5,219 matches
-
integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea detaliilor, punctelor slabe • Sugerarea de noi abordări, explorări • Prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare de propoziții variate, constituire de rețele cognitive
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de rezolvare, plan final de soluționare și cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi explorarea ei mentală, lelor și erorilor independent, analiză a conflictului cognitiv
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
imediată a ideilor, imaginare a mijloacelor necesare, evaluare a consecințelor, găsire a utilizărilor variate, căutare a analogiilor, căutare a altor întrebuințări, efectuare de modificări variate, multiplicare, diminuare, substituire totală sau parțială, rearanjare a obiectelor, inversare a poziției sau a ordinii, combinare variată, schematizare, tipizare, interpretare nouă, analiză a erorilor, imaginare a unor situații, rezolvare variată, reprezentare grafică, compunere variată. • Prin alternare a formelor de organizare: centrate pe educat, de studiu individual, cu ritmuri diferențiate, de inițiere, de dezvoltare, de aprofundare. • Prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în variante, alternative procedurale, depășirea obstacolelor și a erorilor. • Îmbinarea activității independente individuale cu colaborarea în grup. • Utilizarea evaluării continue pentru aprecierea progresului, iar în evaluarea finală să aibă prioritate aspectele calitative ale înțelegerii, folosirii cunoștințelor, pentru dezvoltarea motivației. • Valorificarea, combinarea experienței cognitive din clasă/școală, cu cea nonformală și informală, pentru maturizarea cognitivă, procedurală. • Antrenarea educaților în procesul decizional din clasă: de la pregătirea activității, până la hotărârea modurilor de desfășurare a învățării pe capitole. Recursul la punerea în situații reale, chiar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reordonare. • De comentare a surselor informative date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări de către educați. • De solicitare și comentare a răspunsurilor în variante, formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace didactice, prin alternarea stimulilor: verbali, imagini, scheme, grafice, texte, înregistrări. • De formulare de întrebări de către un educat după manual, la care răspunde altul. • De combinare a conversației euristice cu alte metode de comunicare: dialogul, dezbaterea, consultația, problematizarea, autointerogarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace didactice, prin alternarea stimulilor: verbali, imagini, scheme, grafice, texte, înregistrări. • De formulare de întrebări de către un educat după manual, la care răspunde altul. • De combinare a conversației euristice cu alte metode de comunicare: dialogul, dezbaterea, consultația, problematizarea, autointerogarea. • De solicitare nu numai a cunoștințelor, ci și a opiniilor, atitudinilor, experiențelor nonformale. Problematizarea • Găsirea de noi soluții la o întrebare, situație critică. • Declanșarea, formularea și rezolvarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare cu reactualizarea și restructurarea cunoștințelor, cu identificarea contradicțiilor, cu analiza problemei în variante de rezolvare, cu verificarea valorii soluțiilor. • De predare activizată prin introducerea de întrebări-problemă și sprijinirea rezolvării lor. • De îmbinare a rezolvării euristice cu cea algoritmică, de combinare cu alte metode de cercetare, Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate prezentă. • Necesitatea restructurării experienței, a cunoștințelor. • Crearea unui obstacol în calea cunoașterii obișnuite. • Precizarea condițiilor, mijloacelor, a nivelului, a planului concret
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Situații posibile conturate tuarea de interpretări și reflecții, efectuarea de lucrări aplicative sau creative. Respectarea normelor unei lecturi ecologice. unor termeni sau sintagme, analiza structurii textului și propunerea de reorganizări sau completări, interpretări adăugate, elaborarea de lucrări comentate ș.a. • De combinare cu diferite alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte metode de comunicare sau de acțiune sau de cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de lucrări aplicative sau creative. Respectarea normelor unei lecturi ecologice. unor termeni sau sintagme, analiza structurii textului și propunerea de reorganizări sau completări, interpretări adăugate, elaborarea de lucrări comentate ș.a. • De combinare cu diferite alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte metode de