2,573 matches
-
de cercetare. Articolul 52 Finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare din fonduri de la bugetul de stat se face astfel: a) prioritar, în sistem competițional, pe programe și proiecte; ... b) în sistem direct. Articolul 53 (1) În vederea asigurării finanțării în sistem competițional, pe programe, a activităților de cercetare-dezvoltare și inovare, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare elaborează, planifica și executa: ... a) bugetul multianual total, necesar realizării Planului național, detaliat pe programele componente, care se aproba prin hotărâre a Guvernului o data cu aprobarea Planului național
ORDONANŢĂ nr. 57 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144215_a_145544]
-
inflației, după caz, precum și în prevederile anuale ale bugetului de stat; ... c) plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor pentru programele din Planul național, o data cu legea bugetului de stat; ... d) alocațiile bugetare anuale pentru alte programe sau sisteme de finanțare competițională care nu se includ în Planul național; ... e) alocațiile bugetare anuale pentru alte categorii de cheltuieli, prevăzute și detaliate conform art. 58. ... (2) Alocația bugetară anuala pentru Planul național se constituie ca buget anual de plăți și se detaliază pe
ORDONANŢĂ nr. 57 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144215_a_145544]
-
anul următor, nu pot depăși bugetul aprobat pentru anul curent. Pentru următorii 2 ani angajamentele cumulate nu pot depăși 75%, respectiv 65% din bugetul aprobat pentru anul în curs. ... Articolul 54 Alocațiile bugetare anuale pentru programele sau sistemele de finanțare competițională neincluse în Planul național se detaliază pe domeniile și/sau obiectivele specifice acestora, în funcție de necesarul de plăți estimat pentru fiecare, pentru contractele noi și în derulare, prin ordin al ordonatorului principal de credite. Articolul 55 (1) Autoritatea de stat pentru
ORDONANŢĂ nr. 57 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144215_a_145544]
-
în fondurile totale aprobate prin prezenta hotărâre. Articolul 6 Organizarea pavilioanelor României se va face pe bază de contracte încheiate între Ministerul Comerțului și societăți comerciale prestatoare de servicii, specializate în organizarea de târguri și expoziții internaționale, desemnate pe căi competiționale, în condițiile legii. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Ministrul comerțului, Ioan Dan Popescu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu București, 22 octombrie 1996 Nr. 997. Anexa PROGRAMUL de participare a
HOTĂRÂRE nr. 997 din 22 octombrie 1996 privind Programul de participare a României, cu pavilion naţional, la târguri şi expoziţii internaţionale în anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116113_a_117442]
-
se realizează de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării prin: ... a) subvenții pentru cazare și masa; ... b) fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale; ... c) fonduri alocate pe baze competiționale pentru cercetarea științifică universitară. ... d) fonduri alocate pe bază de competiție pentru dezvoltarea instituțională. ... -------------- Litera d) a alin. (6) al art. 171 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 191 din 25 noiembrie
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
se realizează de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării prin: ... a) subvenții pentru cazare și masa; ... b) fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale; ... c) fonduri alocate pe baze competiționale pentru cercetarea științifică universitară. ... d) fonduri alocate pe bază de competiție pentru dezvoltarea instituțională. ... -------------- Litera d) a alin. (6) al art. 171 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 191 din 25 noiembrie
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
de Arte Marțiale coordonează, la nivel național, activitatea unităților sportive - ligi, asociații, cluburi, centre de inițiere și de antrenament - din domeniul artelor marțiale, asigură îndrumarea de specialitate și exercita controlul riguros al modului de desfășurare a acestei activități, organizează sistemul competițional național, selecționează și pregătește loturile sportive naționale, asigură perfecționarea cunoștințelor profesionale ale instructorilor și antrenorilor. Articolul 4 Federația Română de Arte Marțiale, prin Colegiul centurilor negre, este unicul organism de specialitate care are dreptul să acorde, în România, grade (Kyu
HOTĂRÎRE nr. 297 din 21 martie 1990 privind practicarea artelor martiale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107057_a_108386]
-
în fondurile totale aprobate prin prezența hotărâre. Articolul 6 Organizarea pavilioanelor se va face pe bază de contracte încheiate între Ministerul Comerțului și societăți comerciale prestatoare de servicii, specializate în organizarea de tîrguri internaționale, care vor fi desemnate pe cai competiționale. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU ○○ Contrasemnează: ---------------- Ministrul comerțului, Cristian Ionescu ○ p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogos, secretar de stat Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu Anexă PROGRAMUL ORIENTATIV de participare a României la tîrgurile și expozițiile
