19,534 matches
-
existe, să funcționeze. A acceptat să stea pe la uși, să aștepte programări pentru audiențe, să facă giumbușlucuri și să zîmbească holywoodian pentru ca să găsească bani, finanțări, susțineri pentru sediu, pentru cheltuielile lunare de întreținere, de lumină, gaz, curent, apă, bani pentru colaboratori. Și așa mai departe. De șapte ani. În afara nucleului fondator, prea puțini din breaslă au fost aproape, constant, cu sufletul de fenomenul Act. Nevrînd să înțeleagă că avînd grijă și protejînd sămînța, ea va dea roade nu pentru Iureș, ci
Spații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9972_a_11297]
-
mai greu să găsești mari scriitori sănătoși decât bolnavi. Lăsând gluma... Să ne gândim la medicii scriitori. Unii, după studii medicale sau câțiva ani de practică au rămas cu totul și cu totul ai... literaturii. Cum e, în România literară, colaboratorul nostru de la pagina 9, poetul Emil Brumaru... Dar mai interesanți pentru tema discuției noastre îmi par scriitorii care nu au părăsit medicina: mă gândesc la Cehov, la Céline, iar la noi în țară la Vasile Voiculescu, la C. Dimoftache Zeletin
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
impresie de comic absurd: "loc de dat cu mansarda" (forum.topgear.ro). Oricum, mansarda pare să fi înlocuit în uz, în epoca actuală, formula la etaj, bine reprezentată în anii '30-40 și pe care Iorgu Iordan o prelua din studiile colaboratorilor săi și o descria în Stilistica limbii române (1944), mai ales în anumite expresii: a atinge la etaj (pe cineva) "a lovi la cap"; a fi slab la etajul de sus (sau superior) "a fi prost".
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
celelalte venite de la distanță de mai bine de 2000 de km pe cale undelor, traversînd Cortina de Fier. Avem, ca în orice documentar serios, informații elementare, cînd a luat ființă postul de radio Europa Liberă, de unde emite, care erau principalii săi colaboratori, în ce fel a devenit o țintă serioasă pentru Securitate, care-i sunt supraviețuitorii și care sunt "supraviețuitorii" celeilalte tabere, a securiștilor și activiștilor. Avem mai puține documente de arhivă, cît mai ales documentele vii pentru o istorie orală, iar
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
că la noi vorba lui Camus se adeverește indirect în comportamentul nostru: fiindcă nu mai vrem să tragem consecințele nici unui adevăr, preferăm să le ocolim pe toate. Un intelectual căruia cunoștințele comode îi repugnă în întregime este Ion Papuc. Dintre colaboratorii Convorbirilor literare, nici un alt autor nu sare în ochi printr-o mai personală, ba chiar de-a dreptul bizară alură a scrisului său. Mai precis, articolele pe care le semnează fac o impresie aparte din cel puțin două motive: mai
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
estetice, a unor cunoștinte mai mult sau mai puțin neutre reprezintă culmea putinței lor discursive. Pe scurt, Ion Papuc nu scrie ca să placă, ci ca să transmită ceva. Al doilea motiv pentru care Ion Papuc face o figură singulară în rîndul colaboratorilor de la Convorbiri literare e acela că gîndirea lui este statornic îndreptată împotriva mentalității dominante; într-un cuvînt, împotriva a tot ce înseamnă corectitudine politică, multiculturalism și toate metamorfozele deghizate ale gîndirii de stînga. În fond, onestitatea unui intelectual o poți
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
deținătorilor de rubrici, plecați în vacanțe întru reîncărcarea bateriilor, Cuvântul pare mai atractiv ca niciodată. Lângă semnăturile tinerilor autori (Răzvan }upa, Cristian Cosma, Alexandru Matei, Florina Pârjol, Andrei Simuț, Cosmin Perța, Șerban Axinte, Cosmin Ciotloș) apar și câteva ale unor colaboratori de marcă (George Bălăiță, Emil Brumaru, Nora Iuga, Al. Cistelecan, Radu Aldulescu), rezultatul fiind un adevărat caleidoscop (meta)literar și publicistic. Foarte interesant ni s-a părut articolul lui Alexandru Matei, intitulat Dreapta-stânga sau (de fapt) Antici-Moderni? Semnul de întrebare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
din Drumuri prin memorie (1972), cel despre Egipt și Grecia. Scriitorul explică cum s-au întâmplat lucrurile (p. 268). Octavian Paler era din 1970 redactor-șef la "România liberă" (funcție în care va rămâne până în 1983), iar Eugen Barbu era colaborator constant la ziar. "Elogiul lui Eugen Barbu" l-a impresionat și l-a surprins pe Octavian Paler. Nu s-a gândit nici atunci, nici în 2006, când face mărturisirea, că s-ar putea să nu fi fost o admirație curată
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
