13,334 matches
-
toracică, contracturi articulare acroosteoliză, contractură progresivă a articulațiilor cifoscolioză Atrofie musculară, dar fără deficit muscular Afectare neurologică/intelectuală Inteligență normală Dezvoltare mentală și motorie normale Afectarea auzului de tip neurosenzorial Dezvoltare intelectuală normală Surditate neurosenzorială dizabilitate intelectuală, hipertonie cu hiperreactivitate Dezvoltare cognitivă normală Întârziere de achiziție limbaj, întârziere de achiziții motorii prin hipotonie musculară tulburări de conducere auz surditate neurosenzorială, tulburări de alimentație și de dezvoltare NPI severe, Dezvoltare cognitivă normală Alte manifestări Tipul B asociată cu glomeruloscleroză focală segmentară. NU par
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
neurosenzorial Dezvoltare intelectuală normală Surditate neurosenzorială dizabilitate intelectuală, hipertonie cu hiperreactivitate Dezvoltare cognitivă normală Întârziere de achiziție limbaj, întârziere de achiziții motorii prin hipotonie musculară tulburări de conducere auz surditate neurosenzorială, tulburări de alimentație și de dezvoltare NPI severe, Dezvoltare cognitivă normală Alte manifestări Tipul B asociată cu glomeruloscleroză focală segmentară. NU par să asocieze predispoziție crescută pentru neoplazii Insuficiență testiculară primară Carcinom hepatocelular până la finalizarea pubertății Prognostic Supraviețuire necunoscută, cazuri cu deces la vârstă tânără Speranța de viață peste
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
Pierdere masa musculară, osteroporoză Hipetrpfia generalizată a articulațiilor mâinilor, contracturi și hipertrofii articulare Anomalii dentare, hiperkeratoză foliculară fibroze palmare, acroosoteoliză cu pierderea unghiilor/degetelor picioare Afectare neurologică/intelectuală Afectarea auzului de tip neurosenzorial Dezvoltare cognitivă normală Deficit intelectual moderat Hipotonie generalizată Dezvoltare cognitivă normală Alte manifestări Dezvoltare pubertară normală Hipogonadism Hipotiroidism La sexul feminin pubertate întârziată și menopauză precoce La sexul masculine progresie pubertară normal, dar uneori evoluție spre atrofie; criptorhidism infertilitate masculină în toate cazurile Prognostic Durata de supraviețuire necunoscută, unii pot
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
directă) Delir Caracterizat prin (1) modificarea conștienței sau a nivelului de excitare cu capacitate redusă de concentrare, și (2) dezvoltarea simptomelor în câteva ore până la <2 zile, și (3) fluctuația simptomelor pe parcursul zilei, și (4) fie (4a) alterare cognitivă acută/subacută (de exemplu deficit de memorie sau dezorientare), sau (4b) modificare a comportamentului, a dispoziției, sau a afectului (de exemplu neliniște, inversarea ciclului somn/ veghe) Psihoză Caracterizată prin (1) tulburări iluzionale și/ sau halucinații fără conștientizare și (2) absenta delirului
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
după funcția lor didactică în : Metode de predare-învățare interactivă : Metoda predării/învățării reciproce, Metoda igsaw (Mozaic), Cascada, Metoda învățării pe grupuri mici, Metoda schimbării perechii, Metoda Piramidei, Învățarea dramatizată. Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare: Harta cognitivă sau Harta conceptuală, Scheletul de pește, Diagrama cauză-efect, Pânza de păianjen. Tehnica florii de nufăr (Lotus). Metoda R.A.I., Cartonașele luminoase, Metoda cadranelor, Minieseul. Metode de stimulare a creativității: Brainstorming, Explozia stelară, Metoda pălăriilor gânditoare, Caruselul, Interviul de grup, Studiul
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
5 minute este o tehnică folosită la sfârșitul lecției și are un dublu scop: * îi ajută pe elevi să-și adune ideile legate de tema lecției; * îi oferă cadrului didactic informații despre ceea ce s-a întâmplat în lecție (în plan cognitiv/intelectual). Eseul de 5 minute solicită elevilor două lucruri: 1. să scrie un lucru (aspect) pe care 1-au învățat în lecția respectivă; 2. să formuleze o întrebare referitoare la subiectul/tema lecției. Exemple de cerințe posibile: * Scrie ce ți
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
