16,530 matches
-
din expedițiile pe care le făcea prin împrejurimi și... ah! ce-ar fi primit atunci de la ei, intrusul! Nu i-ar fi rămas petec de blană negăurit de colții lor nemiloși; i-ar fi mușcat urechile, i-ar fi sfîșiat coada; l-ar fi lecuit să se gudure pe lîngă femele și să-i facă ochi dulci tinerei Hana! Căci, da, mai exista un motiv pentru care lupii tineri l-ar fi vrut alungat din haită pe Lupino. Preafrumoasa Hana, lupoaica
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
noaptea prin pădure... E bun și atît. De acord. Hai acasă, Lupino, îl îndemnă Dakota, cu aceeași seninătate care nu-l părăsise nici o clipă. Și, fără să stea pe gînduri, porni la drum, săltînd vesel și scuturînd mai abitir din coadă. Pentru acest pui de lup, pericolul prin care trecuse mai înainte, și care ar fi putut să-l coste viața, nu însemna nimic. Cîtă dreptate avea Arus în a le interzice apropierea de cascadă! Nu dură mult și urlete prelungi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Cîtă dreptate avea Arus în a le interzice apropierea de cascadă! Nu dură mult și urlete prelungi ajunseră la urechile celor doi. Asta-i mămica mea! exclamă fericit Dakota. Aici sînt, mamă, aici! urlă, la rîndu-i, lupișorul, fluturîndu-și bucățica de coadă. Hai mai repede, Lupino, că ne caută și-o să ne certe c-am plecat de-acasă fără să-i spunem! Da, în plus, Lupino va trebui să dea și explicații unei mame îngrijorate sau, perfect justificabil!, de-a dreptul furioase
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Se decise pentru direcția opusă, înaintînd cu prudență. Orice animal ar fi întîlnit, nu vroia să-l sperie. Era hotărît, ca unul care știe ce are de făcut, dar compensă atitudinea fermă cu o poziționare specială a urechilor și a cozii. Apropiindu-și burta de pămînt, Lupino își declara vădit intențiile non-violente. O veveriță cu nas rotund, purtînd înflăcărată blăniță roșcat-maronie, îl privea cu ochi căscați de uimire. Un lup necunoscut! Un prădător! Nu era sigură dacă trebuia să-l ignore
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
înregistrase! Nu apucase măcar să se prezinte, darămite să-și spună păsul. Era vina lui? Oricît de neumblat prin lume ar fi fost, Lupino nu putea să-și asume nereușita. Prea ciudat se comportaseră arătările! Își rearanjă poziția urechilor și a cozii. Trebui să recunoască faptul că atitudinea aceea umilă nu-i dădea mare satisfacție. Mai degrabă ar fi fost bucuros să-și măsoare forțele în luptă dreaptă cu vreun animal, decît să îmbrace prea des haina umilinței. Își dădu apoi seama
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
care mersese mult, fără direcție, în speranța întîlnirii unui interlocutor. Ajunsese să-și dorească să schimbe o vorbă cît de neînsemnată, pe orice temă, numai să nu se izbească de dispariția tuturor celor pe care-i întîlnea. Respectase toate convențiile: coada și urechile, vocea, distanța. Nu-i folosise la nimic. Toate viețuitoarele dăduseră bir cu fugiții. Nu se poate. Trebuie să reușesc să intru în contact cu ele, altfel tot efortul meu este zadarnic. Azi e noapte deja. Mîine. Mîine voi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de alții, dar fără să-și piardă speranța în izbîndă, înainta. CAPITOLUL 10 Chemarea inimii N iciodată locurile n-au trepidat de mai multă agitație. Nici șoimii, din înaltul cerului privind, n-ar fi reușit să urmărească de la cap la coadă întortocheata deplasare a vreuneia dintre viețuitoare: căprioarele alergau în toate direcțiile, tăind pădurea în lung și-n lat, fără oprire; păsările comentau guralive, ducînd informațiile dintr-o parte în cealaltă și înapoi; pe pămînt și prin apă, prin copaci și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de apă. Și cînd, în ciuda căldurii infernale, simți fiori reci pe șira spinării, înțelese că reușise. Se năpusti atunci, cu tot curajul lui de lup neînfricat, direct către cercul de foc. Se piti la marginea lui, închizînd ochii și adunîndu-și coada și picioarele, transformîndu-se miraculos într-un ghem zemuind de apă care se rostogoli în viteză peste pămîntul arzînd. Se învîrti peste margine o dată înainte, și înc-o dată înapoi, și înc-o dată, și înc-o dată, potolind focul pe-un petec cît
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
