9,942 matches
-
rațională de oameni închiși, fiecare având, nevăzut crestat pe frunte imperativul categoric. Casele românești sunt mai liber laolaltă, (...); casele formează grupuri nesimetrice ca țăranii când se duc în dezordine la o înmormântare sau la o nuntă; comuna românească e o colectivitate instinctivă de oameni deschiși, iubitori de pitorescul vieții. (...) Casa săsească are la temelie mai mult o concepție etică, decât estetică, despre rosturile vieții" (Blaga, 1985: 264-265). Dacă satele ar fi lăsate în voia lor, spunea Rădulescu Motru, ele s-ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în dreptățile sale, bine mânat pe calea fericirii, nu poate să nu ajungă la sfârșitul spre care tot omul privește" (Golescu, 1963: 41). Ioan Mihăilescu arată că raportul dintre comunitate și individ sau, altfel spus, unitatea modului de gândire din colectivitățile rurale din spațiul românesc ține de trei aspecte: natura ocupațiilor, religia comună, schimburile culturale frecvente. Astfel, datorită faptului că răspunsuri culturale asemănătoare apar atunci când în spații diferite se derulează activități asemănătoare în condiții asemănătoare, există similitudini între caracteristicile diverselor zone
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ci pe personalități și clanuri. Țărănimea numeric dominantă era privită ca o forță de manipulat, iar naționalismul a fost utilizat pentru a arunca o punte peste un mare canion social. "În România, a existat o tradiție a dominației individului de către colectivitate, a statului asupra cetățenilor, pe care comuniștii au fost capabili să o folosească în avantajul lor" (Gallagher, 1996: 207). Absența clasei mijlocii autonome bazată pe comerț sau industrie și având conștiință civică a avut consecințe importante. 12. Structura etnică În
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dreptate, de la toți, și cu un cuantum maxim care să lase oamenilor posibilitatea de a agonisi ceva. Școlile erau indispensabile, iar o soluție de finanțare a lor era direcționarea sumelor din diversele așezăminte gen mânăstiri către activități cu impact în colectivitate. Pentru acestea era nevoie de un corp de funcționari publici pregătiți, serioși, pentru care să se pregătească o carieră cu trepte bine stabilite și existând criterii pe baza cărora să se poată trece către fiecare treaptă superioară. De asemenea, era
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
preferă căile lăturalnice, eludarea criteriilor obiective ș( (ncălcarea principiilor. Este mai ușor să minți, să corupi, dec(t să plătești prețul unei vieți demne. Este (ntr-adevăr mai ușor, dar generalizarea unor astfel de atitudini nu poate conduce la apariția unei colectivități (n măsură să construiască ceva durabil, să se impună (n fața celorlalte cu demnitate. Dacă (ntr-o colectivitate, comunitate, societate nu se impun acele valori, principii ș( comportamente dezirabile, alături de măsurile de sancționare a eludării acestora, instinctele se vor manifesta cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
t să plătești prețul unei vieți demne. Este (ntr-adevăr mai ușor, dar generalizarea unor astfel de atitudini nu poate conduce la apariția unei colectivități (n măsură să construiască ceva durabil, să se impună (n fața celorlalte cu demnitate. Dacă (ntr-o colectivitate, comunitate, societate nu se impun acele valori, principii ș( comportamente dezirabile, alături de măsurile de sancționare a eludării acestora, instinctele se vor manifesta cu putere iar drumul către civilizație va fi anevoios. Este ceea ce sesiza ș( Maiorescu arăt(nd că "...există
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
urmă ar fi depășit un anumit cuantum se constituiau în "adversități naționale". Concepția sociologistă, sublinierea preeminenței socialului asupra individului reprezintă fundalul concepției sale. Individul este o creație a societății, iar aceasta trebuie să fie în măsură să îl formeze astfel încât colectivitatea să fie puternică. Cum se pot însă identifica aspectele cele mai benefice pentru dezvoltare? O variantă este aceea a proiectelor, a idelurilor normative. Motru respinge această posibilitate, deoarece implică un risc semnificativ. De multe ori conducătorii impun în acele proiecte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
