora o făcea pe clovnul. Într-adevăr, România Mare va fi pe veci legată de numele lui Alcibiade, alter-ego-ul publicistic demolator și vituperant, mincinos și biciuitor, imoral, câteodată haios al lui CVT. Cum a putut totuși un versificator agramat, un jurnalist nesărat, dovedit ca plagiator
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
toate palierele ei, îi recunoaște cele mai surprinzătoare drepturi și ranguri acestui personaj bizar, fiind mereu primit cu onoruri de oamenii politici dependenți de servicii, unii dintre ei nesfiindu-se și să se încuscrească cu cei doi triști și famelici clovni cu "sânge albastru" care furnizau subiecte fluviu pentru o presă avidă de cancanuri. Până de curând, mă tot întrebam la ce folosește acest spectacol grotesc și mi se părea bizar ca acest personaj, probabil recrutat de spionajul ceaușist, să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui M., pentru faptul că „mizează... pe dubla funcție de explorare a prozei - în sens artistic și în sens moral”(Mircea Iorgulescu). Relațiile din cadrul raportului om-istorie sunt reconstituite aici într-o continuitate temporală corespunzând biografiei autorului în punctele sale esențiale. Despre clovni: dictatorul și artistul (1997) este o continuare la Anii de ucenicie... Textele de aici vorbesc despre formare ca deformare, despre scriitor în societatea totalitară, despre premiul ce i-a fost retras autorului la apariția volumui Pe contur, despre cenzură, despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]