vis, el găsește în apropierea sa mănușa Christinei și un pregnant parfum de violete. Convingeri delirante (cf. lat. convincere „a dovedi“) „complex ideo-afectiv și volițional“ desemnând părerea fermă pe care individul o adoptă referitor la construcția delirantă. „Are un suport cognitiv bazat pe un raționament aparent logic (dar al cărui punct de plecare este fals), cu o puternică argumentație (uneori bazată pe tulburări de percepție), care declanșează un puternic răsunet afectiv, determinând consolidarea unei motivații care mobilizează și direcționează efortul volițional
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
personale, stilului, lupta pentru ocuparea unui loc, dezacord în privința mentalității, elementelor morale, scopurilor, metodelor, rolurilor. Conflictul constituie o componentă naturală, inevitabilă a vieții sociale a fiecărui individ. După Mayer, B. (2000), conflictul poate fi descris multidimensional, cu accent pe dimensiunile cognitive, emoționale și comportamental/ acționale. Cu cât conflictul capătă accente mai intense, natura acestuia pe oricare din cele trei dimensiuni va afecta celelalte două. Schimbarea intensității conflictului într-una din arii nu garantează și modificarea celorlalte, ceea ce arată caracterul impredictibil al
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
opoziția potențială; • Personalizarea/ conceptualizarea; • Definirea intențiilor; • Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale; • Rezultatele conflictului. 5 1. Incompatibilitate sau opoziție potențială 2. Personalizarea/ conceptualizarea 3. Definirea intențiilor 4. Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale 5. Rezultatele conflictului Condiții antecedente: *Comunicare; * Structură; * Variabile personale. Conflict perceput cognitiv și/ sau conflict trăit emoțional Intenții de rezolvare a conflictului: * Competiția; * Colaborarea; * Compromisul; * Evitarea; * Adaptarea. * Conflict deschis (exprimat); * Comportamentul celuilalt; * Propriul comportame nt. Creșterea performanței grupului sau organizației sau Scăderea performanței grupului sau organizației. 4. Tipuri de conflicte Elevii trebuie
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
referire, diverse tipuri de ieșire din sistem (orientare către liceul vocațional, teoretic, tehnologic). 43 2.1. Conceptualizarea Propunerea de a stimula cooperarea între elevii unei clase/ școli se bazează deopotrivă pe considerente pragmatice, cât și teoretice. Relația dintre cooperare, dezvoltare cognitivă, comportament și interdependență socială se fundamentează, din punct de vedere teoretic, pe: • teoriile dezvoltării cognitive - Piaget și Vâgotski susțin că, atunci când indivizii cooperează în mediu, apar conflicte ce generează dezechilibru cognitiv, care stimulează la rândul său dezvoltarea; cunoașterea are caracter
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
1. Conceptualizarea Propunerea de a stimula cooperarea între elevii unei clase/ școli se bazează deopotrivă pe considerente pragmatice, cât și teoretice. Relația dintre cooperare, dezvoltare cognitivă, comportament și interdependență socială se fundamentează, din punct de vedere teoretic, pe: • teoriile dezvoltării cognitive - Piaget și Vâgotski susțin că, atunci când indivizii cooperează în mediu, apar conflicte ce generează dezechilibru cognitiv, care stimulează la rândul său dezvoltarea; cunoașterea are caracter social, se construiește prin efortul colectiv de a ști, de a înțelege și de a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
considerente pragmatice, cât și teoretice. Relația dintre cooperare, dezvoltare cognitivă, comportament și interdependență socială se fundamentează, din punct de vedere teoretic, pe: • teoriile dezvoltării cognitive - Piaget și Vâgotski susțin că, atunci când indivizii cooperează în mediu, apar conflicte ce generează dezechilibru cognitiv, care stimulează la rândul său dezvoltarea; cunoașterea are caracter social, se construiește prin efortul colectiv de a ști, de a înțelege și de a rezolva probleme; • teoriile behavioriste - se centrează pe impactul recompenselor și sancțiunilor grupului asupra celui ce învață
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
