3,820 matches
-
noi. Autorul lasă impresia că intră în concurs cu alți sonetiști, iubind, cam ca Shakespeare, sau exhibând dragostea, cu ochii la Emil Brumaru, însă cu mai multă pudibonderie. SCRIERI: 1100 de zile risipite, Cluj-Napoca, 1975; Soarele de pe Ararat, Cluj-Napoca, 1981; Colina zorilor, Cluj-Napoca, 1987; La steaua singurătății, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Magda Ursache, „1100 de zile risipite”, CRC, 1975, 5; Voicu Bugariu, Notație și semnificație, LCF, 1975, 16; Laurențiu Ulici, Sentimentul cuvintelor, RL, 1975, 17; Mihai Dinu Gheorghiu, Psihologie și compoziție
VARVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
cuvintelor, RL, 1975, 17; Mihai Dinu Gheorghiu, Psihologie și compoziție, CL, 1975, 6; Valentin Tașcu, „1100 de zile risipite”, ST, 1975, 6; Ulici, Prima verba, II, 174-176; Ion Lungu, „Soarele de pe Ararat”, TR, 1983, 4; Iorgulescu, Prezent, 174-176; Ion Lungu, „Colina zorilor”, TR, 1987, 39; Irina Petraș, „Colina zorilor”, ST, 1988, 1; Constantin Zărnescu, „Colina zorilor”, TR, 1988, 9; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 374-375; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 331. V. T.
VARVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
Psihologie și compoziție, CL, 1975, 6; Valentin Tașcu, „1100 de zile risipite”, ST, 1975, 6; Ulici, Prima verba, II, 174-176; Ion Lungu, „Soarele de pe Ararat”, TR, 1983, 4; Iorgulescu, Prezent, 174-176; Ion Lungu, „Colina zorilor”, TR, 1987, 39; Irina Petraș, „Colina zorilor”, ST, 1988, 1; Constantin Zărnescu, „Colina zorilor”, TR, 1988, 9; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 374-375; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 331. V. T.
VARVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
Tașcu, „1100 de zile risipite”, ST, 1975, 6; Ulici, Prima verba, II, 174-176; Ion Lungu, „Soarele de pe Ararat”, TR, 1983, 4; Iorgulescu, Prezent, 174-176; Ion Lungu, „Colina zorilor”, TR, 1987, 39; Irina Petraș, „Colina zorilor”, ST, 1988, 1; Constantin Zărnescu, „Colina zorilor”, TR, 1988, 9; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 374-375; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 331. V. T.
VARVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
face loc picturalului. Poetul preferă acum linia zveltă, unduitoare, peisajul campestru și marin. Versului clasic i se substituie adesea cel polimetric liber. Cu această - în parte - nouă tehnică, V. zugrăvește bărăgane învăluite în umbrele înserării (Bărăgan în amurg), șesuri și coline (Dobrogea-n amiază de vară, În cimitirul turcesc din Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
în acest caz schimburile se pare că au fost reciproce. Cu rezonanță onomatopeică avem ciuroi (lat. cibrum) pentru un izvor ce țâșnește (vezi comuna Ciuroiu din județul Dolj, Aquae în antichitatea romană) și șipot (slav. șipotŭ), cu același înțeles. În colinele subcarpatice ale Buzăului, cu multe toponime din substratul traco-dacic, pârâul Fisici are o vale cu izvoare ce piștesc din maluri. Repartiția teritorială și clasificarea apelor României. Pentru necesitățile cadastrării apelor României s-au distins 15 bazine hidrografice principale 12. Le
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
măiestrie cântecul de jale pe uliți, prin crâșme, pe la nunți („surioară, soțioară/ cu mijloc de tămâioară/ cu lacremi de gheață-n vară// lasă-mă să-ți fiu cărare/printr-un fir de lumânare/ care plânge în uitare” - mort pribeag pe sub coline; „soldă risipită prin taverne mici/ jumătate lapoviță jumătate bici// tristețea dă cu banu-n sus/e pajură sau chipul meu bălai apus?” - noaptea mea e mai mult zi). Adesea, efectul textului poetic este susținut vizual prin desenele realizate de Florin Preda-Dochinoiu
PREDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
narate alert, dar fără suflu, în registrul burlescului intimist curent în mediile intelectuale de la sfârșitul secolului al XX-lea. SCRIERI: De-a soarele, București, 1967; Echilibru până în ploaia din octombrie, București, 1969; Erezii, București, 1970; Poeme rococo, București, 1970; Ninse colinele în amurg, București, 1973; Hibernale, București, 1977; Întoarce-te să mă vezi, București, 1977; Înțelesul de pierdere, seara, București, 1979; Ninsoarea care ne trebuie, București, 1979; Suvenire, București, 1980; Cabinet de familie, București, 1981; Anonimul de-aproape, București, 1982; Purpura
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
Poeme rococo”, AFT, 1970, 6; Florin Manolescu, „Poeme rococo”, RL, 1970, 22; Adrian Popescu, „Poeme rococo”, TR, 1971, 5; Dan Laurențiu, „Erezii”, LCF, 1971, 7; Dan Cristea, „Erezii”, RL, 1971, 9; Laurențiu Ulici, „Erezii”, CNT, 1971, 12; Ermil Rădulescu, „Ninse colinele în amurg”, AST, 1974, 3; Laurențiu Ulici, Povestiri cu tâlc, RL, 1977, 25; Mircea Moga, „Întoarce-te să mă vezi”, CNT, 1977, 25; M. N. Rusu, Personajul numit destin, AFT, 1977, 6; Nicolae Ciobanu, Vocația pentru proza scurtă, LCF, 1977
