1,437 matches
-
M. Cimpoi. Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, Editura Semne, București, 2008. 7 George Uscătescu, Luceafărul la centenar (poem dramatic în proză), Editura revistei Destin, Madrid, 1989. * Pentru o mai ușoară și simplificată posibilitate de fixare a prezenței autorilor comentați în cele zece volume de exegeză eminesciană pe care le-am publicat până în prezent, cu stăruință, de-a lungul a două decenii, am notat astfel: I. EMINESCU ÎN CONȘTIINȚA CRITICII (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994) II. EMINESCU ÎN PERSPECTIVĂ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe serviciile expediate de Simanic. Elevele lui Florin Grapă au tras tare să revină, au făcut-o până la 14-16 și apoi la 19-21, dar oaspetele au câștigat la 20. Cel de-al doilea set aproape că nici nu mai merită comentat, în condițiile în care Tomis conducea la un moment dat cu 10-0, apoi cu 14-2, câștigând cu 25-11. Ultimul set a fost și cel mai echilibrat, băcăuancele au condus pentru prima oară, cu 3 2, s-au desprins la 13-11
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
repetat-o. VI Știut este că în orașele mici fiecare om se ocupă mai mult de casa vecinului decât de a lui proprie. Nu poate cineva mișca dintr-un deget sau strănuta, fără ca acest fapt să nu fie îndată cunoscut, comentat și criticat de toată lumea. Dar mai ales când acel cineva e membru de Curte și a avut un duel din cauza unei femei! O! Un asemenea mare eveniment era în stare să ocupe un șfert de secol pe neocupații locuitori din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai“. Este autoarea cărților: Literatura între revoluție și reacțiune. Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999, ediția a doua adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă (Dacia, Cluj-Napoca, 2003); Ce rost are să mai citim literatură? (Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic de opere literare românești, coord.Ion Pop (vol.I-IV, Casa Cărții de Știință
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu mașini, țăcănitul de mitraliere, exploziile, copitele cailor în galop - și toate acestea învârteau și mai mult cuțitul în rană. Cu cât filmul avea mai multe faze de acțiune („cafteli“, urmăriri, lupte, împușcături etc.), cu atât urma să fie mai comentat a doua zi, la școală, de colegii mei. (Căci asta diferenția un film bun de unul plictisitor și la care nu avea rost să te uiți - dacă „e cu cafteală“ sau nu.) A doua zi, băieții din clasă se strângeau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
un fals documentar (docu-dramă, mai degrabă) care înseamnă, pentru istoria cinemaului, exact opusul genialelor documentare ale lui Leni Riefenstahl un asemenea gunoi toxic produs de propaganda comunistă trebuie în 2000 și ceva să fie reproiectat pe un ecran (mare), vizionat, comentat... Este, cred, cea mai bună idee a Marelui jaf comunist, singura care justifică recursul (în sens juridic aproape) la film pentru a povesti hold up-ul din 1959. Făcând aceasta, Solomon așază umăr la umăr rudele sau prietenii victimelor și călăii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
intimitate afectivă nuanțată de pudoare și demnitate, în această grădină secretă pe care o ferim de persoane străine, indiferente, Tu, ființa discretă și gingașă, dar loială și sinceră, mă cuprinde disperarea de a ști că toate acestea pot fi citite, comentate, descifrate, in terpretate... M. 54/1950 I 28 noiembrie [1950] [...] Am băut un ceai cu o chiflă , prima pâine albă de la război încoace, dar chiar albă, albă ca înainte de război. Un eveniment. Lumea se bătea la coadă ca s-o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
din 1866. O Constituție care, prin Articolul 7 („Numai străinii de rit creștin pot dobândi calitatea de român”), a amânat cu peste o jumătate de veac emanciparea evreilor din România. Visul evreului „Înperciunat” de a deveni parlamentar (ca În piesa comentată mai sus) aduce În discuție un subiect cumva tangent : democrația parlamentară (ca, de altfel, și capitalismul, comunismul, constituționalismul, pacifismul sau drepturile omului) a fost receptată ca fiind, chipurile, „o invenție jidovească”. În 1908, de exemplu, antisemitul doctrinar A.C. Cuza susținea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omul n-are nici-o grijă”, ca un „tărâm al făgăduinței” În care vinul curge În valuri („vinul românesc e un deliciu”), iar mămăliga, brânza și cârnații sunt din belșug : „Mi-e inima plină, nu există o viață mai bună”. Fenomenul