2,440 matches
-
nu poate fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Citind astăzi cu atenție mesajul rectorului Păscu îl putem considera un document programatic pentru noua generație literară de scriitori clujeni. Ștefan Păscu s-a implicat în deschiderea spre exterior a UBB, în strângerea relațiilor cu universitățile din Occident. Lectorul de limbă română Gavrilă Neamțu a beneficiat din plin de relațiile externe ale UBB: „Eu am petrecut șapte ani în Occident
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
o recompensă pentru ceea ce au reușit să facă, două săptămâni în vacanță în Iugoslavia, la Adriatică. Și pentru profesorul Vasile Vese perioadă rectoratului lui Ștefan Păscu a fost cel mai prolific din punct de vedere științific și profesional pentru Universitatea clujeana în perioada comunistă. UBB nu a fost afectată instituțional de „tezele din iulie” 1971 ale lui Nicolae Ceaușescu până la sfârșitul mandatului de rector a lui Ștefan Păscu din 1976. „Din punct de vedere universitar a fost bine până prin 1975 când
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
rector profesorul Păscu. S-a schimbat în mai.” Tânărul absolvent de Istorie, Ioan Dragan, a surprins personalitatea proeminenta a lui Ștefan Păscu de a nu ceda la presiunile ideologice oficiale provenite de la București, fiind un protector al profesorilor și cercetătorilor clujeni: „Mi-a comunicat că doi istorici de origine germană de la Institutul de Istorie, Konradt Gundisch și Iosif Wolff, că au făcut cerere de plecare în RFG. În mod normal a doua zi îi desfăceau contractele de muncă. Profesorul Ștefan Păscu
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
Lucrare de dr.Ionuț Țene Istoricul și rectorul Constantin Daicovicu în percepția universitară clujeană Indiferent de compromisul făcut față de comuniști, istoricul Constantin Daicoviciu (n. 1 martie 1898, Căvăran, Caraș-Severin - d. 27 mai 1973, a fost un renumit istoric și arheolog, profesor, rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost membru al Academiei Române. La 1
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
personalitate care a încercat să salveze zestrea universitară interbelică într-un moment dificil al ereziilor intelectuale și distrugerii valorilor culturale românești. Această salvare a unor elite universitare nu se putea face decât făcându-se compromisul cu puterea comunistă. Actuala Universitate clujeană s-a plămădit pe modelul educațional și moral impus de Constantin Daicoviciu. Mulți se întreabă dacă Constantin Daicoviciu nu s-ar fi aliat cu comuniștii, inevitabil aceștia ar fi epurat și eliminat ultimele valori profesionale și culturale din cadrul Universității clujene
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
clujeană s-a plămădit pe modelul educațional și moral impus de Constantin Daicoviciu. Mulți se întreabă dacă Constantin Daicoviciu nu s-ar fi aliat cu comuniștii, inevitabil aceștia ar fi epurat și eliminat ultimele valori profesionale și culturale din cadrul Universității clujene, ceea ce ar fi dus la deprofesionalizarea mediului academic ardelean. Istoricul Dănuț Doboș are opinii tranșante despre cauzele lipsei de solidaritate publică a universitarilor cu profesorii epurați. „Un prim aspect îl reprezintă atitudinea rectorului Alexandru Borza în calitatea sa de președinte
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
reacția celor epurați, aceasta s-a materializat în trimiterea de memorii justificative rectoratului universității, respectiv Ministerului Educației Naționale. Spre deosebire de celelalte două Universități românești, unde s-a manifestat o extraordinară solidaritate a corpului profesoral cu universitarii epurați de la catedre, la Universitatea clujeană au prevalat disputele universitare. Vechi conflicte de natură academică sau politică au fost reiterate în perioada imediat următoare lui 23 august 1944, contribuind la alimentarea membrilor comisiei de epurare cu informații care au constituit suportul licențierilor politice din anul 1945
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
1945 nu aveau forța necesară să-i înlăture pe profesorii incomozii. Numeroși politicieni oportuniști ai vechiului regim mai acționau în structurile de stat. După 1947, când și Monarhia a fost înlăturată, comuniștii și-au impus planurile nestingherit și în Universitatea clujeană. Conform lui Dănuț Doboș „principalele probleme abordate de noi au fost discuțiile din Senatul Universitar pe tema comprimărilor universitare, implicarea sindicatelor comuniste în procesul comprimării personalului didactic și administrativ din anul 1947 (a se vedea, de exemplu, celebru caz al