comunicare sau de acțiune sau de cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării, perfecționării lor. • Închegarea unui model general de acțiune, rezolvare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare, ca paradigme acceptate, deși se afirmă aici și elemente, abordări particulare, specifice. În Analiza pregătitoare, s-au identificat elementele antrenabile și particularitățile lor (o abordare de tip "sandwich"), s-au formulat ipoteze, s-au anticipat potențiale soluții, criterii de combinare și de evaluare a elementelor și proceselor, s-a recurs la identificarea experiențelor anterioare de proiectare, a avut loc conturarea unui prototip de proiect, cu precizarea de eventuale consecințe, scopuri, conținuturi. ► În Design and Development, profesorii au formulat soluții alternative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și rezolvarea complexității date. ► Oferirea, pentru problemele, sarcinile de rezolvat, a mai multor variante de modele, instrumente, proceduri, acțiuni de căutare, care să devină schele adecvate stilului propriu de cunoaștere, surse pentru motivarea, antrenarea educaților. ► Căutarea de soluții multiple pentru combinarea elementelor contextului, ca rute posibile pe harta cognitivă a proiectării, care ar reprezenta ansamblul antrenat și soluțiile rezultate din alternarea corelațiilor variate, pentru gestionarea eficientă a acestora ca resurse. ► Date fiind noile roluri ale educatorului în instruirea constructivistă, centrată pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modelul de reprezentare grafică a proiectului, pentru o completare formală, după reguli prescrise. Deși are obligația de a reflecta asupra mai multor probleme teoretice și situaționale ale acesteia și a le prelucra critic. El va analiza alternative de determinare și combinare a elementelor antrenate, care să constituie mediul pedagogic, contextul aplicării lor, ca apoi să ia o decizie curriculară, procedurală, managerială și s-o concretizeze într-un mod grafic de prezentare. Aici se regăsește și se exersează, în principal, competența de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluările informale, evaluările pedagogice, controlul și validarea achizițiilor. Desigur că aici nu sunt surprinse toate paradigmele și modelele evaluării, ci doar cele derivate din relația evaluare-docimologie (relația evaluare-examene, conduita de examinare, construcția examenelor), selectate și combinate (în 18 moduri de combinare): • după funcție (de orientare, de reglare, de certificare), • după modul de culegere a datelor (sumativă, integrată, descriptivă), • după interpretare (normativă, criterială). Iar interpretările asupra specificului, valorii acestora, consideră Roegiers în justificarea evaluării integrative, pot fi făcute astfel la nivelul axei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a dificultăților în învățare, interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă dificultățile, adaptarea activităților în funcție de interpretările date), ca și • modalități specifice de aplicare (reglarea retroactivă, reglarea interactivă în cursul procesului, ghidarea adecvată conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii proceselor, prin valorificarea valorii cunoașterii și a stimulării autoevaluării, metacogniției, prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Metode de interpretare a constatărilor: prin raportare la obiective sau la nivelul anterior sau la dificultatea sarcinii sau la dificultăți sau la progresul realizat sau la procesele interne implicate sau la ipoteze de soluționare. • Pot fi utilizate distinct sau în combinare variată și alte instrumente: teste, seturi de reguli, note de completare sau explicare, baze de date, înregistrări audio sau video, raportarea la educații cu rezultate bune, grile de observare sau matrice criteriale, chestionare, fișe de autoevaluare sau de autoestimare, exerciții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și care se concretizează în evaluarea competențelor, ca element integrativ și orientat spre realitate al dezvoltării personalității. Pedagogia integrării achizițiilor în competențe terminale arată că nu se evaluează suma elementelor, ca în evaluarea sumativă simplă clasică, ci modul lor de combinare care dă ansamblul ca nou rezultat, ca obiectiv referențial final. Acesta are drept caracteristici pentru o competență: • se exersează într-o situație integrată, complexă și evidențiază contribuția împreună a tuturor elementelor componente învățate anterior, • este o activitate complexă care necesită
