1,217 matches
-
obține odihnă pentru cei osândiți în ziua Învierii Domnului. 45-51. A doua vedenie a raiului. Nu se cunoaște data primei traduceri a acestui apocrif în limba română. Din secolele XVI-XVIII se păstrează cinci versiuni, aflate în următoarele miscelanee: "Codex Sturdzanus", "Codicele Todorescu", "Codicele Marțian" (acesta reproduce întocmai versiunea anterioară), "Apocriful Iorga" și "Ms. rom. BAR 4988". Cercetând aceste texte, filologul Gheorghe Chivu a ajuns la concluzia că ele nu descind din versiunea slavă publicată de Božidar Vuković la Veneția în 1520
Apocalipsa lui Pavel () [Corola-website/Science/326226_a_327555]
-
pentru cei osândiți în ziua Învierii Domnului. 45-51. A doua vedenie a raiului. Nu se cunoaște data primei traduceri a acestui apocrif în limba română. Din secolele XVI-XVIII se păstrează cinci versiuni, aflate în următoarele miscelanee: "Codex Sturdzanus", "Codicele Todorescu", "Codicele Marțian" (acesta reproduce întocmai versiunea anterioară), "Apocriful Iorga" și "Ms. rom. BAR 4988". Cercetând aceste texte, filologul Gheorghe Chivu a ajuns la concluzia că ele nu descind din versiunea slavă publicată de Božidar Vuković la Veneția în 1520, ci dintr-
Apocalipsa lui Pavel () [Corola-website/Science/326226_a_327555]
-
este un manuscris miscelaneu din secolul al XVI-lea, primul manuscris românesc al unei traduceri de text religios, care este semnat și datat. "" a fost descoperit de către Grigore Cretu, la Mînăstirea Sucevița, acelasi care a descoperit și "Codicele Voronețean" la Mînăstirea Voroneț. În prezent, exemplarul original, aflat într-o stare foarte bună în urmă recondiționării, se află la Casa Memoriala „Dosoftei” a Muzeului Literaturii Române, din Iași. Scrierea, avînd 474 de pagini, este un miscelaneu, intercalat, scris cu
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
Memoriala „Dosoftei” a Muzeului Literaturii Române, din Iași. Scrierea, avînd 474 de pagini, este un miscelaneu, intercalat, scris cu caractere chirilice semiunciale, în limbile română și slavona. Textul slavon este scris cu cerneală neagră, iar cel românesc cu cerneală roșie. "Codicele Brațul" conține: De asemenea, manuscrisul mai conține două rețete populare și o formulă magică. La pagina 426 se află o însemnare în slavona care arată că textul a fost scris de un anume popa Brațul la anul 1560. După punerea
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
popa Brațul la anul 1560. După punerea în circulație a textului, începînd cu P.P. Panaitescu, în 1960, textul a fost cercetat de către G. Mihăilă, I. Gheție, Al. Mareș, M. Costinescu, C. Dimitriu, Al. Gafton. Textul a fost editat în 2003, "Codicele Brațul", Ediție de text și Studiu filologic, de Al. Gafton (studiul lingvistic aferent este publicat în 2001, Al. Gafton, "Evoluția limbii române prin traduceri biblice. Studiu lingvistic asupra Codicelui Brațul în comparație cu Codicele Voronețean, Praxiul Coresian și Apostolul Iorga ") și, în
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
Costinescu, C. Dimitriu, Al. Gafton. Textul a fost editat în 2003, "Codicele Brațul", Ediție de text și Studiu filologic, de Al. Gafton (studiul lingvistic aferent este publicat în 2001, Al. Gafton, "Evoluția limbii române prin traduceri biblice. Studiu lingvistic asupra Codicelui Brațul în comparație cu Codicele Voronețean, Praxiul Coresian și Apostolul Iorga ") și, în 2005, sub forma unei ediții bibliofile, "Codicele popii Brațul" (1559-1560), Grafie și fonetica, morfologia, vocabularul, textul facsimilat, indice de cuvinte și forme românești C. Dimitriu. Deși s-au emis
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
Al. Gafton. Textul a fost editat în 2003, "Codicele Brațul", Ediție de text și Studiu filologic, de Al. Gafton (studiul lingvistic aferent este publicat în 2001, Al. Gafton, "Evoluția limbii române prin traduceri biblice. Studiu lingvistic asupra Codicelui Brațul în comparație cu Codicele Voronețean, Praxiul Coresian și Apostolul Iorga ") și, în 2005, sub forma unei ediții bibliofile, "Codicele popii Brațul" (1559-1560), Grafie și fonetica, morfologia, vocabularul, textul facsimilat, indice de cuvinte și forme românești C. Dimitriu. Deși s-au emis cîteva opinii privind
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
filologic, de Al. Gafton (studiul lingvistic aferent este publicat în 2001, Al. Gafton, "Evoluția limbii române prin traduceri biblice. Studiu lingvistic asupra Codicelui Brațul în comparație cu Codicele Voronețean, Praxiul Coresian și Apostolul Iorga ") și, în 2005, sub forma unei ediții bibliofile, "Codicele popii Brațul" (1559-1560), Grafie și fonetica, morfologia, vocabularul, textul facsimilat, indice de cuvinte și forme românești C. Dimitriu. Deși s-au emis cîteva opinii privind identitatea autorului, zona de proveniență a textului, caracterul de traducere sau de copie, cauzele producerii
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
limba traducerii și textul slavon. Prezenta textului slavon face posibilă urmărirea în detaliu a modalităților în care autorul român a înțeles să procedeze în actul de traducere. Indiferent de faptul că este chiar traducerea, sau că este o copie (revizuită), "Codicele Brațul" oferă informații prețioase asupra căilor pe care autorul le-a urmat în procesul de edificare a traducerii, în special a felului în care a considerat că trebuie redat, în limba română, un text sacru scris în limba de cultură
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
mai ales în plan fonetic și lexical, care sînt în măsură să trimită către diferite arii lingvistice, în ansamblul său, textul indică un efort de eliberare de particularitățile pregnante ale unei zone și de utilizarea unui aspect literar echilibrat. Autorul "Codicelui Brațul" pare a-și asuma deliberat această cale, respingînd utilizarea unei limbi marcate și impregnate cu elemente regionale.