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 17 ianuarie 1995 privind programul de participare a României, cu pavilion naţional, la tirgurile şi expoziţiile internaţionale în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111802_a_113131]
-
comparat trebuie să se ocupe de toate domeniile și categoriile de probleme care se referă la conținutul managementului, respectiv procesele și relațiile de management, funcțiile managerului, funcțiunile organizației, sistemul de management, cultura organizațională, managementul domeniilor (resurse umane, financiare, bază materială, competițional, etc.) managerii și eficiența managementului, etc., într-o corelație directă și o viziune sistemică cu elemente specifice mediului organizațional. În ceea ce privește domeniul educație fizică și sport, promovarea utilizării elementelor specifice managementului comparat în cadrul conducerii manageriale a activității sportive va putea conduce
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
protectori ai economiei naționale și agenți ai industrializării, autodefinire paralelă cu preluarea rolului de constructori ai «națiunii», prin expansiunea cetățeniei sociale (ibidem). În final, sfârșitul secolului XX surprinde o largă majoritate a statelor dezvoltate în calitatea de state manageriale, state competiționale (Cerny, 1990, p. 241) sau state catalitice sau, altfel spus, state postwesfalice. Statele numite postwestfalice caută să-și atingă obiectivele bazându-se mai puțin pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
activității personalităților. -funcția comunicativa: creatorul se eliberează prin opera de tensiunea ideilor și sentimentelor și transmite receptorului mesaje cu valente semantice variate. Se comunică idei, mentalități, emoții și sentimente, atitudini, stări de spirit. -funcția ludica scoate în evidență efectul relaxant, competițional, atractiv și agreabil al artei. În contact cu opera de artă, receptorul preia jocul imaginației, jocul ideilor, jocul confruntării binelui cu râul sau își creează singur universul ludic. Jocul are drept efect relaxarea, plăcerea sau solicită gândirea divergență pentru a
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
strada C.A. Rosetti. Din „Comisiunea de Football Asociation” au făcut parte: T.A. Bolton, J.T. Clive, Gogu Niculescu, Cyril Hense și Nicolof. Începând cu anul 1913, „Comisiunea de Football Asociation” înregistra aproape zilnic noi cereri de înscriere în activitatea competițională a unor echipe înființate în provincie și în cartierele mărginașe ale Bucureștiului. Formații din Giurgiu, Galați, Brăila, Buzău, etc. solicitau afilierea la F.S.S.R. și dreptul la participarea în întrecerile fotbalistice oficializate. În București au apărut noi grupări fotbalistice, ca „Union
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
are loc la Timișoara: „Congresul general al arbitrilor de fotbal”, marcând înființarea „Asociațiunii Arbitrilor de Fotbal Asociație din România”, activitatea arbitrilor din țara noastră urmând a se desfășura în cadru organizat și independent, odată cu constituirea acesteia. În anul 1922 activitatea competițională continuă paralel cu întâlnirile intercluburi și interorașe, se extind și primesc caracter de regularitate campionatele de juniori, iar pe plan internațional sunt semnalate meciuri intercluburi, interorașe și ale reprezentativei țării. Apar forme de profesionism deghizat în Banat și Transilvania, precum și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
iar ca secretar general pe Eugen Șincai. Din acest regulament rezultă că arbitrii de fotbal: „formează, în cadrul Comisiunii Centrale de FootballAsociație a F.S.S.R., o asociațiune autonomă”. În anul 1925, la București, se deschide prima școală de arbitri din România. Activitatea competițională internațională la nivel de cluburi este tot mai largă, în țară venind echipe din Austria, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia. Juventus este prima echipă bucureșteană (1926) care își dispută finala „Campionatului național”, pe care o va pierde cu scorul de 3 0
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Ungaria), primul antrenor străin angajat în România. În sânul cluburilor existente, datorită marilor greutăți financiare prin care treceau, se vehiculează ideea trecerii la profesionism (în anul 1927 se și efectuează o încercare nereușită), înființarea unei federații profesioniste și schimbarea formulei competiționale, dar fără succes, astfel încât între anii 1926 1929, în viața fotbalistică, nu se mai înregistrează nici un eveniment notabil. În anul 1929 se repune pe ordinea de zi problema „autonomiei sporturilor”, iar la 5 august 1929 parlamentul votează „Legea educației fizice
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
federația nu făcea nici o deosebire între jucătorii amatori și cei profesioniști. Anul 1934 este important deoarece echipa noastră națională participă la Campionatul Mondial de fotbal din Italia, dar spre regretul nostru rezultatele obținute nu sunt notabile. Odată cu anul 1936, sistemul competițional se modifică din nou restrângându-se Divizia B la 2 serii a câte 13 echipe și înființarea Diviziei C, divizie care conținea 5 serii cu un număr variabil de echipe între 8 și 12. Deși fotbalul românesc era zdruncinat de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a câte 10 echipe fiecare, capii de serie disputându-și titlul prin două jocuri: tur-retur. În acest an, 1937, titlul de campioană a României este cucerit de echipa Venus București. În anul 1938, se introduc din nou schimbări în structura competițională: Campionatul Diviziei Naționale se dispută într-o singură serie, cel al Diviziei B în două serii a câte 20 de echipe fiecare, iar Divizia C se desființează. În același an activitatea fotbalistică românească este umbrită prin eșecul reprezentativei noastre în