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practice, atitudini și motivații pentru valori, plasarea într-o societate a cunoașterii, maturitate intelectuală și morală. Iar peste toate, devin importante competența de a reflecta asupra activității mentale și acționale (metode, tehnici, experiențe de reflecție), priceperile metacognitive și capacitatea de combinare a diferitelor competențe, după varietatea contextelor. Pornind de la notele caracteristice ale competențelor (dezvoltate în cap. 2), era firesc, ca în prim planul formării și verificării, evaluării lor integrate, să apară tematica specifică a rezolvării de probleme, de situații-problemă: ► Capacități implicate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
transmiterea și evaluarea cunoștințelor sau efectuarea de aplicații simple, ci la verificarea prin situații complexe și noi, în care achizițiile sunt mobilizate, transferate. În aceste acțiuni se măsoară, pe indicatori, nu atât elementele componente antrenate în sine, prin reproducere, cât combinarea, prelucrarea lor, ceea ce indică importanța definirii corespunzătoare a referențialului specific unei competențe, a cadrului conceptual al evaluării de tip integrativ aici: la ce nivel, cu ce elemente solicitate, în ce situații practice, în ce modalitate de relaționare cu celelalte tipuri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu este decât diminuarea, limitarea empirismului conducerii curente, în favoarea uneia raționale și adaptabile, în activitatea oricărui manager, recunoscut acum și ca lider real (nu doar formal), în coordonarea acestor activități manageriale. De aceea și unii autori numesc acest aspect al combinării principiilor manageriale clasice, cu cele moderne ale conducerii sociale prin lideri, prioritar pentru calitate, succes, ca leadership management, iar alții ca managerial leadership sau ca management cu deschidere spre leadership. Conducerea empirică de către managerul clasic (administrativ, formal) sau de către managerul-lider
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în proiectarea finalităților de atins (idealul educativ) ca scenarii. Tot aici se concepe apropierea acțiunii educatorului de arta actorului (ca dedublare pedagogică), care comunică transfigurat cu spectatorii (educații), unde aceștia joacă diverse roluri în activitatea educațională, își afirmă creativitatea în combinarea metodelor și mijloacelor de învățare. ► Sensul psihologic evidențiază rolul relațiilor interpersonale în educație, al efectelor în plan afectiv-atitudinal, motivațional. El a condus la pedagogia comprehensivă, de înțelegere a celuilalt, cu particularitățile și motivațiile, aspirațiile, problemele lui, de transformare a educaților
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
condus la pedagogia comprehensivă, de înțelegere a celuilalt, cu particularitățile și motivațiile, aspirațiile, problemele lui, de transformare a educaților în coparticipanți la educație. Ca artă, educația solicită managerului în leadership caracteristici mai ales de ordin uman, psihologic, creativ, iar din combinarea particulară a lor, cu cele științifice, acționale se pot desigur contura variate tipuri de leadership. Astfel, M. Zlate (2004, pp. 181-202) evidenția între ele: leadershipul previzional, cel strategic, cel dinamic, cel orientat spre obiective, cel acționând pe bază de excepții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
performanța așteptată. Sau caută întărirea încrederii acestora în acest demers prin utilizarea adecvată a recompenselor (ca instrumente). Sau mizează pe aprecierea implicării afective în obținerea reușitelor, conform preferințelor. De fapt, nivelul valorificării motivației în leadership nu este dat decât de combinarea acestor proceduri, de consolidarea lor. Metodele pedagogice utilizate în motivarea pentru învățare sunt utilizate curent de către educator, dar acum în leadership repertoriul său solicită a fi îmbogățit, diversificat, pentru a transforma educatul în coparticipant în managementul activității: • acordarea recompenselor (mai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formularea de teorii, transformarea practicii prin conștientizare, integrarea în alte teorii, realizarea în și a situațiilor reale, raportarea la surse bibliografice actualizate, abordarea cercetării de pe poziții pozitiviste (cantitative) sau interpretative (calitative) sau pragmatice (utilitate reală, situațională, pragmatică, locală) sau prin combinarea lor. De asemenea, el poate recurge, în acest context la diferite tipuri de acțiune-cercetare: acțiunea-cercetare tradițională (modelul Lewin) sau acțiunea-cercetare contextuală (de învățare) sau radicală (de schimbare fundamentală) sau educațională propriu-zisă (fundamentată pe teoria lui J. Dewey, a învățării prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]