11,210 matches
-
invariabile care să determine conceptul, să-i zicem generic, de "filozofie". Abia acesta ne va permite să adoptăm "un punct de vedere situat deasupra taberelor". Analizând structura științelor teoretice, Mircea Flonta apreciază că orice disciplină științifică (înțeleasă ca "un continuu compus din probleme, concepte, teorii, metode și idealuri cognitive supuse schimbării în timp"156) are "o matrice disciplinară"157. În esență, această idee nu diferă de ceea ce noi am numit, raportându-ne la Dilthey, o paradigmă. Deși pe termen lung "pot
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
situațiilor speciale consacrate de acte normative, dobânda se capitalizează ,,când sunt cerute în instanță", ...,,de la data cererii de chemare în judecată". În consecință, va fi posibil de obținut dobânda compusă prin formularea unei cererii în instanță în acest sens. Dobânda compusă va curge de la data sesizării organului de jurisdicție cu cererea privind obligarea debitorului la capitalizarea dobânzii. Deci în tăcerea legii sau a părților dobânda va produce dobândă moratorie prin cererea de chemare în judecată privind dobânda compusă, de la data învestirii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acest sens. Dobânda compusă va curge de la data sesizării organului de jurisdicție cu cererea privind obligarea debitorului la capitalizarea dobânzii. Deci în tăcerea legii sau a părților dobânda va produce dobândă moratorie prin cererea de chemare în judecată privind dobânda compusă, de la data învestirii instanței. În legătură cu anatocismul în temeiul convenției părților, din formularea textului, s-ar deduce că încă de la data încheierii contractului poate fi prevăzută capitalizarea dobânzilor fără să fie nevoie să se aștepte scadența dobânzii. Deși existentă de la data
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
vigoare nu rezolvă total problema condițiilor cerute obligației principale pentru a genera dobândă moratorie. Singura precizare care se face datoria trebuie să fie exigibilă. Cerința exigibilității trebuie îndeplinită și de creanța de dobândă moratorie simplă pentru ca aceasta să genereze dobândă compusă. Creanța de dobândă. Independența creanței (datoriei) de dobândă moratorie față de datoria principală se relevă atât în privința naturii juridice cât și pe tărâmul condițiilor de fond și a celor procesuale necesar a fi întrunite pentru obținerea efectivă de către creditor a dobânzii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dobânda remuneratorie va fi generată de capital de la data remiterii efective a sumei de bani și nu de la data încheierii contractului, ceea ce pune problema stabilirii exacte a acestui moment atât pentru curgerea dobânzii moratorii simple cât și a dobânzii moratorii compuse. Astfel, potrivit art. 2169 N.C.civ. ,,Curgerea dobânzii": Suma de bani împrumutată este purtătoare de dobândă din ziua în care a fost remisă împrumutatului". 261 Deși denumirea marginală a art. 1536 C.civ. este "Daunele moratorii în cazul obligațiilor de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și lingvistic, așa cum a procedat Hayden White. Dacă criticul cultural american a stabilit relații de ordin lingvistic și ideologic prin analizele operelor unor istorici și filosofi din secolul al XIX-lea, Foucault a tratat istoria ca pe un angrenaj practic compus din relații de putere ce sunt intersectate cu relații de cunoaștere. În timp ce opera lui H. White vizează cel de-al doilea regim al cunoașterii, despre care am scris mai sus, Foucault este angrenat în dinamica istoriei, în istoria-trăire, considerând relele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pleca cam devreme, unii moțăiau, ca de-obicei (Pim), alții discutau doct (Șt. Cazimir și A. Poch), Gagniuc se simțea rău (i se aplecase de la cina anterioară alcătuită numai din lichide neverificate sanitar!), M. Frunză și C. Pătrășcan dezlegau integrame compuse de ei înșiși... Sorin și cu mine ne luptam, pe culoarul acceleratului, cu o cafea și un pachet de țigări. La capătul vagonului, cum priveam noi, placid, simțim deodată o oază de speranță: o fată de circa 25 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a ființării", ca un voal transparent care zboară. Iubirea depășește conotațiile comune, terestre, devine o proiecție cosmică, având virtuți ale absolutului. În strofe inegale ca număr de versuri, L. Blaga acordă mare libertate versului liber, folosește inversiuni sintactice ale verbelor compuse (făcutu-s-a; dat-a), forme arhaice, intercalarea verbului între subiect și atribut, folosirea persoanei întâi și a doua, care evidențiază implicarea în discurs a eului liric (subiectivitatea), sinestezia: "Lumina ce-o simt/ năvălindu-mi în piept când te văd