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Borza, Nicolae Mărgineanu, Florian Ștefănescu Goangă, gravele deficiențe provocate în funcționarea facultăților și laboratoarelor Universității în urma acestor epurări politice. Acest capitol indică cu claritate amestecul direct în procesul comprimărilor al autorității universitare, în calitate de colaboratoare a partidului comunist și a securității clujene. În același timp, unele mărturii de arhivă prezentate confirmă, pentru prima dată, unele fapte spectaculoase cunoscute din memoriile unor universitari clujeni. Ne referim în special la cazul prorectorului Universității, Alexandru Roșca, implicat, conform afirmațiilor profesorului Nicolae Mărgineanu, în propria sa
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
se vedea dacă cămașa era verde sau de altă culoare. El cu aplomb a zis că era cureaua de la port-hart, pe un șantier arheologic, când lucra la Sarmisegetuza.” Constantin Daicovicu pentru a-și menține privilegiile și cariera în ierarhia universitară clujeană a făcut compromisuri radicale sprijinind regimul comunist din România. A publicat texte de un oportunism ideologic greu de înțeles pentru un mare savant, ce ascunde și un arivism funciar: „(...) Prin Tine, mândră Întruchipare a puterii populare, ne simțim cu toții puternici
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
răsfățat al funcțiilor oferite de regimul comunist: director din 1949 al Institutului de Istorie, între 1945-1973 a fost director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj, membru al prezidiului Academiei, ministru adjunct al Ministrului Învățământului (1949), rector al Universității clujene din 1956 până în 1968. Constantin Daicoviciu a primit în 1950 Premiul de Stat și a devenit membru al Academiei Române în 1955. A participat cu voie de la regim la congrese internaționale de istorie: Roma, Moscova, Varșovia și Lausanne. În percepția universitară
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
din 1956 până în 1968. Constantin Daicoviciu a primit în 1950 Premiul de Stat și a devenit membru al Academiei Române în 1955. A participat cu voie de la regim la congrese internaționale de istorie: Roma, Moscova, Varșovia și Lausanne. În percepția universitară clujeană Constantin Daicoviciu este adulat sau contestat. Foști colegi sau studenți ai istoricului i-au dedicate adevărate „hagiografii”. Istoricul Dumitru Protase într-o broșură elogiază la superlative meritele marelui dispărut: „Substanța lucrărilor științifice ale distinsului învățat, pe lângă dimensiunile daco-romane are incontestabile
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Decembrie. Din păcate a intervenit în august intervenția din Cehoslovacia și după această dată am simțit o restrângere a libertății de a gândi pronunțat prin valori naționale, printre altele s-a întâmplat și renunțarea la acest marș simbolic al studențimii clujene ... Pe Daicoviciu l-am privit ca și protector. El avea o imagine, un fel de folclor în jurul cutezanței lui. Noi l-am văzut cu anii aceia. Era un tip curajos, Se știe că în 1966 a venit decretul acela cu
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
la unele minister, și sigur la cel al Învățământului, când s-a făcut reforma Învățământului, când s-a făcut reforma învățământului în 1948 sau pe atunci. Și au scos limba latină din învățământ. Unii râdeau și spuneau că marele Latinist clujean „a scos limba Latina din școala românească”. O fi adevărat. Știu că uneori colegii făceau glume pe această temă și ne râdeam. Bătrânul se oțăra și noi încetam șușotelile. Mai știu sigur că a fost unul din fanii lui Gh.
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Universitate nu puteau influența prea mult deciziile sale”, rememorează studentul de la Biologie de atunci, Tomescu Nicolae. Constantin Daicoviciu era perceput în presa comunistă ca un vajnic om al regimului. A fost dirijorul pus de PMR al unificării celor două universități clujene „Bolyai” și „V. Babeș”. În primele zile ale lunii iulie a anului 1959 rectorul C. Daicoviciu a fost la prezidiu adunărilor profesorilor celor două universități și apoi a studenților. În ambele discursuri Daicovicu care propunea unificarea și reorganizarea Institutului Agronomic
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
prim-secretarului PMR, Gh. Gheorghiu Dej. Când a venit liderul comunist la inaugurarea Casei de Cultură a Studenților în 1961 a fost văzut plimbându-se la braț cu rectorul Daicoviciu. Apropierea dintre Daicoviciu și liderul comunist Dej a ajutat universitatea clujeană din punct de vedere social. Aurel Negucioiu, ultimul rector comunist al UBB, își amintește cum cadrele tinere din anii 60 nu aveau locuințe: „Cei care veneau tineri nu aveau locuințe. Și la o vizită a lui Gh. Gheorghiu Dej la
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