își țin părul strâns într-un coc acoperit cu o bonețică numită “chicika”, cusută cu mărgele și paiete pentru biserică și sărbători sau simplă, pentru zile obișnuite, peste care se pune baticul, iar fetele tinere își împletesc părul într-o coadă lungă, prinsă cu o panglică. Primăvara și toamna se poartă taioare înflorate și haine din stofe subțiri, iar în sezonul rece, haine scurte, matlasate. Încălțările purtate sunt cizmele de piele sau ghetele. Costumul bărbătesc tradițional este format din cămașă albă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
adevărat că în perioada aceea mersese în Capitală pentru aprobarea unui lot de echipament sportiv, dar răutatea oamenilor nu are margini! „Nu-i principial, tovarășe, să umbli cu vorbe!” l-a expediat fără multă vorbă, iar binevoitorul a plecat cu coada între picioare. O să aibă grijă de el... Și uite așa, lui Mircea Căpuștean îi merg toate din plin. Nevasta - nevastă! Funcția - funcție! Casa - casă! Ce și-ar mai putea dori, când o are lângă el pe Dorica?... Știe numai el
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
prin desișul de cătină și păducel din crucea dealului. Peri înspicați, argintați de roua strălucitoare a nopții, apar dimineața ca niște semne ale neliniștii, în jurul găurilor, portițelor pe care și le-a deschis singur, mereu adulmecând după pradă, măturând cu coada stufoasă propriile urme, poate spre a le șterge sau pentru a risipi duhoarea lăsată pe cale. Teama de lupul sur a luat oarecari proporții, deși nu a fost încă văzut de aproape. Putoarea lui plutește în aer, ca o adiere a
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
lingi de pe jos, nu alta, așa-i de curat la ea. Auzi, să nu găsească Veta! Păi și-atunci? se descumpăni Caterina. Și-atunci, și-atunci. Dracu’ s-o pieptene de buclata dracu’..., că și când e să-și bage coada..., nu le mai descurcă nici... Ferească Dumnezeu. Hai pân’ la ea. Să nu fi pățit proasta ceva..., că ieri se cam plângea de-un șold. — Las’ că de re’omatism n-a murit nimenea! Ce? Pă mine nu mă doare
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
părerea. Dar simți în gâtlej un hârâit care s-ar fi transformat cu greu într-o voce. Și-apoi, cum să întrebe? Nu vă supărați, nu cumva tinerii de lângă dumneavoastră au dat ortul popii? Se hotărî să se uite cu coada ochiului la ei, să le surprindă o mișcare, cât de mică, o ridicare a pieptului în respirație, o fluturare a genelor. Începu să-l doară spinarea și nervul sciatic îi aminti vârsta pe care o purta. Se ridică și îi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
zboară timpul ăsta! Că parcă mai ieri eram și io așa, ca copiii ăștia. Și Doamne, ce-l mai iubeam pe Costică! Da’ și el pe mine. Venea seara și-mi dădea cu pietre-n geam. Și io aveam niște cozi lungi împletite și-mi făcuse mama-mare o rochie din postav bleumarin cu năsturași albi și guler cu broderie spartă. Și aveam, mamă, o talie... De viespe, nu alta! Și mă strecuram afară, în spatele casei, să ne pupăm. Că pe vremea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
are decât mici cu muștar și ciorbiță de perișoare, care, în mod straniu, e de două ori mai scumpă decât ciorbița de văcuță. Este egal și prevestitor de tot ce-i mai rău. „Poate doriți altceva“ are întotdeauna agățate în coadă trei puncte de suspensie grele care ți se învârt în cap până la arderea la foc mic a celui din urmă neuron conștient că este neuron. Sigur că vrei altceva. Orice. Numai adu-le! Cum or fi, reci, calde, insuficient de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
stratagemă va da până la urmă roade. Fie că avusese dreptate, fie că întâmplarea era astăzi într-o dispoziție darnică, la cantina săracilor se zvonea că prin ciorbă s-au strecurat și niscai bucățele de carne. Și, chiar dacă asta presupunea o coadă ceva mai lungă la intrare și mai belicoasă decât de obicei, el știa undeva în adâncul sufletului că una dintre acele bucățele va nimeri la el în burtă. Așa că porni cu pas vioi, în ciuda artritei care nu-i mai dădea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