Elogiul lui Eugen Barbu" l-a impresionat și l-a surprins pe Octavian Paler. Nu s-a gândit nici atunci, nici în 2006, când face mărturisirea, că s-ar putea să nu fi fost o admirație curată, ci plecăciunea unui colaborator față de șef. Ruptura a venit mai târziu, iar ocazia a constituit-o plagiatul lui Eugen Barbu, după cum explică foarte clar Octavian Paler: "Am fost în relații bune cu Eugen Barbu, fără a deveni niciodată prieteni, deși el îmi reproșa că
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
cărți nou-nouțe (iar aceasta nu fără a publica, în răstimp, câteva opuri). Cu egală seninătate, dedică un studiu consistent unei reviste interbelice, parcurgând minuțios număr de număr, detașând perioadele strălucite de cele pur și simplu survivante, izolând numele grele de colaboratorii ocazionali, adnotând geografic lista publicațiilor străine cu care avangardiștii de la Contimporanul au menținut relații cel puțin amicale, vorbind despre ideologii și politici în termenii cu mult mai judicioși ai opțiunii estetice de fond. E limpede că Paul Cernat își suprimă
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
dar este cu mult superioară antologiilor școlare din opera lui Kogălniceanu apărute în ultimii zece ani. Desigur, structura propusă de Nicolae Cartojan și prezentată mai sus nu a fost o structură-tip, rigidă, coordonatorul colecției "Clasicii români comentați" îngăduindu-le colaboratorilor săi și devieri subiective, impuse de contactul operei și al subiectivității autorului ei cu subiectivitatea editorului și comentatorului. Dar, printr-o convenție tacită, firească între colaboratorii unei colecții cu profil general bine stabilit, "devierile" nu depășeau limitele unor particularități specifice
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
nu a fost o structură-tip, rigidă, coordonatorul colecției "Clasicii români comentați" îngăduindu-le colaboratorilor săi și devieri subiective, impuse de contactul operei și al subiectivității autorului ei cu subiectivitatea editorului și comentatorului. Dar, printr-o convenție tacită, firească între colaboratorii unei colecții cu profil general bine stabilit, "devierile" nu depășeau limitele unor particularități specifice. Alături de exemplul colecției "Clasicii români comentați" aș propune, deși oamenii preferă, din lene, în locul judecăților critice lucide, prejudecățile, și exemplul colecției "Clasicii români", colecție publicată, după
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
Gheorghe Grigurcu Interviul pe care în acest număr dl. Gheorghe Grigurcu i-l ia d-lui Barbu Cioculescu, amândoi colaboratori eminenți ai României literare, prezintă o semnificație aparte. Poetul, prozatorul, eseistul, criticul și istoricul literar Barbu Cioculescu împlinește în 10 august 80 de ani. Prilej de a-l felicita călduros, de a-i ura sănătate și aceeași mare putere de
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
copiii mărșăluiau pe marginea convoiului. Strigam și noi cît ne ținea gura: "Jos guvernul", "Moarte capitalismului", "Moarte exploatării", "Trăiască votul universal!" și, măcar că nu știam despre ce e vorba, eram convinși că îndeplinim un voluntariat conștient în serviciul clasei muncitoare. Colaboratori ai demonstrației, îndeplineam sarcini precise: împărțeam trecătorilor manifeste și strigam lozinci pînă răgușeam. De-a lungul coloanei în marș alergau delegații cu ordinea, comandanții strigăturilor lozincare, semnalizînd cu stegulețe roșii cadența de marș a puhoiului, iar alături de ei agenții de
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
din veniturile obținute ajuta elevii săraci. Activitatea lui Bobancu a fost amplă. Ținea conferințe pe teme de istorie sau georgrafie în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti. Cu ocazia intrării țării în război Bobancu s-a oferit ca voluntar, dar
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de istorie sau georgrafie în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti. Cu ocazia intrării țării în război Bobancu s-a oferit ca voluntar, dar din cauza vârstei este refuzat. Sub ocupația militară care s-a instaurat după 6 decembrie 1916, Bobancu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea redacția în casa lui Arjoceanu și număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de activitate mai ales în sfera productivă și alături de obștea satului din Bălănești a format asociația de cumpărare a pădurii dr. Urbeanu și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