comentat mai sus nu trebuie exagerat nici din punct de vedere socio-economic, nici din punct de vedere cultural. El a fost și a rămas un fenomen atipic, interesant tocmai prin caracterul său excepțional. Ceea ce merită să fie subliniat este faptul că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dacă se iau toate cuvintele-cheie referitoare la evreu din legendele și poveștile populare de mai sus (javră râioasă, hoție, Înșelătorie, bani, bogăție fără muncă, nașterea și uciderea lui Isus, prigoană și pedeapsă, decalogul ș.a.m.d.), adică toate caracteristicile etice comentate, care definesc portretul-robot al evreului, se va obține un mănunchi de clișee cunoscute - vechi reflexe mentale care compun imaginea schematică a „evreului imaginar”. Noutatea În rândurile de mai sus constă În motivațiile acestor stereotipuri și, mai ales, În relația dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau : „Dacă te Întâlnești cu un jidan ori cu un țigan, Îți merge bine” (superstiție românească ; <endnote id="cf. 137, pp. 13 și 333 ; 71, p. 199"/>). 2) Cea mai simplă explicație a superstiției s-ar baza pe un stereotip comentat deja mai sus : „evreul este Înstărit”, lui Îi merg bine afacerile, de el se „lipesc” banii și, ca atare, „dacă Întâlnești un evreu pe stradă, este un semn de noroc, mai ales În afaceri” - cum se crede În Polonia <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sud-estul Poloniei : „Dacă Întâlnești un evreu pe drum, oamenii spun că acesta aduce noroc, cu toate că unii oameni spun că evreii l-au crucificat pe Isus” <endnote id="(70, p. 137)"/>. 3) În fine, o a treia explicație a credinței populare comentate nu poate să ignore existența unei superstiții opuse, dar complementare : „Când te Întâlnești cu un popă (sau cu un călugăr), Îți merge rău” <endnote id="(137, pp. 278, 44 și 13-14 ; 259, p. 258)"/>. Este o veche credință populară românească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pozitivă În portretul „evreului imaginar” (el este de bun augur) se dovedește a fi de fapt Încă o trăsătură negativă a imaginii sale : el este un bun receptor al Diavolului (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). Magia primului oaspete Revenind la superstiția comentată - aceea privind prestigiul augural pozitiv acordat evreului -, trebuie spus că ea s-a dovedit atât de puternică, Încât „aria ei de aplicare” s-a extins foarte mult, cuprinzând și alte zone ale mentalității magice. Pentru românii din Moldova, apariția În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astfel de momente inaugurale (la Început de an, de exemplu, sau de săptămână) pentru că el este de regulă prosper și bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest caz acționa explicația nr. 2, de mai sus, bazată pe stereotipul comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a fost preluat și de țăranii moldoveni. În această situație Însă, condiția ca „primul oaspete” să fie de bun augur
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se vede, cele trei legende populare au câteva aspecte În comun. Pe de o parte, Încercarea evreilor de a-l ucide pe Isus eșuează de fiecare dată și, pe de altă parte, toate legendele sunt etiologice. Cu alte cuvinte, legendele comentate stabilesc și legitimează trei practici rituale, al căror prestigiu este dat de trei Întâmplări diferite prin care Isus a scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În armata anticreștinului „Împărat Viclețian [= Dioclețian]” <endnote id="(113, II, p. 298)"/> -, alte aspecte sunt Înlocuite cu clișee. De exemplu, Gheorghe nu este martirizat de romani, ci de jidovi - cei care „l-au ucis și pe Isus”. Față de legenda bucovineană comentată mai sus, cea culeasă În Oltenia este oarecum diferită, dar cei care doresc moartea sfântului sunt mereu aceiași : Gheorghe „a fost un ostaș cu calul vânăt”, care Îi „bătea pe jidovi” și „nu se Închina la zeii lor” ; de aceea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mâna dreaptă i-o lua Și pe-a stângă i-o lăsa <endnote id="(147, pp. 301- 302)"/>. Acesta este un loc comun În mitologia populară românească, dar cauza sancționării Sfântului Ilie este, de regulă, alta. Și structura cântecului epic comentat este uzuală <endnote id="(vezi colinda tip „Furarea astrelor” ; cf. 14, pp. 15-62)"/>, dar resortul care pune În mișcare scenariul mitic este diferit. De regulă, În cadrul acestui tip de scenariu, războiul se poartă Între Sfântul Ilie și demonul Iuda. Din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