plozii țîi luaseră și pe ei, neavând cu cine să-i lase în final) erau principalii vinovați de așa hărmălaie, dar știți chiar și dumneavoastră ce zgomot fac farfuriile pocnite unele de altele în grabă, iar dacă își mai bagă coada și vreo furculiță, s-a dus cu lupta tihnită! Pentru lămurirea cititorului, voi încerca să aduc puțină lumină asupra tacticii de lupte atât de minunat de complexe puse la cale de împărat. Până una, alta, după o matură și îndelungă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu mult interes cele întâmplate. Nu se cunosc prea bine motivele, dar se pare că oștirea dușmană s-a oprit din galop ca trăsnită, iar soldații au început să pice de pe cal precum muștele sub plici. Să și fi băgat coada vreo voință divină, cineva mi-a șoptit că râdeau toți ca loviți de streche țam căutat în dicțio narele vremii această expresie, chiar și în îndrumarele medicale, dar dat fiind că nu am găsit nici o referire la aceasta, voi trece
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
putea lupta cu concepțiile ei închistate, nu deocamdată. Schimbare. Cuvântul care se născu pe buzele ei se repeta ca un ecou fără sfârșit. Deschise ușa dulăpiorului din baie și scoase foarfeca. Cu mâna stângă prinse jumătate din păr într-o coadă și-l tăie la nivelul bărbiei. Repetă acțiunea și cu cealaltă jumătate. Acesta se răsfiră în jurul capului în unduiri diafane încadrându-i frumos chipul obosit, serios și rece. Ochii îi străluceau veseli. Efectul fusese cel scontat, îi aduse strălucire în
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
familiar: "Taci obraznicule, taci!, tu ce știi, stupidule?" Poți dumneata să continui, Avito? Să continui? Dar dacă nu am început...! Nimic nu se începe, totul se continuă. Confuz Carrascal în fața unei așa profundități de om, îi explică de la cap la coadă întreaga istorie a căsătoriei sale și ceea ce proiectează pentru fiul său. Don Fulgencio îl ascultă liniștit, întrerupându-l de două ori cu gestul episcopal pentru a așterne vreun aforism sau a scrie vreun lucru sau niciun lucru anume. Concluzionând expunerea
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
chirpici". Și continuă: Fii excentric, fiul meu, fii excentric cât poți, că mai încolo, înnoți pe uscat. Tonții care îl numesc extravagant pe cel de-alături, cât ar da să fie! Să nu te clasifice; fii ca vulpoiul care cu coada șterge urmele sale; depistează-i! Fii logic în ochii lor până când, renunțând să te clasifice, își zic: este el, Apolodoro Carrascal, specie unică. Fii tu, tu însuți, unic și nesubstituibil. Să nu fie între diversele tale acte și cuvinte mai
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
că dacă m-a costat vreo muncă să compun romanul meu, niciuna nu a fost mai mare decât aceea de a face prologul pe care să-l pun drept cap la această carte și acest epilog pe care îl pun coadă. Mie, de asemenea, mi-ar fi plăcut "să vi-l dau gol-goluț, fără ornamentul prologului", nici alte farafastâcuri și pentru asta am refuzat acordul, care pentru moment mi-a zburat prin minte, de a adăuga note, precum cele pe care
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
o pagină doar cu text, o personalizezi, îi pui sloganul, sigla și datele de identificare ale firmei. Personal, lucrez foarte mult cu Word-ul, găsești în meniu View un submeniu cu denumirea Header and Footer, adică un fel de cap și coadă. Utilizând acest submeniu poți insera în Header: denumirea firmei cu particularitatea ei SRL sau SA, sigla și sloganul. Sunt adeptul utilizării unor fonturi comune pentru scrierea denumirii firmei, nu fonturi rotunjite, nu alambicate, ci simple și de o mărime suficient
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
firmă, chiar și mirosul angajaților tăi. Unele mirosuri te determină să cumperi (treci prin fața unei patiserii sau covrigării), dar altele te determină să fugi; 7. Culorile: utilizează forța acestora; 8. Aglomerația: când vezi un magazin plin cu marfă sau o coadă la o spălătorie, oare ce te îndeamnă să te mai chinui? Magazinul plin cu marfă ne sugerează puterea lui și posibilitatea noastră de a alege dintr-o varietate mai mare. Coada la spălătorie ne sugerează faptul că mai sunt și
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
când vezi un magazin plin cu marfă sau o coadă la o spălătorie, oare ce te îndeamnă să te mai chinui? Magazinul plin cu marfă ne sugerează puterea lui și posibilitatea noastră de a alege dintr-o varietate mai mare. Coada la spălătorie ne sugerează faptul că mai sunt și alții care stau și s-ar putea ca aceștia să fie clienți vechi, deci extrem de mulțumiți de servicii, lucru de care am putea beneficia și noi. Dar orice formă de publicitate
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]