explică societățile tradiționale (în speță țărănești) prin cinci trăsături: * Un sistem economic de autosubzistență și care nu face distincția între producție și consum * Familia este o întreprindere economică, iar grupul domestic are un rol central * Tradiția guvernează toate actele sociale * Colectivitatea locală, inclusă într-o societate care o înglobează, are o autonomie relativă în raport cu aceasta * Funcțiile de mediere cu exteriorul sunt foarte importante (Mendras, 1989) Contribuțiile mai actuale la studiul tradiției se caracterizează printr-o abordare diferită și originală față de cele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modernitate reflexivă (Beck, 2000). Nici una din cele două epoci ale modernității nu se confundă cu globalizarea, aceasta intervenind în ambele și fiind distinctă de acestea; însă în a doua epocă a modernității, globalizarea pune sub semnul întrebării principiile teritorialității, al colectivității și al frontierei, care erau esențiale în prima vârstă a modernității. În prima epocă a modernității, țările neoccidentale erau catalogate drept tradiționale, premoderne sau extra-moderne. Astăzi însă fiecare trebuie să-și găsească un loc în spațiul global și fiecare este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Park 1952, apud Linda Stoneall, 1983: 67). Ecologia umană își extrage multe din ideile ei din comparația între comunitățile umane și cele subumane (plante și animale) și privilegiază aspectele legate de interdependență, simbioză, de competiție pentru supraviețuire, fiind interesată de colectivități și nu de indivizi luați separat. De asemenea ecologia umană pune accent pe aspecte legate de distribuția resurselor naturale, pe caracteristicile spațiale ale comunităților, preferând metaforele de factură biologică pentru a explica procesele specifice din cadrul comunităților. Comunitatea este văzută ca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru a realiza ceva) spre deosebire de Ludoș și declară că se simt mai apropiați sufletește de oamenii din sat. Să fie oare acest comportament interacțional mai sărac al celor din Ludoș o tară a regimului comunist, care a înlocuit comunitatea cu colectivitatea, adică cu o "mulțime ce nu are nimic în comun: nici un scop și nici un angajament moral"? (Markova, Moodie, ș.a., apud Neculau și Ferreol, 1998: 180) Probabil că da, pentru că subminarea încrederii între oameni a fost principalul efect la nivel social
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care oamenii din cele două sate percep și se raportează la ideea de comunitate sugerează faptul că, variabilele care determină existența și persistența în timp a unei comunități nu sunt legate doar de valori și modele de interacțiune tradiționaliste, de colectivități închise și izolate, ci pot fi și de altă natură. Se poate face presupunerea că pot exista comunități puternice și vii într-o lume marcată de modernitate atâta timp cât sunt fondate pe un nivel economic care să asigure bunăstarea și pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale identității, pentru că trăind și integrându-se în grupuri cu diverse nivele de generalitate (familie, comunitate, regiune, societate, structuri supranaționale) este obligat să-și asume diverse identități, și să le armonizeze în structura personalității sale. Cu atât mai mult în colectivități multiculturale, problema asumării unor identități multiple se pune și mai pregnant (Vasiliu, 2005: 299-306). Esențial este faptul că diversele specii ale identității identitatea individuală, socială, culturală, etnică, profesională, instituțională în ultimă instanță (Jurcan, 2005) nu sunt opuse, nu sunt realități
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un tip de identitate ce are relevanță mai degrabă la nivel individual, deși se formează prin raportarea la social. Identitatea colectivă în schimb, deși este similară primeia prin aceea că și ea se construiește în raport cu grupul, pune accent pe comunitate, colectivitate, comportamente și practici colective, și nu poate fi înțeleasă în absența acestora. Identitatea socială este așadar un mod de autodefinire a individului prin raportare la grupurile din care face parte, pe când identitatea colectivă este reprezentarea a ceea ce este comun membrilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
plecare (sau de referință) al identității sociale este individul, punctul de plecare al identității colective este grupul, comunitatea. Diferența între cele două rezidă în esență în diferența durkheimiană între conștiință individuală și conștiință colectivă. Identitatea colectivă este așadar "capacitatea unei colectivități de a se recunoaște ca grup, este atribut al principiului coeziunii" (Segrestin, 1996). Sensul conceptului de identitate colectivă de la care acest articol pornește este acela de conștiința împărtășită a acelui "noi" dat de apartenența la grup și care își are
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
colectivă de la care acest articol pornește este acela de conștiința împărtășită a acelui "noi" dat de apartenența la grup și care își are originea într-o serie de trăsături și experiențe comune reale sau imaginate ale celor ce compun acea colectivitate. Este o accepțiune ce își are originea în conceptele de "conștință colectivă" a lui Durkheim și "conștiință de clasă" a lui Marx, și care este vehiculată în literatura de specialitate actuală ce tratează acest concept (vezi Snow 2001, Eisenstadt, S.N.
