2,623 matches
-
bine definită. Dacii sunt valorizați la maximum. Dar și romanii! Ar fi existat un lung proces de occidentalizare, anterior cuceririi romane, care a pregătit și ușurat romanizarea efectivă. În Dacia romană, În mijlocul unei populații autohtone rărite și În condițiile unei colonizări masive, elementul roman a fost dominant. Romanizarea s-a extins Însă — prin multiple legături — și În restul Daciei, neanexat de romani și populat În continuare de daci. Românii sunt așadar, În cel mai Înalt grad, și daci, și romani, iar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
simțea deja mai apropiată de daci decât de romani. Constantin C. Giurescu (1901-1977), un istoric reprezentativ al acestei generații, Înclina, În Istoria românilor (1935), balanța În favoarea dacilor. Chiar În provincia romană, considera el, În ciuda pierderilor suferite În războaie și a colonizării, dacii au rămas majoritari. Ponderea lor „biologică“ În alcătuirea poporului român a fost, așadar, mai mare decât a coloniștilor romani. Iată o evoluție semnificativă. Românii au Început prin a se considera romani, au trecut apoi prin faza de daco-romani, pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și printre cei mai renumiți — au Îmbrățișat chiar teoria imigraționistă (În genere, lingviștii nu pot face abstracție de coloratura balcanică a limbii române). Fapt este că Dacia romană cuprindea În linii mari Oltenia, Transilvania și Banatul. Aici s-au petrecut colonizarea romană și romanizarea, premise necesare ale formării limbii și poporului român. Cea mai mare parte a Munteniei, Moldova, Maramureșul au rămas sub stăpânirea dacilor liberi. Harta romanizării nu corespunde, așadar, cu harta României de astăzi. Ea cuprinde jumătate din România
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
niciodată anulată. Aveau propriile lor instituții și se conduceau după propriile lor legi și obiceiuri. Și-au păstrat clasa conducătoare, aristocrația autohtonă, spre deosebire de vecinii slavi din sud. Turcii nu s-au instalat pe teritoriul românesc; nu a existat aici o colonizare otomană și nici o acțiune de islamizare. Ca urmare, România modernă, spre deosebire de statele din Balcani, nu a moștenit minorități turce sau musulmane (exceptând Dobrogea, care, timp de o jumătate de mileniu, a fost efectiv Înglobată În imperiu). Bătăliile cu turcii — oricât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pot elibera de ideea de imperialism rusesc. Există o mare diferență între colonialismul de tip rusesc și cel occidental. Rușii n-au reușit să implanteze nimic propriu și durabil pe teritoriile pe care le-au colonizat. Când s-a făcut colonizarea germană în est, acum o mie de ani, în Evul Mediu, și s-au clădit aceste orașe, precum Königsberg, colonizarea a avut la bază nu numai ideea de a exploata economic acele zone, ci și o idee culturală. Ei bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
n-au reușit să implanteze nimic propriu și durabil pe teritoriile pe care le-au colonizat. Când s-a făcut colonizarea germană în est, acum o mie de ani, în Evul Mediu, și s-au clădit aceste orașe, precum Königsberg, colonizarea a avut la bază nu numai ideea de a exploata economic acele zone, ci și o idee culturală. Ei bine, tocmai această idee culturală lipsește complet în imperialismul de tip sovietic și rusesc. Ce-au făcut ei la Königsberg? Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
născut într-o comună din apropiere de orașul Timișoara, în Banat - o zonă care se află la frontiera cu Ungaria și Iugoslavia de astăzi și este partea cea mai vestică a României. Minoritatea germană din această provincie provine dintr-o colonizare habsburgică din secolul al XVIII-lea. Altfel spus, strămoșii mei au trăit încă de-acum două sute de ani în Banat. Bunicii mei, în tinerețea lor, au fost cetățeni ai Austro-Ungariei, și peste noapte, grație unor evenimente, au devenit cetățeni români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
produs un fenomen destul de straniu, pe care eu îl numesc o ruptură a istoriei. Din cauza a ceea ce s-a întâmplat cu național-socialismul, nimeni nu mai vrea să audă de istorie, nu mai vrea să-și cunoască propria istorie. De exemplu, colonizarea germană în estul Europei din Evul Mediu. Cine încearcă să evalueze acest fenomen complex și cu multiple consecințe? Nimeni... - Este o temă tabu? - Nu cred, pur și simplu funcționează autocenzura. Mai ales la generațiile mai tinere, care declară deschis că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și nici n-au binecuvântat cu mare pompă, așa cum a făcut-o cardinalul-episcop al Parisului, trupul neînsuflețit al lui Philippe Henriot, Goebbelsul francez executat de către rezistenți; deci cu evreii, anglicanii n-au niciun motiv de neînțelegere. Cum n-au practicat colonizarea prin populare și nici asuprirea de proximitate, ei se simt în largul lor și cu arabii musulmani, păcat de crisparea nord-africană și de surdul complex al revanșei care ne mai apasă pe noi, francezii. Ne putem așadar croi un drum