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
auriu de septembrie (1979), ciclul Ave, iarba din Transilvania, alternează, aproape în fiecare culegere, cu priveliști europene, asiatice, africane etc. Unei emblematice „porți de pe Mara”, celebrată chiar în titlul unei culegeri din 1972, îi răspund unduiri egeene, turnuri din Nürnberg, coline din deșertul Gobi, munți din Sahara („cariatide într-un templu sur”), caravane a căror umbră „cu cerul curge-n muntele amar”, păduri de palmieri, zboruri de pescăruși. Așa cum o indică și titlurile unor volume - Ceramică regăsită (1967), Pinacoteca unei lire
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
nevinovat/ al păsărilor”. În creația din anii ’80 a poetei, destinul tragic personal converge cu deriva colectivă, într-o rostire poetică sobră, accentuând dramatismul trăirii. SCRIERI: Lumea care nu moare, București, l970; Sfere muzicale, București, l973; Ora clopot, București, l974; Colinele somnului, București, l976; Cămășile vieții, București, l980; Exerciții de civilizație, București, l981; Despre Astralia, București, l983; Spectacol imaginar, București, l985; Poeme, București, l987. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Lunecând în alb”, ARG, l970, 6; Felea, Aspecte, II, 150-157; Romul Munteanu, „Exerciții
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
de ieri mi-a fost dragă” (margareta îl înțelege într-o foarte mică măsură pe guillaume). Titlurile atribuite de M. poemelor sale - atunci când sunt prezente și nu sunt suplinite de un grup de asteriscuri - sunt fie simple (oameni, legendă, visul, coline verzi), ironice, rezumative (mâncau la o masă lungă și bogată, copilul își vinde jucăriile și în depărtare un cor etc.), uneori narative sau anecdotice (margareta îl înțelege într-o foarte mică măsură pe guillaume, administratorul întocmește o listă de câteva
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
de percepție a realului aduce subiectul din Ciudata navă a lui Einstein: eroul trăiește drama de „a nu avea imagini”, căci pierderea, pentru un timp, a vederii atrage alterarea identității, alienarea. Tendința de a schița un cadru imaginar unitar - satul Colina, ținut real și livresc - prefigurează abordarea romanului. Evocat în romanul Fii binevenit, călătorule!, Colina reprezintă spațiul reveriei și al contemplației, reconstituit prin amintire, dar proiectat și în imaginar. În Ordinul Bunei Speranțe acțiunea, plasată în bună parte în mediul școlii
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
drama de „a nu avea imagini”, căci pierderea, pentru un timp, a vederii atrage alterarea identității, alienarea. Tendința de a schița un cadru imaginar unitar - satul Colina, ținut real și livresc - prefigurează abordarea romanului. Evocat în romanul Fii binevenit, călătorule!, Colina reprezintă spațiul reveriei și al contemplației, reconstituit prin amintire, dar proiectat și în imaginar. În Ordinul Bunei Speranțe acțiunea, plasată în bună parte în mediul școlii, are drept loc de desfășurare Orașul (spațiu real și utopic, în același timp), în
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
la ordinele secundului, ambarcațiunea se trăgea înapoi din calea monstrului ce se zvîrcolea îngrozitor, apoi se apropia din nou de el, pentru a-l lovi din nou. Șuvoaie roșii curgeau acum din toate părțile balenei, întocmai ca pîraiele pe-o colină. Trupul chinuit nu i se mai rostogolea prin apă, ci prin sînge, care clocotea și bolborosea pe-o mare întindere în urma lor. Razele piezișe ale soarelui se jucau în această baltă roșcată, reflectîndu-se pe fețele tuturor, încît se vedeau unii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca ramurile spintecate ale unei sălcii, jetul unic al cașalotului se înfățișează ca un stîlp gros și pieziș, de ceață alburie, care se înalță și cade necontenit sub vînt. Văzută de pe puntea lui Pequod, cînd vasul se ridica pe o colină de apă, mulțimea asta de jeturi aburoase, ce se învălătuceau în văzduhul albastru, îți evoca miile de hornuri vesele dintr-o metropolă, întrezărite de vreun călăreț ajuns pe un deal într-o dimineață, dulce de toamnă. Aidoma unei armate în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e adevărat că în orice lucru se ascunde un sens, căci altminteri lucrurile n-ar avea nici un preț, iar lumea însăși n-ar mai fi decît o cifră goală, numai bună să fie vîndută cu carul îașa cum sînt vîndute colinele din jurul Boston-ului) pentru a umple vreo mlaștină din Calea Lactee. Dublonul acela era făcut din aur pur, scos de undeva, din inima unor dealuri bogate, din care curg, către răsărit și apus, peste nisipuri aurifere, apele a numeroase Pactoluri. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
