6,739 matches
-
în orașul de pe Dunăre la cel mai vestit bal al vampirilor din întreaga lume. Alături erau două coroane din aur dăruite de Contele Dracula tânărului cuplu. Rămaseră uimiți de luxul în care își petreceau veacul prințesa și prințul. - Asta da, comoară! - exclamă unul dintre oșteni. - Totul rămâne intact! Misiunea noastră nu s-a încheiat! - rosti ferm căpitanul Sasu. Voinicii părăsiră palatul și coborâră în serpentine. Pe la orele prânzului, căpitanul Sasu îl găsi pe Arnăutu tolănit la umbra unui stejar bătrân cu
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422549812.html [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
o ceată de tâlhari lăsam vampiricele să se distreze pe seama voastră... Dar observ că sunteți bravi oșteni de care vodă și țara au nevoie să biruie dușmanul ce-i calcă cu obrăznicie hotarele. Menirea voastră este acolo și nu după comori blestemate cu care să-i îmbogățiți pe hapsânii din neamul boieresc. Ca din senin, o pală de ceață se apropie de ei și se transformă într-o doamnă în straie împărătești. - Vezi, draga mea, zâmbi contele, ei sunt urmașii mei
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422549812.html [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
accentele tragice ale conversației se mai domoliră și Bidel, cu o voce joasă mărturisi secretul cel mare. Toți înghețară de spaimă, fiecare cu gândurile lui... Noaptea, ajutat de fiul său vitreg, mai mic cu doi ani decât el, Bidel transportă comoara acasă și, în grajd, o priviră cu toții, inclusiv caprele, însă ele fără să rămână cu gura căscată. Bine informată asupra dimensiunilor, Pachița, nevastă-sa, cea care ocazional mai spăla și morți, afirmă că: „ăl dă murise, musai avea cam cinci
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
erau deja acasă zvârcolindu-se de durere sub privirile crunte ale mamei, respectiv soției. De auzit nu auzeau, așa că, până la urmă au și adormit, împăcați că scăpaseră cu bine totuși, de ghinioanele care, știut este, se țin lanț de orice comoară. Numai că... he, heee, ce credeți, acestea, ghinioanele deci, se mutară, o dată cu osul, în ograda poliției! Noaptea târziu, șeful de post, înconjurat de toți subalternii priveau îngroziți obiectul, își dădeau cu părerea și bușeau cu șapca de dușumea, că nu
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
Păduri cu ramuri ce de frunze gem. Și îmbinând firescul cu subtilul Țes păsările curcubeu în zare, Să-l împletească-n razele de soare Voind ca să mă cumpere cu trilul. Gingașe flori se-nclină pe cărare, Bancherii mă îmbie cu comori Și lumea mult mai bună mi se pare Când raiul mi-e promis de visători. Dar dincolo de lumea-mi ireală Tu mă aștepți cu albe flori în poală! 256 Femeia fluture iubesc zborul fluturilor curcubeu de culori valsând peste câmpuri
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Sperantele_vietii_antologie.html [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
zorii și apusul, zâmbește-mi mereu ca unui vis ireal și taci când buzele tale mă vor descoperi, când palmele tale mă vor atinge eu mă voi deschide precum poarta peșterii lui Ali Baba, tu mereu unic stăpân pe nepretuița comoară a iubirii mele. Sărută-mă, Fii clipa care vine însetată doar de mine, fii ciutura fântânii în care iubirea mea se scaldă locul din care buzele tale vor sorbi la nesfârșit licoarea veșnicei iubiri. Alfabetul iubirii tale începe și se
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Sperantele_vietii_antologie.html [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
patos pentru a lăsa generațiilor care au urmat(noi) o Românie Libera.Chiar și astăzi România are oameni cu caractere puternice la fel ca și strămoșii noștri,dar lucrul cel mai important este că ne-au lăsat o țară, o comoară de o incontestabila valoare pe care am avut privilegiul să o primim și să ne bucurăm de ea, la bine ... Citește mai mult În România trăiesc mai multe naționalități care au obiceiuri și tradiții frumoase transmise prin viu grâi, din
MIHAELA CIOLAN by http://confluente.ro/articole/mihaela_ciolan/canal [Corola-blog/BlogPost/344262_a_345591]
-
patos pentru a lăsa generațiilor care au urmat(noi) o Românie Libera.Chiar și astăzi România are oameni cu caractere puternice la fel ca și strămoșii noștri,dar lucrul cel mai important este că ne-au lăsat o țară, o comoară de o incontestabila valoare pe care am avut privilegiul să o primim și să ne bucurăm de ea, la bine ... Abonare la articolele scrise de mihaela ciolan Publicația Confluente Literare se bazează pe contribuția prin postare directă a lucrărilor multor autori
MIHAELA CIOLAN by http://confluente.ro/articole/mihaela_ciolan/canal [Corola-blog/BlogPost/344262_a_345591]
-