jena să elogieze armata austro-ungară unde a fost plutonier. Asta l-a enervat pe Ceaușescu. Îl vedea ca un om a lui Dej” rememorează tânărul profesor de atunci Vasile Vese. Tot Vasile Vese a trăit deschiderea spre exterior a Universității clujene datorată lui Constantin Daicoviciu: „Constantin Daicoviciu ca rector era vizitat de străini, mai ales de americani. Avea relații bune cu Germania. L-am cunoscut mai târziu pe Fischer Galați și îmi spunea că a venit la Cluj, când era tânăr
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
județul Hunedoara și unde C. Daicoviciu a apărut pe scenă și s-a adresat participanților. Mergea greu. Era susținut fizic de fiul său Hadrian” . „În prezent persistă ideea unui Constantin Daicoviciu aflat pe balanța dintre oportunism și salvator al universității clujene. Depinde dinspre ce unghi îi privești activitatea. Oricum, genul uman de tipul Constantin Daicoviciu este specific în perioade de restriște la români. El a fost un mare istoric, care și-a dat seama că opoziția cu tancurile sovietice în țară
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
mare istoric, care și-a dat seama că opoziția cu tancurile sovietice în țară nu-și avea rostul și folosindu-se de prietenia cu Gh. Gheorghiu Dej a încercat, și în beneficiu propriu, să fie un tartor absolut al universității clujene și să protejeze ce se mai putea salva din axiologia interbelică. Mulți istorici de azi de la Cluj sunt foști studenți și discipoli ai lui Constantin Daicoviciu. Ei sunt oameni de valoare, deoarece au avut ocazia să învețe istoria direct de la
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
axiologia interbelică. Mulți istorici de azi de la Cluj sunt foști studenți și discipoli ai lui Constantin Daicoviciu. Ei sunt oameni de valoare, deoarece au avut ocazia să învețe istoria direct de la maestru. Dacă Daicoviciu mergea prin pușcării, astăzi marii istorici clujeni ar fi învățat istoria de la istorici staliniști de genul lui Mihai Roller. Și istoriografia română ar fi avut de suferit. În concluzie, de multe ori opoziția prin cultură în fața dictaturii salvează elitele și le pregătește pentru vremuri mai bune când
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
în libertate și democrație. Nu e moral și nici o scuză în fața oportunismului lui Daicoviciu, dar noi care nu am trăit acele vremuri crunte ne e greu să oferim azi, în libertate, judecăți de valoare absolute. Mă bucură faptul că istorici clujeni ca și Doru Radosav, Nicolae Bocșan sau Liviu Maior au învățat istoria cu mentorul Constantin Daicoviciu și pot duce mai departe profesionalismul și valorile indubitabile ale școlii istoriografice transilvane. Poate numai pentru aceasta, Constantin Daicoviciu merită reverența noastră, a celor
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
alte cuvinte, este o carte care nu ar trebui să lipsească din biblioteca teologilor interesați de audiovizual, dar nici a cinefililor din Biserică este "Evanghelia în versiunea Hollywood. Iisus în cinema" a Părintelui Protosinghel Dr. Teofan Mada. Editată de Editura clujeană "Vremi" în anul 2010, cu sprijinul Mănăstirii Crasna - Prahova, cartea nu s-a bucurat până acum de o promovare pe măsură, cu toate că o merită cu prisosință. Autor prodigios de literatură teologică, dedicată atât Sfinților Părinți ai veacului de aur, cât
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
așteaptă eliberarea mult așteptată... Copii mai mari sau mai mici, cu toții avem nevoie de farmecul legendelor, de balsamul sufletesc al iubirii lui ”Dragobete” adus pe pământ prin ÎNTOARCEREA INOROGULUI”! Cartea se bucură de o ilustrare de excepție, cea a artistei clujene, Mirela Rusu Pete... (prof. GEORGIA LANDUR VINTILĂ (Gheorghița Durlan)) Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sug egida Ligii Scriitorilor Sfințirea monumentului ridicat în memoria personajelor din românul “Un ocean de deșert “de Al.Florin Țene În data de 9 septembrie un grup de scriitori clujeni, format din Titina Nica Țene, Ionuț Țene și Al.Florin Țene au plecat spre meleagurile natale, pentru a participa la două manifestări culturale în județul Vâlcea. Cu această ocazie autorul românului “Un ocean de deșert “, ca drept recunoștiință pentru bunicii
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
scriitorului Marian Bărăscu, o manifestare de comemorare a autorului românului”Rusoaica “, la sfârșitul lunii octombrie, cu participarea și în organizarea președintelui național al Ligii Scriitorilor . Seară pe Terasa Bolocan a avut loc o serata literară. A treia zi, grupul scriitorilor clujeni s-a deplasat la Mănăstirea Bistrița din comuna Costești, ctitorie a boierilor Craiovești la 1492-1494, distrusă din temelii de Mihnea Vodă, la 1509, si reconstruită tot de boierii Craiovești, unde Ionuț Țene, Dana Țene, Titina Nica Țene, Florin Țene, de la
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]