4,982 matches
-
-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului (de sub cazanul de țuică) și coceam porumbi cu lapte”. În poemul „LUI EMINESCU” pe care l-a recitat actrița Doina Ghițescu, voi aminti doar câteva versuri ce mi-au înrâurit întreaga viață: „Drag poet, iubit părinte,/ De când în lume ai plecat.../ Cu dor în suflet ne-
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
bucură câmpu-nsetat, se umplu copacii de roade, vazduhul e înmiresmat. Teii parfumați sunt în floare, iar trandafiri-s frumoși, plouă ploaie de vară cu soare, copacii foșnesc bucuroși. E-atâta pace în aer, toate respiră curat. E vară, cireșele-s coapte, grijile vieții am lepădat. N-am teamă de frig, de foame, nu-mi pasă că nu prea am bani, alerg desculță prin iarbă și uit uitat mereu câți am ani. Părul cărunt se resfiră de boarea ce-adie plăcut am
E VARĂ, CIREŞELE-S COAPTE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370434_a_371763]
-
pe care de-abia sângeraseră trandafirii iar rostirea-i cu gust de fragi s-a contopit cu mireasmele codrilor și luată de vâltoarea râurilor de cristal s-a revărsat pe iile țesute cu spice de aur sub care sâni feciorelnici copseseră cea mai dulce pâine pâinea din care ne-fruptăm cu toții dulcea limbă românească STÂNCILE ȚĂRII MELE DE PIATRĂ Scriu pe file plămădite din prospețimea frunzelor un poem al munților Țării de Piatră râd codrii a vară și izvoarele ah, izvoarele - limpezimea
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
prin vene, Minune și mirare APRINDE-TE Aprinde-te în mine În mii de felinare Să ardem împreună, Să nu visăm pe rând Din inima-ți - grădină Cu trandafiri în floare Voi împleti cunună Ca să apun iubind SĂRUTUL S-a copt sărutul între buzele-perechi S-a scurs timid printre oftaturi A înflorit pe glezne de iubiri Și a străpuns neobservat înalturi... Au tresărit atingeri jucăușe, Amestecând iubiri neastâmpărate Au coborât atâtea primăveri Printre plăcerile demult uitate... S-a copt sărutul între
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
S-a copt sărutul între buzele-perechi S-a scurs timid printre oftaturi A înflorit pe glezne de iubiri Și a străpuns neobservat înalturi... Au tresărit atingeri jucăușe, Amestecând iubiri neastâmpărate Au coborât atâtea primăveri Printre plăcerile demult uitate... S-a copt sărutul între buzele - perechi S-a scuturat petale, rânduri, rânduri Am încrustat în trupuri doruri vechi Să nu mai rătăcească printre gânduri... SĂ-ȚI DAU DIN IUBIRI NEMURIREA Prin vene curg lacrimi, nu sânge Se scutur în noi clipe-vise Atinge
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
scrise Că firu-ngălbenit așteaptă mâini deschise, S-așteaptă răsădit! Asta să afle omul din veac douăzeci Și spune-i ca să știe, că arma libertății Nu-i nitroglicerina sau luxul surdității, E oxigenul păcii care tocmit pe veci, Va fi lumină coaptă pe crudele poteci Veți ferici cu toții ! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ursu : Toate Drepturile
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
pentru unii care nu prea știau să reacționeze sau mai săraci cu duhul pentru a le lua drept ce erau, adică glume. Aducea pâine de la brutăria din comună pentru tot satul, pe timpul colectivului, pe bază de tichete, acea pâine rotundă, coaptă pe vatră, cu gust de grâu dulce. Când eram mică, mergeam cu tichete și luam două sau trei pâini. Pe drumul de întoarcere, făceam o gaură mică, scoteam tot miezul de la una și acasă spuneam că la moș Ghețu în
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
să-și construiască bordeiele acolo la poalele dealului, sub pădure. Pentru asta se înțeleseseră să-i facă un număr de zile de muncă. * Molearca, creștea frumos în bordeiul părinților ei. Era de-o frumusețe răpitoare. Avea ochii negri ca murele coapte sub niște gene lungi, negre și ele și un ten ușor măsliniu de creolă. Părul negru ca abanosul, purtat despletit pe spate îi ajungea aproape de călcâie. Avea un trup de zeiță grecească. În ciuda sărăciei lucii în care trăiau, Molearca se
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