strecoară - în această carte, pentru toate vârstele, pe lângă noțiunile gramaticale necesare, picături din sufletul său de dascăl sensibil, care și-a închinat toată viața luminării copiilor, dar și sufletul de copil pe care și l-a păstrat intact până acum. Comorile lui de Lumină, prefăcute ca sub bagheta magică, în jocuri didactice, cântece și poezii, dar, în chip deosebit, în povești - sunt scoase acum la iveală și dăruite cu generozitate, nu numai celor care învață buchea gramaticală, ci și celor care
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
misterioase. Lucru cert, Limba Română e cea pe care se sprijină toate manualele și fără ea, nici o materie n-ar putea fi înțeleasă și însușită. Este, de aceea vital pentru elev și pentru orice om normal să încerce să descopere comorile limbii și regulile ei, ale gramaticii românești, de folos toată viața pentru formarea noastră ca oameni întregi, viitoare personalități complexe, în stare să alcătuiască o frază, o propoziție, o sintagmă corecte. Lucru deloc de neglijat. Observăm astăzi peste tot în
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
legătură, acele ligamente care unesc părți de propoziție și de vorbire, în chip logic, fără întortocheli de prisos. Pentru Stan M. Andrei gramatica nu mai e un obiect plicticos, agasant, fără poezie, ci o materie din care poți scoate adevărate comori, săpând și cercetându-i adâncurile. Iată cum sunt poemele lui: „în apa inimii sunt înmuiate/ și cu boboci de flori sunt împănate” (Dedicație). Cuvintele țâșnesc precum izvoarele în pădure. Susurul lor melodios încântă auzul. Câte fărâme de poveste nu se
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
ce, apoi, la săpat, iarăși. Oamenii erau curioși. Ar fi vrut să le spună de ce împrejmuise locul cu gard de rogojini și-și adusese doi zăvozi flocoși, fioroși, care-i puneau pe fugă pe curioși. Doamne, să fi găsit vreo comoară - pietre și aur?! Când vreun îndrăzneț zăbovea cu mai mult de o întrebare, îi răspundea că s-ar afla aici o pungă cu țiței după care ar folosi toți, dar să nu spună și celorlalți până nu se-ntâlnește cu
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
fusese de prisos. Și, în timp ce se ruga, auzi din nou vocile ce-i lămureau, acum mai puțin obidite, cum că erau osemintele unor călugări vechi, surprinși în timp ce adăposteau tezaurul mănăstirii, de o mână de turci chemați de apriga dorință de comori... Îi povestiră în frânturi dureroase cum turcii încărcaseră monezi în săculeți, cât putuseră lua fiecare pe cal. Apoi, îi puseseră pe călugări să lărgească și să adâncească groapa în care încercaseră ei să adăpostească agoniseala mănăstirii. La urmă de tot
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
cal. Apoi, îi puseseră pe călugări să lărgească și să adâncească groapa în care încercaseră ei să adăpostească agoniseala mănăstirii. La urmă de tot, îi adunaseră pe călugări pe marginea gropii și le retezaseră capetele, aruncându-le leșurile în adăpostul comorii. Îi acoperiseră cu pământul gras și înălțaseră în grabă un dâmb, drept semn pentru sălașul prăzii, când aveau să revină mai târziu... Dar târziul s-a preschimbat în niciodată, Dunărea nu i-a iertat pe prădători, au ajuns hrană pentru
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
și la sfântul lăcaș din Brâncoveni aflat nu departe, atestat întâia oară prin anii 1582-1583, refăcut pe la 1634 de Matei Basarab... chiar și atunci, omul nostru continuă să creadă că toate acestea erau nimicuri și că vocile erau adevărata lui comoară. Îl căutaseră doar când ajunsese el stăpânul pământului, se-nsoțiseră doar cu el și numai el fusese cel care le redase liniștea... Pentru o viață de om, nu-i puțin lucru..., iar el se dovedise încă o dată un bun deslușitor de
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
judeci aspru, Ca pe-o vită, ca pe-un pom, Că nu sunt nici sfânt, nici astru, Sunt un amărât de OM. Mi-ai dat suflet să mă doară, Să mă-ndemne, să tânjească, Să-l păstrez ca pe-o comoară, Să suspine, să iubească; Mi-ai dat inima să-mi zburde, Să se-aprindă nebunește Și să-mi dea povețe-absurde: „Viața-ți trece, deci... iubește!” Mi-ai dat trupul să se ceară Mângâiat, atins, vrăjit, Să se teamă să nu
DOAMNE, SUFLETUL SĂ-MI IERȚI!... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1472877011.html [Corola-blog/BlogPost/384802_a_386131]
-
nu mă dai morții, Care stă în prag Iubire sublimă Te rog cu adâncă stimă Nu mă așeza în pământ Tu-mi ești salvarea Și tot ce-n lume-i... sfânt! LANȚUL E lung și strălucitor Fiecare verigă e o comoară Este lanțul care ne ține împreună Să nu ne pierdem în univers Are mii de ani Și a trecut prin furtuni și glorii A fost terfelit, pârjolit Blestemat Dar el a rezistat De fiecare verigă atârnă un suflet și de