fost aduși la Palas 10 berbeci Merinos transilvănean. Acest fapt a făcut posibil ca rasa amintită să aibă o influență majoră în genofondul Merinosului de Palas exprimată printr-o participare de 27 % din numărul total de gene ÎC. Drăgănescu și colaboratorii.ă Ca formă superioară de perfecționare a rasei și aplicarea unui anumit grad de selecție, din anul 1958 s-a trecut la creșterea pe bază de linii și familii. În anul 1971 pentru îmbunătățirea unor însușiri calitative ale lânii Îmătăsozitate
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
mediu au fost foarte variabili și pentru că până în anii 1952 nu s-au întreprins acțiuni organizate în scopul ameliorării în masă, Merinosul transilvănean se carcaterizează și în prezent printr-o anumită variabilitate a însușirilor morfologice și productive ÎC. tefănescu și colaboratorii, 1973ă. În scopul ameliorării Merinosului transilvănean s-au utilizat la încrucișări berbeci din rasele Merinos Stavropol și Merinos australian și într-o măsură mai mică Merinos de Palas. Actualmente, ca urmare a acestor acțiuni, în cadrul rasei se poate distinge, pe lângă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
problemelor care pot conduce la compromiterea unităților de resurse aflate în proprietate comună, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Plecând de la modelul dezvoltat de către Elinor Ostrom și colaboratorii săi (CADI), în capitolul de față mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din Vrancea. În acest sens voi analiza sistemul de reguli existent, sursa regulilor (dezvoltate la nivelul comunității sau provenite
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin tranzacționabile. În plus, sub presiunea sistemului legislativ oficial, anumite norme și comportamente se modifică. Problematica menționată va fi analizată cu ajutorul grilei teoretice specifice analizei instituționale dezvoltate de Elinor Ostrom și colaboratorii săi. Teoria lui Ostrom și prezentarea perspectivei CADI sunt prezentate pe larg în primul capitol al acestui volum. De aceea, aici voi insista doar asupra acelor părți ale modelului care sunt relevante pentru problemele discutate. 3.2. Clarificări teoretice După cum
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
1865-1922) născut la Rudăria(azi comuna Eftimie Murgu),deoarece a fost distins cu marele premiu ,,Năsturel’’al Academiei Române. Cu acest premiu au fost onorați doar Alecsandri, Odobescu și Coșbuc.Între intelectualii județului s-a mai afirmat și orăvițeanul Elie Trăila, colaborator la ,,Familia’’, autor de versuri și a nuvelei remarcabile,,Fiica lui Menumorut’’.Tot din județul Caraș Severin învățătorul George Catană(1865-1944)este de remarcat, acesta slujind în acea perioadă școala cu multă pricepere. Pictorii Nicolae Popescu(1835-1877)și Ion Zaicu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Editura Casa Cărții de Știință, ediția de față fiind una revizuită, în sensul că au fost adăugate texte noi și s-a renunțat la textele despre opera lui Eliade, păstrându-se doar partea memorialistică. Amintirilor din prima ediție ale unor colaboratori și prieteni americani sau români - Douglas Allen, Gregory D. Alles, David Brant, Fred W. Clothey, Dennis Doeing, Nancy Auer Falk, Jerome H. Long, Norman Girardot, Mac Linscott Ricketts, Mircea Handoca etc. - li se adaugă mărturii noi semnate de Sorin Alexandrescu
Omul Eliade by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9431_a_10756]
-
două foiletoane săptămânale) îi conferea o anumită celebritate, ce va fi consolidată prin cele 12 "secvențe" ale Itinerariului spiritual. Era considerat drept șeful generației, în numele căreia îi plăcea să vorbească. Pamfil Șeicaru și Nae Ionescu aveau mare încredere în tânărul lor colaborator și-i trimiteau articolele direct la tipografie, fără să le mai citească în prealabil. Au intervenit însă mici incidente. Nu totdeauna părerile redactorului coincideau cu cele ale conducerii ziarului, așa că, de la începutul anului 1928 materialele sale au început să fie
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
5 Poate că ar trebui să menționez sensul figurat al cuvântului pleavă (pentru cei ce nu au un dicționar la îndemână: ceea ce este lipsit de valoare, om de nimic, lepădătură, drojdia societății.) Nichifor Crainic "analizează" lucrările științifice ale fostului său colaborator de la Gândirea: Când l-am numit un sexolog maniac am întrebuințat un eufemism. în realitate Mircea Eliade e un pornograf maniac, care își difuzează obsesiile sub forma înșelătoare a studiilor erudite. Scrieri erudit-pornografice circulă cu duiumul în Occident. Mircea Eliade
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]