1,421 matches
-
înseamnă ceva. Ceva mai mult decât nimic. Decât nimicul de până nu demult. Vi le aduc la cunoștință în primul rând cu speranță și apoi pentru a arăta tuturor celor care vă ascultă, și dumneavoastră simultan, că nu chiar toți compatrioții noștri suferă de lașitate sau indiferență. Anul trecut, pe strada Lipscani, trecătorii au putut vedea un cetățean (un adevărat cetățean) cocoțat pe o schelă de unde împrăștia fluturași pe care erau scrise câteva adevăruri la adresa regimului și în special asupra lui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
căsători cu cineva de o altă cetățenie, statul român solicită asentimentul părinților celor care vor s-o facă. Dar nu numai pentru minori, ci chiar pentru oameni trecuți bine de prima tinerețe. Și aceasta nu ca o grijă față de soarta compatrioților, ci tot ca o șicană. Cei ce vor să se căsătorească sunt astfel puși în situația unor iresponsabili mintal care au nevoie de asentimentul rudelor care rămân în țară. În noile condiții create de situația de la televiziune, foarte mulți dintre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fusese grijulia programare a unei sesiuni foto cu o renumită profesionistă, doamna Giles Rolle. Fotografiile le-am făcut chiar În magnifica dimineață următoare, În apropierea hotelului Madison, unde locuiam. Am stat, apoi, de vorbă cu doamna Rolle. „Îl cunosc pe compatriotul dumneavoastră, Emil Cioran. L-am fotografiat și pe el”, a lansat ea, voioasă, convorbirea. „Am reușit niște fotografii foarte bune cu el. Catastrofal de bune.” Catastrofal?? Da: Cioran le contemplase, Încântat, și le rupsese, apoi, pe toate. „Așa nu se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
necunoscută În totalitate. Iar apariția În Franța, după moartea sa, a două cărți postume, Mon pays (Țara mea, Gallimard, 1996) și Cahiers, 1957-1972 (Caiete, 1957-1972, Gallimard, 1997), a fost, desigur, extensiv comentată În ambele țări. Aceste cărți arată că, spre deosebire de compatrioții săi intelectuali cu care era asociat În mișcarea politică de extremă dreaptă (Eliade, Noica), Cioran era, după război, obsedat de „vinovata” sa tinerețe. Considera angajamentul politic față de „Revoluția” de extremă dreaptă un amestec de nebunie și stupiditate, datorat mediului sufocant
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o fundătură opresivă, fără trecut sau viitor. „Țara mea! Am vrut cu orice preț să mă agăț de ea, dar nu aveam de ce să mă agăț”, scria el la Începutul anilor ’50. Gândindu-se fără Încetare la țara sa, la compatrioții săi și la el Însuși, Cioran continua astfel: „Îmi uram țara, uram fiecare om și Întregul univers; așa că, În final, nu Îmi mai rămânea nimic de făcut decât să mă urăsc pe mine Însumi; În nemărginita mea disperare, am și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
e fals, viguros, bombastic ori plicticos. În acest punct, ar trebui reamintit că relația lui Cioran cu evreii și soarta lor n-a fost niciodată simplă. N-a scris despre evrei niciodată În modul constant brutal În care scria despre compatrioții săi români și, probabil, nu s-ar putea cere mai mult de la un zelos nihilist și eretic... În 1937, când antisemitismul românesc era În floare, iar iconoclastul rebel Cioran era deja un susținător al mișcării politice de extremă dreaptă, el
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cursul meu despre kafkianul din Lisabona, programat tot pentru toamna 2002, solicitasem prezența lui Antonio Tabucchi și la acest curs. De data asta, Împreună cu soția sa de origine portugheză, Maria José de Lancaster, traducătoare și expertă a operei celebrului ei compatriot. Preliminariile de aranjare a vizitei, deloc simple, duraseră vreun an. Contactul direct cu Antonio Tabucchi se dovedise imposibil, din păcate, iar comunicarea prin agenta literară părea, de asemeni, dificilă, nici aceasta nu reușea decât rareori să localizeze și să abordeze
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Morții Însăși, Autoritatea Supremă. Deși a exprimat magistral Babelul și Babilonul modern, America, Saul Steinberg este un „refugiat” care aduce acuitatea și umorul unui transfug, legitimat cu un fel de găurit pașaport Dada. Referirea nu trimite, s-o spunem, la compatriotul său român Tristan Tzara. Nu am În vedere, neapărat, nici nume ca Urmuz, Ionesco, Cioran, chiar Arghezi, chiar clasicul Caragiale, deși Saul Steinberg s-ar fi putut regăsi, fără Îndoială, În originala insurecție românească Împotriva locului comun, a cărui cămașă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
luministă, de a trezi elanul regenerator, este implicită („cum puteam, ochi având, să nu văz, văzând, să nu iau aminte, luând aminte, să nu aseamăn, asemănând, să nu judec binele și răul și să nu pohtesc a-l face arătat compatrioților mei?”). Călătoria ajunge astfel un mod esențial de revelare a identității în dublu sens: țara și propriul eu. În greoaiele lui veșminte orientale, hotărât să vadă tot ce ar fi demn de văzut, mereu avid de înțelegere și învățătură, G.