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1458431143.html [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AM ÎNVĂȚAT PE DRUMUL VIEȚII... Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 2060 din 21 august 2016 Toate Articolele Autorului Pe drumul vieții-am învățat că totu-n lume-i trecător Că nu există-aici comoară să-ți cumperi ani în viitor... Am învățat că este-un timp de naștere și de iubit Dar și un timp ca o pecete ce spune vieții: s-a sfârșit! Pe drumul vieții zbuciumat am admirat mulțimi de flori Dar
AM ÎNVĂŢAT PE DRUMUL VIEŢII... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1471757047.html [Corola-blog/BlogPost/379167_a_380496]
-
moștenire etnografică prețioasă pe care Neculai Vatamanu o păstrează cu pioșenie în dulapul de lemn negru din holul casei sale în speranța că se va găsi cineva car să-l sprijine în a da o utilizare cât mai bună acestei comori. Ca lucruri unicat , se pot remarca printre aceste piese vestimentare ale costumelor populare naționale fote lucrate cu fir de argint, brâuri în culorile tricolorului (realizate la Câmpuri, în județul Vrancea), “meșteșugite” prin broderie. “Acestea sunt adevărate valori ale culturii populare
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1440084322.html [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
Tu îmi dai putere Și inima-mi țâșnește în vii izvoare. TU EȘTI Tu ești viața mea în viață, Tu ești hotarul nemărginit al sufletului meu. Tu ești clipirea sacră printre gene Și visul cel mare al visurilor. Tu ești comoara mea de mult aflată, Tu ești răstimpul meu fără hotar Tu ești chemarea mea cea mare Tu ești motivul traiului meu pământean. Tu ești și zâmbetul printre suspine, Tu ești visarea ce mă duce-n rai Tu ești Viața care
SINDROMUL NETĂCERII (1) POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/marina_angela_glodici_1424847073.html [Corola-blog/BlogPost/365979_a_367308]
-
România” , speranța de a revalorifica valorile țării. În același capitol, Elena Buică îi face un portret doamnei „Ligia Diaconescu - omul făclie”. Un alt subiect interesant abordat, este „Spicuiri despre viețuirea mea în spațiul Limbii române”, despre care Elena Buică spune: „Comoara cea mai de preț moștenită de la părinți, fondul de aur în care spiritualitatea mea a putut viețui, adevăratul miracol al vieții mele, a fost limba română căreia i-am devenit slujitor pe viață, mai întâi ca profesoară de limba și
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
Privește pajiștea pe care, aleargă copilașii, Te uită-atent la cărăruia pe care-ți umblă pașii. Să iei aminte și să cugeți, la dimineți cu rouă, Ascultă streașina cum plânge, când toamnele o plouă, Privește chipul mamei tale, ca pe-o comoară sfântă, Te uită la pădurea-n care, privighetoarea cântă. Să iei aminte la-nserarea, ce-aduce ațipirea, Ascultă freamătul aripii, ce-și strigă dezmorțirea, Privește faldurile vremii, pe fețele de ceară, Te uită bine, poate este, pentru ultima oară. Să
SĂ IEI AMINTE ŞI SĂ CUGEŢI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1487398153.html [Corola-blog/BlogPost/377409_a_378738]
-
răzbătea și din fotografiile de pe cartea pe care o ținea în mâini profesoara Maria-Daniela Pănăzan. Ea avea cu sine mai multe exemplare ale acestei cărți a cărei autoare este și care e bogată ca un cufăr în care-i strânsă comoara gimnasticii, înstemată cu diamante și flori: Nadia Comăneci, Anca Grigoraș, Teodora Ungureanu, Marilena Neacșu, Georgeta Gabor, Emilia Eberle, Rodica Dunca, Melita Ruhn, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Laura Cutina, Simona Păuca, Daniela Silivaș, Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Gabriela Potorac, Eugenia Popa
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nadia_comaneci_gimnasta_bale_aurel_v_zgheran_1384291707.html [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
Potorac, Eugenia Popa, Lavinia Miloșovici, Gina Gogean, Andreea Răducan, Sandra Izbașa, Maria Olaru, Ana Porgas, Diana Chelaru, Larisa Iordache... „Recuperarea” imaginii aproape unui deceniu (1981-1989) de frumusețe nerepetabilă a zburătoarelor înmlădiate în dansul vrăjitor de hermeline ale gimnasticii, adunătoare ale comorilor de medalii la competiții internaționale, olimpice sau mondiale, este această carte! Se cheamă „Performanță și prestigiu. O istorie a gimnasticii feminine românești” și a fost adusă de autoare la Onești, ca să fie dăruită și să primească pe întâia filă, semnătura
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nadia_comaneci_gimnasta_bale_aurel_v_zgheran_1384291707.html [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
pace în care / Cu marea de lacrimi Te spăl pe picioare - // Pe plânsu-mi, de calci, am să plâng cu sfială, / Și piatra ce sunt, va fi lacrimă goală // Tocită o viață, de tot ce am strâns: / Cu lacrimi de aur, comoară de plâns - // Și Tu, Cel ce este, nu mă întreba / Ce rost are-n lume, și lacrima mea - // Ce poate să facă, când n-are putere, / Ce munte să mute, când cade, și piere - // Când ea, de mi-e dată
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]