durează de o mie de ani, cuprinzând numeroase documente (inclusiv unele referitoare la procesul evreilor de la Pir, din 1791) care denunțau public falsa acuzație de infanticid ritual adusă evreilor de aproape un mileniu <endnote id="(124, p. 355)"/>. În perioada comentată, numărul proceselor intentate evreilor acuzați de infanticid pare să fi fost mai mic În Transilvania decât În Moldova, de exemplu. Dar mult mai important este faptul că, În comparație cu Moldova, În Transilvania - ca urmare a unor astfel de acuzații - au fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Asta, așa, ca să-i intre bine În encefal esența documentelor partidului! b.z. Femeile nu muncesc noaptea, chiar dacă muncesc! Ați Înțeles?! În „Nota de sesizări” numărul 28/20 octombrie 1969, Împuternicitul Ion Halibei a intervenit masiv În textul unei știri comentate, apărută În numărul „Vremii noi” 502/1 octombrie 1969, demonstrând prin aceasta Încă o dată demagogia activiștilor partidului comunist român care o dădeau Înainte cu „grija față de om”. Acum, când putem spune lucrurilor pe nume, pare neverosimilă intervenția cenzorului Într-o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și ceea ce o corupe. Momentul este sublim, iar cuvântul precedat de un altul, „frumos”, ne trimite la o ecuație estetică de care Caragiale nu este străin și pe care a mai citat-o. Este vorba de sublimul kantian, iar citarea comentată ironic o regăsim în O făclie de Paște. Nicio îndoială că Lefter nu se află nici măcar în posesia unei vulgate kantiene, dar el descoperă o formă de sublimare estetică privind grandoarea umbrelor pe care le aruncă noul secol. Ecuația morală
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
finlandez, construită de bunicul pe la 1885, cu fresce florale deasupra ultimului etaj și cu un bovindou la etajul al doilea, În St. Petersburg (acum Leningrad), strada Morskaia (acum strada Herzen) nr. 47. Copiii ocupau etajul al treilea. În 1908, anul comentat aici, Încă mai Împărțeam o cameră de copii cu fratele meu. Baia repartizată Mademoisellei se afla la capătul unui coridor În formă de Z, la vreo douăzeci de bătăi de inimă distanță de patul meu și, zbuciumându-mă Între groaza
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
il y a ma femme, ma fille”. Nu e o declarație privată, ea face parte din opera lui. Afirmarea iubirii lui conjugale și paterne e un leit-motiv al scrisului său. E substanța marilor efuziuni de dragoste din piesele prea sumar comentate mai sus. Dar declarația aceasta trebuie coroborată cu alta, neașteptată, extraordinară, teribilă. Înainte însă de a o cita, vreau să amintesc o replică din Pietonul aerului, care, deși pusă în gura unui personaj epizodic și ridicul, nu e mai puțin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
metodă”, una implicită, în accepția etimologică a termenului, adică în aceea de „drum”, de itinerar, de orientare deci ; această „metodă”, care îi este proprie, se poate urmări în desfășurarea ei ; ea decurge tocmai din așezarea comentatorului în însuși universul operei comentate, ̀ n speță al postumelor, cu care are astfel un raport existențial ; el se orientează în acest univers cu mijloacele ce decurg din însăși intuirea lui. De aici rezultă și exclusivismul său, minimalizarea antumelor, pe care, firește, ne e peste
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
înțelegi. La apariția mea neașteptată s-a fâstâcit, iar ascultătorii, printre care era și Comnen, au început să râdă” (s.n.). Publicarea, în 1979, a scrisorilor către Boicescu, nu a putut decât dovedi că târziul său mariaj, deja de lungă vreme comentat defavorabil, cum am văzut, desigur nu numai în grupul doamnelor de la „Miramare”, a fost realizarea unui program premeditat și urmărit cu tenacitate încă din tinerețe. Dar cele patru rânduri din scrisoarea către Marica citate aici arată că pentru ei doi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
G. Pascu), al teatrului (același T.T. Burada, dar și N. Barbu cu ale sale Momente din istoria teatrului românesc și, mai recent, N. Dănăilă cu Magia lumii de spectacol), al artelor vizual (V. Ciucă) și, totodată, a fost înregistrată și comentată cotidian de un număr însemnat de critici. Toate acestea sunt scrieri în care nota obiectivă a valorificării informațiilor și documentelor de epocă sau rigoarea aprecierilor valorice pun în lumină mai ales momentele importante,contribuția personalităților și trăsăturile realizărilor înscrise în
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]