la decizia școlii circumscrie o zonă de flexibilitate curriculară, de libertate educațională pentru educatori și elevi. Structura este următoarea: 48 • Curriculum extins presupune parcurgerea și a elementelor neobligatorii din programă (marcate cu asterisc). Este recomandat elevilor cu aptitudini și interese cognitive superioare și se valorifică orele alocate în afara trunchiului comun; • Curriculum nucleu aprofundat „presupune parcurgerea segmentului obligatoriu din programa disciplinei, prin diversificarea activităților de învățare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective” (MEN, CNC, 1998, Curriculum
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
a influențelor educative; accentuează latura organizatorică a mediului educativ; schimbă rolul învățătorului/ profesorului și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală și valorică, și o mediere externă, de natură interpersonală, psihosocială și socială”. (Pavel Mureșan, p. 96) Un rol important în transmiterea influențelor educative are medierea prin mediul școlar. J. Bruner consideră că „o teorie a 52 instruirii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
explicite la motivație, care determină atât actualizarea potențialităților, cât și activizarea, mobilizarea aptitudinilor deja formate. Reiese din cele spuse că rezultatele școlare pot fi și sunt determinate de factori non- intelectuali. Conceperea personalității ca interacțiunea ordonată, sistemică a funcțiilor psihice cognitive, afective și volitive în interiorul structurii fizice a individului subliniază de fapt că eficiența activității școlare implică întreaga personalitate a elevului. Activitatea intelectuală, ca orice activitate, depinde, așa cum au arătat K. Lewin, H.J. Eysenck, H. Pieron și alții, de structura, dinamica
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
mai multe dintre următoarele elemente: - Capacitate de adaptare la situații noi; - Instrument al reușitei, al cunoașterii; - Capacitatea de a dobândi alte capacități; - Instrument al abstractiză rii, al combinării, al sintezei; - „aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților șa la adaptarea cognitivă a individului la situații noi” (apud. Cosmovici, A. , Iacob, L., 1999ă Sistemul psihologic elaborat de J. Piaget constituie miezul teoretic al fundamentării conceptului de inteligență. Dar teoria operatorie a inteligenței trebuie completată, pentru o imagine de ansamblu, cu teoria social
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
înțelegerea problemelor, inventarea și verificarea critică a soluțiilor posibile, grație raționamentului și utilizării achizițiilor anterioare (T. Kulcsar ,1978ă. Realizarea conduitei inteligente presupune convergența proceselor psihice - memorie, atenție, limbaj, gândire etc. - care, îmbinându-se într-un mod particular, formează o structură cognitivă complexă și dinamică. Potențialitățile intelectuale se actualizează treptat odată cu creșterea vârstei copilului. Inteligența reală, adică funcțională, suportă influența stimulării externe, adică a bogăției, a naturii, a formei de organizare și de prezentare a „cunoștințelor obiective” oferite de mediu spre interiorizare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de vedere abandonarea perspectivei funcționalist - atomice care nu lua în calcul, în pofida eșecurilor sistematice, faptul că fragmentarea psihicului nu permite cunoașterea și optimizarea personalității umane. Soluția propusă de T. Kulcsar este optica structuralist-dinamică și convergența între psihologia inteligenței și psihologia cognitivă, care ar contribui atât la înțelegerea, explicarea mai realistă a naturii și a mecanismelor structurale ale inteligenței, cât și la elaborarea unei teorii sistematice a inteligenței, capabilă să genereze o practică psihologică eficientă. Deoarece învățarea de tip școlar este o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