care-l fredonează sfidător, necontrolabil, marii orânduirii de azi. A cântat, ferice că a cântat, într-o lumină înviorătoare a propriei aure, și frumoasa și talentata interpretă de melos popular, Vasilica Tătaru. Ea a bucurat, a încântat, a răcorit publicul copt de soare și gânduri, în mijlocul unui perimetru din centrul orașului! Atunci s-a văzut iarăși ce aproape de oameni e bucuria sufletului, iar ei cât de departe își surghiunesc gândul să o caute! Se vor gândi de atunci bacăuanii, mult timp
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
întotdeauna frica), dar și cu efect al cunoașterii de sine, ca și cum privești cu afecțiune și implicare sentimentală spre cititul bibliei. Ne regăsim în cerul de dincolo de cer. Să ascultăm vântul și cântecul florilor, dincolo de luntrea visului ! După ce un fruct se coace, cade, ca și frunzele, ca și florile, ca și omul, inima se rupe mai împăcată. Verde crud, și copt, și mort - așa arată indicatoarele - indiferent de unde te uiți, toate duc spre moarte ! Spre-o nouă, altă, viață... Celălalt trup-o
DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370736_a_372065]
-
în depărtările fără sfârșit. Ridică-ți privirile spre cele mai înalte vârfuri ale munților, unde stâncile păzesc, precum străjerii înarmați, liniștea brazilor falnici, veșnic înălțați spre cer, parcă-ntr-o continuă rugă și mulțumire. Observă dansul florilor și mlădierea spicelor coapte de grâu. Observă omul: frumosul atrage și cele mai încapățânate ființe. TU aduci în casele oamenilor și în mințile lor lumina vieții. În tumultul de greutăți și decepții, trebuie să existe lumina. Ti-am îmbrățișat nuanța ușor umbrită a vorbelor
ESEU de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370787_a_372116]
-
A doua zi, el a fost invitatul emisiunii „Ieri-azi-mâine” (TVR2). În peisajul muzical al anilor ʼ60 - ʼ70 și chiar la începutul anilor ʼ80 Sergiu Cioiu, absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (profesori și îndrumători i-au fost Dina Cocea, Constantin Dinescu, Costache Antoniu, Ion Cojar, Beate Fredanov, Zoe Stanca Anghel, Ion Fintesteanu, Marcel Anghelescu) a devenit o figură aparte, în sensul că a ales cu mare success „calea poeziei însoțite de muzică sau a muzicii însoțite de poezie”. De-
SERGIU CIOIU; SILVIA DUMITRESCU ȘI OANA SÂRBU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370770_a_372099]
-
sprijin pentru completarea Legii 8/2006 privind uniunile de creație și de utilitate publică Rolul creativ al unor jurnaliști de marcă din cultura și civilizația poporului nostru (Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, Anton Bacalbașa, Pamfil Șeicaru, Filip Brunea-Fox, N.D. Cocea, Adrian Păunescu, Eugen Barbu, Geo Bogza, Cristian Țopescu etc.), precum și influența acestora în modificarea și formarea conștiinței publice demonstrează faptul că actul jurnalistic este un act de creație. De aceea, suntem solidari cu inițiativa parlamentară a d-lui senator Haralambie
JURNALISMUL ESTE O ACTIVITATE DE CREAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369584_a_370913]
-
trăirea pământească! 8 Martie Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI Prin rânduială creștină, în primăveri se așteaptă Sfinții Mucenici să vină cu tradiție păstrată. Din făină se frământă, să se fiarbă, să se coacă, pentru cei morți să se-mpartă, măcinici cu miez de nucă. În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin obiceiuri păstrate din crudă martirizare, pomană
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
așteaptă Sfinții Mucenici să vină cu tradiție păstrată. Din făină se frământă, să se fiarbă, să se coacă, pentru cei morți să se-mpartă, măcinici cu miez de nucă. În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin obiceiuri păstrate din crudă martirizare, pomană din ei se-mparte, lângă vin și lumânare. Tradiția de mucenici evocă dispariția a patruzeci de ucenici, în loc numit Sevastia. Prin tradiție se
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
Autorului Licoare fermecată, de zei lăsată nouă, Dulceța-ți delicată ne gâdilă papila, În rubinii culori sau chihlimbar ca rouă, Aroma-ți prețioasă ne stimulează ”bila”. Te-a-ncins toridul soare, când un ciorchin erai Din primăvară-n toamnă, te-a copt și te-a-ndulcit Sub teasc ai fost zdrobit apoi, (coșmar ce nu-l visai!) Și-ai fermentat în butii largi - ușor, te-ai limpezit. Ești rege la petreceri, nu ești doar băutură, Pe menestreli la cântec, mai mult ‘i-nsuflețești, Balsamul