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
doua bibliotecă din Grecia antică. Este cunoscută mai ales datorită faptului că, odată cu sistarea exportului de papirus de către Dinastia Ptolemeilor, în mare parte datorită rezervei limitate și a luptei economice, slujitorii Bibliotecii din Pergamon au inventat o materie nouă pentru codice, numită "pergaminus" sau "pergamena", după numele orașului. Aceasta era realizată din piele fină de vițel, fiind un predecesor al calcului. Se mai spunea că biblioteca număra 200.000 volume, dăruite mai târziu Cleopatrei de către Marcus Antonius, ca un dar de
Pergam () [Corola-website/Science/327664_a_328993]
-
1221-1284) și deseori atribuită lui. Este una dintre cele mai mari colecții de monodii (cântece pe o singură voce) și evocă pe Fecioara Maria în fiecare piesă, iar fiecare al zecelea cântec este un imn. "Cantigas" au supraviețuit în patru codice manuscrise: două la El Escorial, unul la Biblioteca Națională din Madrid și unul în Florența, Italia. Codexul "E" din "El Escorial" este decorat cu miniaturi colorate, reprezentând perechi de muzicieni cântând la o marie varietate de instrumente. "Códice Rico "(T
Cantigas de Santa Maria () [Corola-website/Science/337012_a_338341]
-
E", însă sunt prezentate aici într-o ordine radical diferită. "F" nu a fost nicicând terminat, așadar muzica n-a fost adăugată. Doar portativele goale sugerează intenția de adăuga ulterior codexului o notație muzicală. Se crede, în genere, că aceste codice au fost alcătuite în timpul vieții lui Alfonso, "To" probabil în anii 1270, iar "T/F" și " E" la începutul anilor 1280, înainte de moartea lui din 1284. Genurile muzicale din "Cantigas", numeroase, se studiază încă. Au fost multe piste false și
Cantigas de Santa Maria () [Corola-website/Science/337012_a_338341]
-
litigiu datorat legislației eterogene a EU este , caz câștigat de Friedensreich Hundertwasser în Germania împotriva unei companii germane pentru o fotografie a unei clădiri din Austria. Un exemplu de caz în care nu s-au invocat drepturile de autor, ci "Codice Urbani", caz care a ajuns la Curtea de Casație (supremă) din Italia este "Ministero dei Beni e delle Attività Culturali vs. Stoneage S.r.l." (Cass. civ. Sez. VI - 1 Ordinanza, 23-04-2013, n. 9757, rv. 626365). În Australia libertatea de
Libertate de panoramă () [Corola-website/Science/334439_a_335768]
-
prin dispozițiile art. 230 lit. c) și i) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, a Codicelui de comerț din 1887 și a Codului comercial Carol al II-lea, și nici nu poate fi dedusă prin interpretarea dispozițiilor civile în vigoare, întrucât aceasta este folosită într-un alt context și în mod izolat, spre exemplu, în cuprinsul
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]
-
fi valorioficat judiciar pe calea unei sesizări din oficiu de către organul judiciar. În legislațiile penale europene, denunțul nu este condiționat formal de nicio limită temporală (art. 158 din Codul de procedură penală german, art. 200-203 CPP austriac, art. 323bis din Codicele penal italiat, art. 721-3, art. 128-32, art. 414-2, art. 422-2 din CPP francez). Prin reglementarea propusă se împiedică cu bună știință activitatea judiciară, rolul Ministerului Public într-o societate democratică, ca fiind acela de a apăra interesele generale ale socității
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]
-
maghiare care nu are personalitate juridică și care niciodată nu a fost proprietara acestei biblioteci, a Codex Aureus și a uriașului fond de carte, respectiv 115.992 unități bibliografice, din care: 1.778 manuscrise din secolul al IX-lea; 300 codice medievale (reprezentând 80% din cele existente în România); 571 incunabule și 24.000 cărți vechi din secolele XV-XVIII. Biblioteca, situată pe strada Gabriel Bethlen din incinta Cetății, este destinată doar studiului științific și nu este deschisă pentru vizitare turistică.
Codex Aureus pierdut de România în favoarea Ungariei la CEDO. Monica Macovei a pledat împotriva statului român by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101988_a_103280]