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-aplicarea algoritmului de calcul la împărțire și verificarea prin probă -rezolvări și compuneri de probleme -jocuri cu exerciții competiții -Activitate independentă -fișă de lucru -Activitate frontală -Activitate pe grupe -Set de exerciții -Analiza rezultatelor la lucrări -Probă orală Enunțul problemei compuse -Raportarea activității fiecărui grup Împărțirea unei sume de mai mulți termeni la un număr de o cifră diferită de zero 1.4 2.1 2.5 -exerciții de calcul folosind proprietățile operațiilor -folosirea proprietăților operațiilor pentru efectuarea unor calcule rapide
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
și dulci sărutări. Din lista atașată scrisorii aflăm ce haine va purta mireasa în ziua nunții. Ea are la dispoziție două rânduri de haine, toate blănite cu samur. Trebuie specificat că un rând de haine presupune un fel de costum compus din dimensiuni pro priu-zisă și un anteriu ce se purta peste aceasta. În Cazul de față se adaugă un biniș pentru fiecare rând, adică o haină boierească lungă, blănită cu samur și purtată la solemnități de care mirea sa nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aceștia. 7.1.2. Vectori de distribuție În funcție de piața deservită, vectorii de distribuție pot fi clasificați în: vectori de distribuție ce acționează pe piața consumatorilor de produse de larg consum. Vectorii de distribuție pot fi: vectori simpli producător consumator vectori compuși: producător intermediar consumator. La rândul lor vectorii intermediarii pot fi structurați: Producătorii pot utiliza pentru aprovizionare mai mulți vectori furnizori simultan. Pot fi utilizați: vectori concurenți - doi sau mai mulți vectori distribuitori pentru distribuția aceluiași produs pe aceeași piață; vectori
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
Macrociclul se caracterizează printr-o structură cu aspect dinamic și o structură statică de bază, determinată de legitățile obținerii formei sportive. Macrociclul îl reprezintă ciclul de antrenament de dimensiuni relativ mari [T. Bompa, A. Dragnea]. „Mezociclurile sunt structuri ale antrenamentului compuse din mai multe unități temporale mai mici numite microcicluri, al căror conținut și orientare este determinat de tipul de mezociclu. De regulă cuprind 3 - 6 săptămâni, dar cel mai frecvent se întâlnesc microciclurile lunare compuse din 4 săptămâni deoarece aceste
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
Mare, notează o danie de drobi de sare din ocna de la Trotuș și sarea de la Ocnă, dăruită mănăstirii Putna. Acest din urmă toponim, cu forma de singular sau plural, apare până la 19 octombrie 1656, când este utilizat numele de loc compus Târgul Ocnei, alături de Ocna și Ocnă, iar la 14 octombrie 1690 apare într-un document denumirea actuală a localității: Târgu Ocna. Într-un document din 13 aprilie 1708, apare primul termen articulat: Târgul Ocna, această formă a toponimului reluându-se
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
delŭ + ap. pogon (în genitiv) d. bg. pogon. DEALUL SĂLIȘTEI, deal în nord - vestul satului Capăta, aflat în vecinătatea pârâului cu același nume. Se crede că pe acest deal ar fi existat o vatră de sat și asta explică toponimul compus în discuție. Et.: ap. deal + ap. săliște ( siliște ) d. vsl. selište (Candrea - Adamescu, Lazăr Șăineanu, August Scriban). Și Săliște ca toponim, este general cunoscut în toponimia românească, având în toate cazurile sensul “locul unde a fost vatra satului, locul unei
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Pietroasa, Petrila, Petricani ș.a. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. diminutival -icică. PISCUL STEJĂRIȘULUI, vârf de deal în localitatea Pralea, situat în pădurea Ursoaia, acoperit cu pădure de fag, ceea ce explică pe cel de al doilea termen din toponimul compus. Et.: ap. pisc d. vsl. piskŭ + ap. stejăriș « pădure tânără de stejar, stejăret » d. ap. stejar (sl. stežer ) + suf. colectiv -iș. PLAIUL PALTINULUI, pădure din perimetrul Mănăstirii Cașin, formată altădată din paltini. Et.: ap. plai d. lat.plagium (doar Dicționarul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Pas și Prihod. VALEA RECE, pârâu, afluent pe partea stângă a Trotușului, pe teritoriul satului ce același nume. Numele topic a fost dat mai întâi hidronimului, pornindu-se de la « răceala » apei, izvorâtă din munți. Determinantul RECE apare în multe toponime compuse, precum Izvorul Rece și Pârâul Rece. Et.: ap. vale d. lat. Vallis + ap. rece (adjectiv) d.lat. recens « proaspăt » (despre apă). VĂRZĂRIE, pârâu mic, care traversează satul Florești, pe malul Trotușului. Prezența apei și calitatea terenului au determinat înființarea unei grădini