ODĂ VINULUI de NELU PREDA în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369745_a_371074]
-
are îndrăzneala să o scalde, ba trăgând de timp și sperând într-o minune pesemne impusă viitoarei Comisii de Etică ce-i va analiza aceasta adevărată capodoperă a furtului intelectual, ba acuzându-l pe Traian Băsescu că el i-a copt-o, de parcă președintele l-ar fi îndemnat să plagieze și acuma l-ar fi dat de gol, sau de parcă persoana care atenționează asupra hoției ar fi mai infamă decât însuși făptuitorul ei... Și colac peste pupăză, neonorabilul Ponta nu numai
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
a nins, cât ai nins și tu din lună? Spune, mamă, iarbă multă, ploi și frig și vânt și vânt Stă lopata grea pe dealuri, rupe rana din cuvânt, sapă rădăcini de pajiști, sapă curtea fără tine Mamă, zmeura e coaptă, Mamă, vara e-n ruine printre crinii tăi sălbatici dintr-un târg nebun de verde Spune, mamă, cu ce nume mi te-au dus să te dezmierde? Mamă, iarbă, foșnet tandru peste fruntea mea de pruncă Mamă, lacrimă ascunsă în
MAMĂ, IARBĂ MULTĂ... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369786_a_371115]
-
iar partea colorată plângea, plângea de teama neființei. Fugar printre umbre am fost o viață și-am adunat muguri, i-am crescut și ei au devenit frunze, frunze crude, necoapte în vară. În goana după iluzii frunzele mele s-au copt, au primit culoarea purpurei și strălucirea lor mi-a răpit sufletul. E toamnă ... și e atâta împlinire; Fericirea de-o clipă îmi oprește fuga, dar mă doare că frunzele pleacă, pleacă departe și-n locul lor rămâne un gol imens
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
-n văzduh E viața fiecărei ființe, Un punct ce-aleargă după-al luminii început, Îmbrăcat în foc și suferință. El arde, punct pribeag, cu prima lui sclipire, Se-mpiedică în umbre, cade, se ridică Și-ncearcă să-nflorească, să se coacă, să crească Și ca o adiere zâmbește și-apoi piere. E TOTUL UN ȚIPĂT E totul un țipăt; Păsările s-au speriat de vânt și-au început să-și strige vara, Culorile au luat foc și-un galben-viu a colorat
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
ne verifică. Zvonul cu noul val de șomaj uite că se adeverește. Curcanu și Bâlbâitu sunt la intervenția de la LTG, eu m-am întors din alta și ăsta face pe zmeul în miez de noapte. Ia să fiu atent ce coace! --Bă, tu joci bambilici cu mine? Ți-am spus să-i treci pe listă pe cei care trebuie să plece voluntari în șomaj? De ce nu-mi prezinți cererile lor? --Am crezut că glumiți, dom’ inginer. Din cinșpe am mai rămas
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
voi așeza pe pieptul tău Piept voi prinde între ale mele mâini Te voi prinde și te voi întoarce În fel și chip până îmi vei stă Așa cum trebuie în vatra mea În care te voi fierbe și te voi coace Încetișor la foc ușor ... Citește mai mult Te voi atinge întâi cu privirea meaDa, pe tine voi pune a mea privireSă simți cât de mult te vreauSă simt că vrei să te vreauApoiDegetul îl voi pune pe tineDa, pe tine
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
delicatețe, în contrast total cu ofițerul crud și neîndurător care ucidea fără să clipească. „Și ce era cel mai uluitor era faptul că tocmai pe acest tărâm al repulsiilor, al rasismului, Philbert Schirach avea să cunoască pasiunea, dragostea care se cocea la flacăra inimii deschizând noi orizonturi în sufletul său de îndrăgostit, remodelând un spirit de piatră, rigiditatea și ticăloșia în brațele unei duioșii zămislite din iubire.” Secvențele de autoreferențialitate pe care Aurora Cristea le introduce în roman, cu privire la cartea sa
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
muzicienii dau concerte, protipendada organizează donații, cetele de tineri se organizează pentru planificarea petrecerilor ce bat la ușă, școlerii chiuie de bucurie în apropierea vacanței, cu gândul la cadourile de la Moșu´, bunicile tricotează, esteticienii întineresc pieile tăbăcite peste vară, gospodinele coc, prăjesc și fierb, religioșii merg la biserică... Unele lucruri par a fi la fel, peste tot în Europa. Încă. Cu mici deosebiri, de la popor la popor, bătrânul continent nu se dezice de secularism și-și duce neamurile la biserică, în
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]