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
din anul 1962 Clubul Sportiv al Armatei Steaua. În ziua de 14 mai 1948 se înființează „Clubul Sportiv Dinamo București”, echipa de fotbal a acestui club rezultând din comasarea formațiilor divizionare A „Unirea Tricolor” și „Ciocanul”. Odată cu anul 1950, organizarea competițională a fotbalului românesc suferă noi transformări se trece, în desfășurarea campionatelor divizionare A și B, la sistemul: primăvara turul și toamna returul (sistem la care se renunță în anul 1957, reveninduse la cel tradițional mai adecvat condițiilor de climă din
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
consultativ al F.R.F., alcătuit din reprezentanții tuturor cluburilor și secțiilor cu echipe în prima divizie a țării. Despre această hotărâre, ziarul „Sportul” scria: „Colegiul va avea ca atribuții studierea și pregătirea de măsuri privind diversele aspecte ale activității cluburilor, sistemului competițional, formarea tinerelor talente, activitatea economică, regulamentele de organizare a competițiilor etc., pe care le va supune atenției și aprobării Biroului F.R.F. Colegiul va dezbate problemele pe baza unei tematici aprobate de Biroul F.R.F.. Pentru conducerea activității colegiului se va alege
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Stănescu Robert Cosmoc. F.R.F. hotărăște ca începând cu returul campionatului 1972-1973 jucătorii care au primit două cartonașe galbene să fie suspendați pe o etapă. Biroul Executiv al C.N.E.F.S. ratifică la 26 iunie 1973 propunerile Biroului F.RF. privind îmbunătățirea sistemului competițional. Astfel, divizia A va număra 18 echipe (în loc de 16), divizia B va cuprinde 3 serii a câte 18 echipe (în loc de 2x16), iar divizia C 12 serii a câte 16 echipe (în loc de 12x14). În vederea îmbunătățirii preocupării pentru creșterea tinerelor talente se
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
erau: 1. Jimmy Case (F.C. Liverpool) 131 pct.; 2. Abdel Krimau (S.E.C. Bastia) 69 pct. Cu prilejul ședinței Biroului federal din 12 august 1978 s-a definitivat organizarea în București a clubului de înaltă performanță „Luceafărul”, care în viitorul an competițional va participa la întrecerea uneia din seriile Diviziei C. În cadrul acestui club vor activa cei mai buni juniori ai țării, componenți ai lotului național, se spune în comunicatul dat spre publicare presei. La cursul de formare a antrenorilor de fotbal
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
regulamentul jocului de fotbal. Eventualele modificări ale regulamentului de joc pot fi aprobate în ședințele anuale ale acestui for, cu condiția ca 3/4 din voturi să se valideze. Deciziile I.F.A.B. devin obligatorii pentru toate federațiile naționale ale căror sezon competițional se încheie până la data respectivă, pentru celălalt deciziile intrând în vigoare odată cu sezonul următor. Pentru întâlnirile internaționale, deciziile I.F.A.B. intră în vigoare fără nici o excepție la 25 iulie, imediat după ședința anuală a I.F.A.B. Trebuie să menționăm că nici o federație
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
acestora; c) aprobă programele strategice privind activitatea fotbalistică din România elaborate pe perioade de patru ani (între două adunări generale de alegeri); d) aprobă planurile anuale de activitate și bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale federației; e) aprobă sistemul competițional național pentru Diviziile A, B și C ( fotbal în 11 masculin ), precum și modificările acestuia; sistemul competițional pentru fotbal feminin, fotbal în sală și juniori se aprobă de către Comitetul Executiv al FRF; f) alege și revocă președintele federației, confirmă validitatea adunărilor
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
între două adunări generale de alegeri); d) aprobă planurile anuale de activitate și bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale federației; e) aprobă sistemul competițional național pentru Diviziile A, B și C ( fotbal în 11 masculin ), precum și modificările acestuia; sistemul competițional pentru fotbal feminin, fotbal în sală și juniori se aprobă de către Comitetul Executiv al FRF; f) alege și revocă președintele federației, confirmă validitatea adunărilor de alegeri desfășurate pentru desemnarea membrilor Comitetului Executiv și stabilește competențele acestui organ; g) are drept
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil, proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli și proiectul planului anual de activitate ale federației; p) aprobă convențiile încheiate între F.R.F. și ligile profesioniste de fotbal constituite pe niveluri competiționale; q) aprobă „Manualul național de acordare a licenței cluburilor"; r) dispune programe și tematici de control asupra activității cluburilor, asociațiilor județene de fotbal și ligilor profesioniste de fotbal; s) poate suspenda, până la proxima adunare generală, un membru al său sau
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]