poate genera la elev stări afective diferite față de obiecte de studiu diferite. Dintre factorii externi amintim: conținutul disciplinei școlare, noutatea cunoștințelor, caracterul atractiv și interesant al predării, personalitatea profesorilor, opiniile părinților etc. Factorii interni mai importanți sunt: capacitățile și interesele cognitive ale elevului, componentele motivaționale, sentimentul succesului și insuccesului, nivelul de aspirație. Factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferențiale ale elevilor față de anumite obiecte școlare. Elevii se orientează mai ales către acele obiecte de învățământ care
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături specifice. De asemenea, capacitatea de a exercita autocontrolul și autoreglarea prezintă diferențe individuale și de vârstă. Studiind dezvoltarea autocontrolului și autoreglării în învățarea verbală la elevi, B. Zorgo concluzionează că motivația împreună cu procesele cognitive și dificultatea obiectivă a sarcinii joacă un rol important în determinarea structurii funcționale a acțiunilor de autocontrol. Acestea influențează atât formarea modelului mintal, cât și evoluția lui ulterioară. I.3 Motivația școlară Motivația învățării este totalitatea mobilurilor ce susțin energetic
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
situații și de trebuințele de statut ridicat, de aspirații profesionale ridicate, care sunt fenomene motivaționale mult mai puternice decât valoarea socială. Și aceste structuri motivaționale se raportează la motivația externă a învăță rii deoarece acționează din afara subsistemului actelor și proceselor cognitive. Concept cu largă rezonanță în istoria comportamentului uman, motivația exprimă faptul că la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic-acțională - se află totdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, atracții, emoții, acțiuni, atitudini. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
că pe asemenea rute motivaționale elevul va fi profund implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalită ți, într-o mare măsură conștientizate. El transferă în învățare, în mod relativ constant pe o anumită perioadă de timp, potențialul cognitiv, stările afective, experiența de viață etc. La polul celălalt, starea de „a nu fi motivat pentru învățare” este identificabilă prin absența „absorbirii”, pasivitate, inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsă de spontaneitate și chiar anxietate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
un anumit tip de relații educative. - Motivația înaltă, medie și redusă - funcție de gradul de angajare educațională a elevilor. B. În funcție de scopurile pe care și le propun cadrele didactice: - motive profesionale: elevii învață pentru a se pregăti în vederea viitoarei profesiuni; - motive cognitive: rezultate din caracterul procesual al învățării și din nevoia de a i se asigura un continuu de stimulare cognitivă; - motive social-morale: caracterizate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ conturat; - motive individuale: stimulente sau valori a căror sferă de semnificație
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
În funcție de scopurile pe care și le propun cadrele didactice: - motive profesionale: elevii învață pentru a se pregăti în vederea viitoarei profesiuni; - motive cognitive: rezultate din caracterul procesual al învățării și din nevoia de a i se asigura un continuu de stimulare cognitivă; - motive social-morale: caracterizate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ conturat; - motive individuale: stimulente sau valori a căror sferă de semnificație este legată de propria personalitate; - motive materiale: confirmă filtrajul subiectiv realizat de complexul motivațional asupra valorilor de ordin material
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de genul întăririlor și pedepselor. Multideterminarea sa este evidentă, iar identificarea factorilor care determină o motivație scăzută este esențială pentru autoreglarea învățării. A forma și a dezvolta o motivație superioară în școală presupune: - potențarea rolului pe care îl joacă variabilele cognitive, afective, atitudinale, sociale în determinarea reușitei școlare; - restructurarea continuă a variabilelor dinamogene pentru a putea fi mai ușor manipulate de profesori și elevi; - întărirea pozitivă a acelor proprietăți ale instruirii care pot conduce la autoinstruire, la activismul cerut de autoorganizarea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]