semeți ai talazurilor, ci prin otava înaltă a unei preerii nesfîrșite, deasupra căruia caii emigranților din Vest își arată doar urechile ciulite, în vreme ce trupurile lor ascunse își croiesc drum prin verdeața luxuriantă. Cînd asupra întinselor văi virgine și asupra blîndelor coline albăstrui se aștern foșnetele și zumzetele tăcerii, îți vine a crede că în aceste singurătăți dorm niște copii osteniți de joacă, în vreo veselă zi de mai, cînd se culeg florile din păduri. Toate acestea se împletesc cu un sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de altfel, a povestirii. La fel de important ca și rezolvarea cazului ce se construiește sub ochii săi e creionarea mediului în care trăiește detectivul: În anul acela locuiam pe Yucca Boulevard, înspre Laurel Canyon. Casa era mititică, într-o fundătură de pe colină. Avea o scară lungă de lemn de sequoia până la ușa de la intrare și un pâlc de eucalipți chiar vizavi. Cucoana care mi-o închiriase cu mobilă cu tot plecase în Idaho ca să stea un timp la fiica ei rămasă văduvă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
punând În evidență Însemnătatea acestui manuscris din jurul anului 1650 pentru istoria limbii române. În partea a II-a, „Probe de sinonimică românească”, autoarea prezintă câteva serii de termeni sinonimi, cum sunt cei pentru: gravidă, violonist, șobolan, gură, bot, cioc, cascadă, colină (p. 56). Desigur, astfel de bibliografii sunt utile pentru că oferă cititorului interesat de materia tratată un scurt rezumat al conținutului. 2.5. Bibliografia unui autor Aceasta consemnează tot ce a scris autorul În cauză, respectiv tot ce s-a scris
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lipsită de grandoare și oarecum neașteptat de familiară cititorului de azi, trecut prin cartea de faimoase epitafuri, unde americanul Edgar Lee Masters va contempla vremelnicia altui veac, în dialogul, doar ceva mai liber, mai puțin aulic, cu morții săi de pe colina din Spoon River. Alte traduceri, din Vergiliu (opt cântece din Eneida) și Ovidiu, alături de un op juridic (contribuție în degajarea unei terminologii specifice), sunt reevaluate de asemenea postum, odată cu descoperirea manuscriselor nepublicate. Preocupările de ordin filologic, constante, nicidecum de neglijat
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
al Partidului Comunist Român, în calitate de „scriitor reprezentativ”, într-un moment de „deschidere” a politicii comuniste. Din toamna anului 1968, e redactor-șef adjunct, iar din 1970, redactor-șef la „România literară”. Realizează, semnând scenariul și regia, pelicula de lungmetraj Printre colinele verzi (1970), adaptare cinematografică a romanului Animale bolnave; filmul e inclus în selecția oficială a Festivalului de la Cannes în 1971. B. însoțește filmul la festival, apoi călătorește prin Italia, iar în iulie 1971, aflându-se la Paris și luând cunoștință
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
se lărgește necontenit și cuprinde lumea fizică și morală, într-o strânsă comunicare. EUGEN SIMION SCRIERI: De pe pământ, pref. Mihu Dragomir, București, 1963; La ritmul naturii, București, 1966; Norii, București, 1968; Agonice, București, 1970; Cărticică de doi ani, București, 1970; Coline, București, 1970; Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap (în colaborare cu Adrian Păunescu), București, 1970; Sala nervilor, București, 1972; Leac pentru îngeri, București, 1972; Cărticică de trei ani, București, 1972; Răsad de spini, București, 1973; Pasteluri, București, 1974; Cărticică
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
pentru forme de conștiință inferioare, sau bolnave, pe marginea nebuniei, a disperării, a stărilor sufletești fără nume, neliniștitoare, întunecoase, la eroii unora din povestiri. Dar nu acelea erau elementele de viitor, germenii dezvoltării de mai târziu a scriitorului. Nu din Colina sau Calul, s-a dezvoltat autorul Desfășurării. În primele lui nuvele, alături de o vădită și puternică tendință spre naturalism, de un interes exagerat spre analiza psihologică a stărilor sufletești întunecate și bolnăvicioase, există, bine desenată, fizionomia unui puternic scriitor realist
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
obraz. Prin zgomotul roților de tren, se auzi strigătul de admirație al lui Pavel. Ea dădu din cap, dar nu își exprimă nici surpriza, nici teama. Avea aerul că n-o interesează vârfurile înzăpezite din zare, ci că scrutează doar colinele împădurite și satele rare, încă adormite. Pavel voi să coboare cu prima ocazie, atras de un oraș mare pe care trenul îl străbătu, oprindu-se câteva minute. Regiunea aceea verticală i se părea prea stranie. Femeia îl reținu. Săriră din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]