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au fost puse în valoare de un număr mic de sociologi și de câțiva istorici. Abia după moartea sa, tinerii istorici i-au descoperit și îi valorifică aportul teoretic și metodologic. Reacția compatrioților pare de neînțeles dacă am în vedere doar faptul că lucrarea sa Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică era considerată încă din anii ’60, de către specialiștii din mai multe țări occidentale, drept o monografie rurală exemplară, fiind folosită drept
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relațiile științifice și culturale cu România. Scrisoarea a provocat mare agitație, până la vârful conducerii statului și a partidului comunist. Nu cunosc discuțiile care au avut loc, ci doar rezultatul lor: profesorul Stahl a putut participa la respectiva conferință. Uneori, recunoașterea compatrioților vine după moartea savanților. Așa s-a întâmplat și cu profesorul Stahl. Studenții anului 2000 redescoperă cu interes o operă de mare complexitate. S-au reeditat unele lucrări și s-au publicat unele postume, s-au scris mai multe studii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un conținut variat și omonima ei din 1840 există o clară corespondență, care rezultă și din compararea programelor redacționale, apropiate prin ton și, mai ales, propunându-și aceleași țeluri literare sau politice. I.l. trebuia să fie, în intenția grupului de „compatrioți” care iniția apariția revistei, un răspuns la dorința publicului cititor din Moldova de a fi informat în legătură cu evoluția culturală și științifică. Mijlocul ales de redacție pentru a corespunde acestui deziderat este acela de a prezenta în fiecare număr literați, savanți
ICOANA LUMEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287495_a_288824]
-
posibilitățile ce i se deșchideau pe calea unei afirmări rapide. Însușindu-și foarte repede limba, a început o carieră de jurnalist liberal: secretar de redacție la „Românul” lui C.A. Rosetti, colaborator la „Le Journal de Bucarest” scos de un compatriot, Ulysse de Marsillac, si la „L’Orient”, devenit „L’Indépendance roumaine”. În 1875 conducea, la București, ziarul „La Roumanie contemporaine”. În asociere cu I.L. Caragiale se pare că a editat în 1877 „Națiunea română”. În 1879, era alături de I.G. Bibicescu
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
, revistă de cultură și artă apărută la Sao Paulo, în Brazilia, între 1954 și 1984; este succesiv trimestrială sau bilunară, cu numere duble. A fost editată în cadrul „Bibliotecii «Satul»”, „sprijinindu-se pe elanul unui mănunchi de compatrioți din Sao Paulo”. Nu sunt menționați editorii și nici redactorii. Pe prima pagină, în locul articolului-program, apare un apel, marcat de patriotismul ce animă pe inițiatori și determină apariția publicației: „Cititorule, aceste pagini văd lumina tiparului pe tărâmuri străine. Ele sunt
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
tiparului pe tărâmuri străine. Ele sunt scrise cu sânge [...] în locul urei, neliniștei, dezamăgirei, invidiei, neînțelegerii și dușmăniei de tot felul, înalță, iubite cititor, în inima ta curată Icoana Patriei Crucificate...” Intenția de păstrare a identității naționale, de susținere a moralului compatrioților aflați în exil și de încurajare a vocației literare se desprinde din paginile C. l. pe tot parcursul apariției. Tonalitățile prea grave determină uneori, din partea altor reviste, reacții de moderare, întrucât „ Frazele grandilocvente, patriotismul strident, potrivit într-un cuvânt de
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
în viața individului, a grupului, a societății, manifestându-se cu mai mult sau mai puțină violență, uneori fiind componente de durată în contextul dat, sunt incluși în ceea ce numim stres. „în România nu știm să trăim fără stres. Mulți din compatrioții mei nu ar putea trăi nici măcar o zi fără scandal, fără atacuri verbale reciproce, fără isterie.”1 Un proces de conștientizare a răului generat de stres ar putea conduce la inițierea unor măsuri de diminuare a stresului, și mai ales
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din 18 noiembrie 1908 reținea: „...Era înzestrat cu un spirit pătrunzător și fin, cu o memorie extraordinară. Știa la perfecție grecească și franceza, în sfârșit era la înălțimea cunoștințelor secolului său. Calitățile sale i-au adus un loc superior printre compatrioții săi, înainte de a fi chiar principe. Era răbdător la lucru, nu grăbea niciodată lucrurile. Financiar și legist de samă, excela în critica amănunțimilor vreunei combinații fiscale, tot așa de bine ca și în vreun incident administrativ sau judiciar. Dar, mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