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
patru clase principale (care, la rândul lor, au alte subclase) stabilite de Iorgu Iordan, în monografia de referință - Toponimia românească: I. Topografice (care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului etimologic românesc, compus fie din elemente de origine traco - dacă și îndeosebi, latină, fie din formații pe teren românesc, prin derivare cu sufixe. Sufixele cele mai folosite sunt: -ești și -eni (pentru nume de localități), colectivele -et, -iș, -ărie și diminutivele -et, -el
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în aceeași situație Viișoara - Argeș, Bihor, Botoșani, Cluj, Dâmbovița, Mureș, Neamț, Satu Mare, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea. Referitor la structura numelor de locuri din Valea Trotușului, pot fi deosebite, ca în întreaga toponimie românească, două categorii : 1) simple (monomembre) și 2) compuse (în cele mai multe cazuri un apelativ urmat de un determinant - adjectiv sau substantiv în cazurile genitiv sau acuzativ cu prepoziție). În toponimia actuală, în funcție de situația socială și economică a zonei, mai numeroase sunt numele de locuri compuse, cele mai multe fiind cele numite
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
simple (monomembre) și 2) compuse (în cele mai multe cazuri un apelativ urmat de un determinant - adjectiv sau substantiv în cazurile genitiv sau acuzativ cu prepoziție). În toponimia actuală, în funcție de situația socială și economică a zonei, mai numeroase sunt numele de locuri compuse, cele mai multe fiind cele numite “cu recțiune curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus - Bordeiul lui Stângaciu, Cabana lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
adjectiv sau substantiv în cazurile genitiv sau acuzativ cu prepoziție). În toponimia actuală, în funcție de situația socială și economică a zonei, mai numeroase sunt numele de locuri compuse, cele mai multe fiind cele numite “cu recțiune curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus - Bordeiul lui Stângaciu, Cabana lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de natură a pune probleme. Diferențierile sociale și instituționale își spun cuvântul în materie de inovare, dar și în ceea ce privește cercetarea-dezvoltarea, concept pe care îl definim mai jos. 1.4. Cercetarea dezvoltarea sursă a noilor cunoștințe și a inovațiilor În ceea ce privește cuvântul compus "cercetare-dezvoltare", observăm că ansamblul cercetare-dezvoltare semnifică totalitatea activităților de cercetare științifică și de dezvoltare tehnologică luate împreună. Știința se prezintă ca o sumă a cunoștințelor pozitive, fiind produsă în mod natural prin cercetarea științifică, de către cercetătorii științifici. Cercetarea în sensul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
influență depășește totuși reprezentarea sa electorală. Datorită ajutorului RDG-ului, el întreține un aparat propagandistic impresionant. Aliniat la pozițiile Moscovei și atașat marxism-leninismului, el nu va ieși din linia tradițională. Pentru minusculul partid comunist irlandez, reunificat în 1970, în majoritate compus din militanți proveniți din comunitatea catolică, chestiunile religioase și naționale ocupă prim-planul scenei. Clivajele religioase înving lupta de clasă. La scară britanică, CPGB pare mai apropiat de starea de grupuscul decît de partid. La începutul anilor '70, efectivele sale
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
exprimarea elevilor într-o narațiune sau într-o descriere. Astfel, este indicat ca elevii să folosească într-o descriere indicativul prezent iar dacă este o evocare, timpul cel mai potrivit este imperfectul, pe când într-o narațiune timpul povestirii este perfectul compus sau imperfectul. Un efect neplăcut îl dă, desigur, folosirea mai multor timpuri într-o cornpoziție 83. În lucrarea "Gramatica pentru toți". Mioara Avram se oprește în Încheiere asupra celor mai frecvente abateri de la normele gramaticale ale exprimării corecte, și este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
exprimarea elevilor într-o narațiune sau într-o descriere. Astfel, este indicat ca elevii să folosească într-o descriere indicativul prezent iar dacă este o evocare, timpul cel mai potrivit este imperfectul, pe când într-o narațiune timpul povestirii este perfectul compus sau imperfectul. Un efect neplăcut îl dă, desigur, folosirea mai multor timpuri într-o cornpoziție 83. În lucrarea "Gramatica pentru toți". Mioara Avram se oprește în Încheiere asupra celor mai frecvente abateri de la normele gramaticale ale exprimării corecte, și este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]