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2003: 21) Un alt aspect esențial ce trebuie amintit referitor la acest concept este acela că identitatea colectivă este adesea conceptualizată în termeni de acțiune. Ea este cea care motivează actorii sociali să acționeze ca o singură entitate, în numele intereselor colectivității (Melucci, 1995: 46) Acesta este și motivul pentru care conceptul este adesea utilizat cu referire la și pentru a explica acțiunea colectivă. 3.1. Identitate colectivă în satul românesc Care ar fi componentele, relative la satul românesc, fără de care identitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de proprietate și sistemul legal specifice unui grup alcătuiesc o singură arie de cercetare și nu trei arii distincte (Schlee, 2000: 6) Într-adevăr, pentru că viața celor din rural este atât de îngemănată cu tot ceea ce ține de pământ, identitatea colectivităților din rural, are un puternic substrat care este proprietatea funciară. Din acest motiv, întrebările legate de relația cu pământul nu au lipsit din studiul de caz pe care l-am realizat pe cele două localități, Tălmăcel și Ludoș. Din această
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunitatea legitimează posesia asupra anumitor bunuri și respectul celorlalți față de această posesie (Kaneff, 2000: 2). Proprietatea într-o comunitate rurală este de asemenea într-o mai mare măsură legitimată prin muncă, prin relațiile de muncă ce se stabilesc între membrii colectivității, decât prin prevederi legale impuse din afară. Munca este și ea esențială în construirea și menținerea identității în rural, pentru că prin muncă membrii comunității interacționează în scopul producerii de bunuri. Munca este un ingredient care stabilizează identitatea unei comunități (Kaneff
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
i-a îndemnat să sustragă din aceste bunuri pentru a putea supraviețui, le-a răpit bucuria muncii care respectă tradițiile și obiceiurile legate de pământ, de lucrările agricole. Munca pe terenul agricol și-a pierdut astfel valențele simbolice legate de colectivitate, comunitate, vecinătate. Un alt aspect important în construirea și menținerea identității colective, este memoria individului și a colectivității din care face parte. Memoria colectivă îi oferă acestuia răspunsul la câteva întrebări esențiale cum ar fi: cine este, de unde vine, încotro
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
respectă tradițiile și obiceiurile legate de pământ, de lucrările agricole. Munca pe terenul agricol și-a pierdut astfel valențele simbolice legate de colectivitate, comunitate, vecinătate. Un alt aspect important în construirea și menținerea identității colective, este memoria individului și a colectivității din care face parte. Memoria colectivă îi oferă acestuia răspunsul la câteva întrebări esențiale cum ar fi: cine este, de unde vine, încotro se îndreaptă. Oarecum diferită de ideea de mai sus este poziția școlii comportamentului colectiv, care face referire la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stabilesc și să analizez empiric indicatorii relevanți pentru aceasta, cu referire în primul rând la cele două sate ce au făcut obiectul studiului de caz și în măsura datelor disponibile, și la nivel național. Identitatea colectivă, ca identificare, atașament, cu colectivitatea în care actorul social trăiește înțelegând prin aceasta familia, vecinii, neamul, satul în întregime poate fi urmărită la nivel empiric prin următoarea listă de indicatori 34: * Identificarea cu familia, cu satul * Relația simbolică cu comunitatea * Calități și defecte ale oamenilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este întotdeauna una directă, intuitivă, de aceea voi argumenta la fiecare temă în parte, în ce fel indicatorii respectivi sunt relevanți pentru problematica identității colective. Ipoteza de lucru pe care o avansez este aceea că o identificare mai intensă cu colectivitatea satului se asociază pozitiv cu o opinie pozitivă asupra viitorului satului, cu percepția solidarității și coeziunii între oamenii din sat, cu o implicare mai mare în problemele satului și considerarea acestora ca fiind gestionabile în interiorul satului și nu în afara lui
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mâncare la amiaz' sau seara, dispăreau toți. Acum nu mai poți face de-ăstea. Acum dacă vin și te ajută...cu bani.", D. M., 38 de ani, Tălmăcel). Desigur că tot dintre cei ce au o relație mai puțin bună cu colectivitatea se aleg și cei ce ar dori să părăsească definitiv satul. Relația dintre variabilele referitoare la coeziune, solidaritate în sat și variabile ca sexul, vârsta sau educația nu este semnificativă. Problemele satului Ce legătură este între problemele percepute ale satului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca sexul, vârsta sau educația nu este semnificativă. Problemele satului Ce legătură este între problemele percepute ale satului, măsurile care ar trebui luate pentru rezolvarea acestora și identitatea colectivă a oamenilor din sat? Consider că o identificare mai puternică cu colectivitatea aduce cu sine percepția că problemele satului nu țin de exterior, ci se pot remedia prin forțele proprii ale comunității. Precum și opinia că predomină problemele ce sunt rezolvabile, cu alte cuvinte, o identificare mai puternică determină o atitudine mai puțin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]