continuat, ani de zile, să sufere departe de țară, fără „relațiile” de la care tot românul își închipuie greșit că va veni salvarea. Unii au făcut stare, alții chiar avere, câțiva dintre aceștia, puțini, s-au gândit să-și ajute și compatrioții care o duceau greu și continuau să se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperării”... Alții, și am auzit cu urechile mele de la un exponent al acestei categorii, de îndată sosiți în Occidentul liber și prosper, s-au repezit la bunătăți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îl copleșeau în România. înainte de a încerca să schițăm o posibilă „cronică” a românilor americani, considerăm necesare unele precizări. Românii continuă și azi să creadă - mai bine zis, refuză a-și pune întrebări - că așa-numiții români americani ar fi compatrioți de-ai lor aflați în SUA Uneori, numai, acceptând un alt nivel de conștientizare, ei consimt sau convin că unii dintre cei de „dincolo” de Atlantic ar putea sau chiar se vor întoarce în România, definitiv sau numai în vizită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
caz ca să încurajeze continuarea cercetărilor acestei teme”. Un alt detaliu îmbucurător, relevat de același cercetător, este faptul că specialiștii angajați în asemenea explorări provin din România și SUA, „ceea ce arată, pe de o parte, interesul statornic al istoricilor noștri pentru compatrioții plecați peste Ocean, iar, pe de altă parte, dorința acestora de a cunoaște începuturile și evoluția așezărilor și vieții lor în America de Nord, așadar formarea unei conștiințe a propriei istorii”. Alexandru Nemoianu, la rândul său, observa, foarte recent, că „istoria românilor-americani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Înfiorător al progromului, dintr-un punct de vedere neașteptat, acela al Întâlnirii Între evrei și români, confirmând concluziile principale cu privire la cei care se fac vinovați de progrom. Progromul, după cum l-au descris muncitorii garajului, a fost executat În special de compatrioții lor români. Toți muncitorii garajului - șoferi, taxatori, mecanici și paznici - n-au manifestat nici o urmă de compasiune față de evrei, de parcă n-ar fi fost ființe umane (după terminologia comunistă, salariații garajului aparțineau „clasei muncitoare” - dar s-a dovedit că, Înainte de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Ungureanu vorbește despre rațiune lucidă, luciditate și bun-simț ca despre invariabile de progres în diplomația pro-occidentală, dar și în zbaterile de traversare a ecluzelor politicii interne. Se poate spune că timbrul public al vocii acestui „așa de tânăr și deja...” compatriot include cu prisosință aceste calități. Se vede cu ochiul liber și din a treia secțiune a cărții de față, în selecția declarațiilor finale ale ministrului demisionar. Găsim aici bilanțul unei jumătăți de mandat performant. Ungureanu a fost omul potrivit la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
al Senatului, ar fi fost momentul ca românii să spună ,oprește-te clipă". Era ora tuturor iluziilor, momentul deplinei solidarități umane a românilor, clipa în care toate speranțele păreau să capete solide temeiuri. Cu sufletele pline de optimism și entuziasm compatrioții noștri s-au aruncat în valurile tranziției, convinși fiind că progeniturile lor vor avea parte de o viață luminoasă, străină de absurdul și privațiunile care dăduseră identitate ,anilor lumină". Idilismul romantic al evenimentelor, pe care mulți le-au trăit ca
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
în spatele căreia s-a purtat o mult mai discretă, dar eficientă, bătălie pentru puterea economică. Astfel, în vreme ce majoritatea românilor își strigau idealismul în stradă, erau dispuși să militeze pentru orice, inclusiv pentru lucruri pe care nu le prea înțelegeau, câțiva compatrioți proveniți din fosta Securitate sau formați la școala bișniței comuniste dădeau tunuri economice devenind peste noapte milionarii (de carton?) ai perioadei postcomuniste. Minereasca acțiune din 13-15 iunie le-a scos multora din cap și ultimele fărîme de idealism, dând semnalul
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
care, chiar sufocați de presiunea permanentă a preocupărilor cotidiene, chiar confruntați cu probleme de sănătate deloc neglijabile, solicitați pînă la epuizare de avatarurile economiei de piață, găsesc resursele necesare de energie, tenacitate, generozitate și dăruire pentru a înlesni comunicarea între compatrioții noștri, pentru a le ușura munca și, nu în ultimul rînd, pentru a le-o înfrumuseța. Unul dintre acești puțini oameni este și domnul Koncz Géza care, iată, a oferit un exemplar și bibliotecii Uniunii Scriitorilor din România.
Ecluza și dicționarul by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11394_a_12719]