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
trăiască liberi. Și ne detestă pentru că v-am colonizat și pentru că încă n-am renunțat la insolența noastră de stăpâni. Fără îndoială că resimțiți aceeași ambivalență și față de islamism. Islamul le-a permis popoarelor voastre să rămână ele însele în timpul colonizării. Aceasta a înghițit totul, în afară de nucleul dur. Dar fără religie, ce mai rămânea din cultura arabă? Deci, mâna întinsă. Dar cei care se reclamă azi de la ea visează să vă taie gâtul. Și atunci mâna se face pumn. Iar voi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a unui alt popor. Că un publicist de extremă dreaptă a îndrăznit să-l califice ca antifrancez sau ca masochist pentru că a denunțat cutare sau cutare crimă de război sau la adresa statului îl îngrețoșează. Dar că semnatarul unui manifest contra colonizării Iudeii și Samariei revelează adevărata fire de antisemit, sau de self-hating Jew "de altfel se știa de multă vreme acest lucru" nu i se pare o ipoteză absurdă. Omul Luminilor face lampa mai mică atunci când se întoarce acasă. E omenește
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tine însuți, dincolo de instabilitatea întreținută de sus? PALESTINA: PENTRU O CURĂ DE ADEVĂR În atenția factorilor de decizie (ianuarie 2007) "Procesul diplomatic nu s-a preocupat îndeajuns de evoluțiile de la fața locului și de consecințele lor. Care evoluții? Înainte de toate, colonizarea". Este ceea ce răspundea la vremea respectivă mediatorul american, domnul Dennis Ross, unui ziarist care-l chestiona în legătură cu principala eroare comisă la Camp Davis în 2000. La șapte ani după aceea, ar fi păcat ca aceeași eroare să-i pună pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a făcut pe unii să se gândească să părăsească regatul, dacă nu i-ar fi ținut pe loc rușinea și atunci, își continuă Wapowski relatarea, au început să întărească Cracovia, autorul descriind unele dintre lucrările făcute cu această ocazie. În legătură cu colonizarea rutenilor, se poate spune că au fost întemeiate mai multe sate cu ei. Nu trebuie exagerat numărul acestora, căci trebuie să țineam seama de mențiunea din cronica lui Wapowski, în care se arată că cei mai mulți dintre cei robiți au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era rară, continentul apărea ca un imens “deșert verde”, oazele fiind locurile în care se aflau așezări omenești. Locurile pustii din Moldova aparțineau domeniului domnesc. Pentru a întări puterea domnească s-a spus că politica domnului s-a caracterizat prin colonizarea acestor locuri. P. P. Panaitescu considera “căci acesta a fost actul politic mai însemnat, care lămurește puterea și politica marelui domn. El a fost un mare colonizator de oșteni. Toate locurile pustii, adică fără proprietar, erau de drept ale domniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întemeieze sat, oameni pe care domnul îi socotește “adevăratele noastre slugi care ne-au slujit și ne slujesc cu credință”, adică îi socotește boieri. Este greu de spus în fața acestei realități documentare că domnul a dus o politică susținută de colonizare. Făcându-se o asemenea constatare, se uită faptul că și înaintașii lui Ștefan cel Mare au făcut asemenea danii. În perioada așa-zisei crize a fărâmițării feudale, fiii lui Alexandru cel Bun, Iliaș și Ștefan au dăruit, între 1434 și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare, în care se menționează locurile în pustiu, ne dă posibilitatea să vedem, că aceste locuri se aflau în spațiile foarte largi dintre sate, în unele zone ale țării. Reiese că toți domnii s-au preocupat de colonizarea acestor locuri, ele fiind cuprinse în privilegiile unor mari moșieri, sau danii acordate unor oameni care nu aveau moșie, dar intrau în rândul boierilor, din momentul în care întemeiau un sat. În cazul fiilor lui Oană vornicul vedem cum două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fi un boier bogat, care dispunea de venituri bănești, încât putea să cumpere și să întemeieze sate la granița cu Polonia. Era în interesul domnilor ca țara să fie colonizată încât, nu este exagerat să credem că efortul de colonizare s-a manifestat imediat după întemeierea țării. Colonizarea a fost favorizată și de faptul că țăranul român nu era legat de pământ, așa cum se întâmpla în alte state feudale. Odată îndeplinite obligațiile față de stăpânul moșiei, țăranul avea liberatea să plece
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venituri bănești, încât putea să cumpere și să întemeieze sate la granița cu Polonia. Era în interesul domnilor ca țara să fie colonizată încât, nu este exagerat să credem că efortul de colonizare s-a manifestat imediat după întemeierea țării. Colonizarea a fost favorizată și de faptul că țăranul român nu era legat de pământ, așa cum se întâmpla în alte state feudale. Odată îndeplinite obligațiile față de stăpânul moșiei, țăranul avea liberatea să plece pe altă moșie, unde i se ofereau condiții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proprietate cumpărată acum. În 15 cazuri, domnul întărește o propritate mică și face danii doar în 11 cazuri. Beneficiarii daniilor domnești nu sunt în toate cazurile oameni care acum intră în posesia unei moșii datorită mărinimiei domnului. Marea operă de colonizare a “curtenilor” răzeși de oaste cum îi numea P. P. Panaitescu se rezumă la cele 6 locuri în pustiu, pe care domnul le dăruie pentru întemeierea unui sat. Când se ajunge la o proprietate ceva mai consistentă, cum este o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în alte două danii e vorba de un loc. În felul acesta, în toată domnia lui Ștefan cel Mare au fost dăruite 13 locuri în pustiu și a fost întărită stăpânirea asupra altui loc. Nu se poate vorbi de o colonizare, iar dacă ne raportăm la daniile de locuri pustii, pentru întemeierea unui sat, făcute înainte de domnia lui Ștefan cel Mare, daniile făcute de marele domn nu egalează nici măcar dania făcută de Alexandru cel Bun fiilor lui Oană vornicul, care primeau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lucru pentru a pune în valoare imensa informație ce se poate extrage din mărturiile rămase din cultura incașă și poate chiar preincașă. Dar chiar dacă ne-am limita numai la ultimele cinci secole, tot am avea o mulțime de informații despre colonizarea spaniolă, despre rolul religiei, al preoților în "civilizarea", europenizarea unor populații care s-ar putea să fie mai vechi și poate chiar cu mai multe și mai variate tradiții decât cele aduse, de fapt impuse cu sabia și Biblia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Paul, până la amenajarea gospodăriei proprii, la o margine a comunei Frâua, comună zbuciumată de vremuri ca toată Țara Ardealului, astăzi Comuna Axente Sever. Din Îmbinarea legendelor cu realitatea documentară rezultă că localitatea Axente Sever ar fi existat Înainte de 1283, sfârșitul colonizării sașilor În zona Mediaș-Șeica Mare, sub forma unui sătuc de români, organizat În jurul unei mănăstiri de maici “Sfânta Fecioară”, sub numele de satul Muierești. Ungurii l-au numit Asszonytalva (Satul Sfintelor Femei) Colonizarea sașilor, din secolul XIII a dus la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Sever ar fi existat Înainte de 1283, sfârșitul colonizării sașilor În zona Mediaș-Șeica Mare, sub forma unui sătuc de români, organizat În jurul unei mănăstiri de maici “Sfânta Fecioară”, sub numele de satul Muierești. Ungurii l-au numit Asszonytalva (Satul Sfintelor Femei) Colonizarea sașilor, din secolul XIII a dus la desființarea mănăstirii, construirea În locul ei a unei cetăți de apărare, ca multe altele din Ardeal, care persistă și astăzi și schimbarea numelui așezării În Frauendorf, devenită ulterior (1918) Frâua, denumire care s-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
au alipit în mod treptat târgului Huși, procesul desfășurându-se după înființarea Episcopiei (1598) și, mai ales, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Loc de întretăiere a marilor drumuri comerciale, Hușii au fost o vatră a convergențelor etnice. Colonizarea greacă (secolele VIII-VI î. Hr.) din zona bazinului pontic i-a adus pe geți în legătură nemijlocită și îndelungată cu grecii. Contactele dintre autohtoni și grecii stabiliți aici, venind din coloniile Histria, Tomis și Callatis, au accelerat progresul geto-dacilor. Victorioși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
miile de întrebări și comentarii, de aici abordările pro și contra la peste cinci veacuri de la dispariția sa. A fost un om al epocii sale și trebuie analizat în condițiile acelor vremuri. Călătoriile sale au avut scopuri concrete, de cucerire, colonizare, comerț și exploatare, impuse de o Spanie și Europă sărăcite de războaie și bântuite de molimi și spaime. De aici obsesia pentru aur, argint, mirodenii, ceea ce face ca din "Jurnal" 153 cuvinte să fie "aur", 45 "mirodenii", 20 "mine" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]