17,971 matches
-
cuvânt? Apoi, l-a închis în arest, a-ncuiat secția și a plecat, părăsindu-l acolo ca pe un câine, fără apă și mâncare. --Du-te la...vice, să te rezolve el! s-a enervat primarul. Da’, ce sunt eu aici, moașă comunală? Să rezolv plângerile la toți... Anica s-a închinat și a izbucnit în plâns: --Sunteți primarul nostru! Adică, și al nostru, al amărâților. Pe noi cine ne?.. Primarul și-a dat seama că nu poate s-o scoată din birou
SRL AMARU-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384481_a_385810]
-
Altă gândire necreștină. Pentru porci, care se transformă în bani poți găti. Pentru oameni în nevoie nu. Tare mi-e teamă că ești certată cu Domnul mai mult decât pot eu să scot de la tine. Ai citit biblia? - La biblioteca comunală nu este. De unde să am ocazia să o citesc? De fapt nu am mai citit o carte de zeci de ani. Nu mai văd suficient. - Acuzi de pomană. Alt păcat greu. De mai mult de 20 ani biserica a făcut
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
crude, cu toate că ni se spunea că face vocea subțire, voit sau obligat, a trebuit să înghit acel lichid care mi se părea atât de grețos, încât l-am vomat imediat ce l-am înghițit. Singura scăpare a fost fuga la dispensarul comunal aflat spre norocul meu la vreo patru - cinci sute de metri de noi. Nu mai îmi amintesc ce mi-a dat doctorul atunci, însă știu că mi-a făcut niște spălături și m-a uns cu un unguent pe buze
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > TRECEREA Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017 Toate Articolele Autorului TRECEREA Din Cunța, drumul continuă spre Drașov, apoi ușor șerpuit către Șpring, care este centrul comunal și, de aici, spre Vingard, ultimul sat aparținător situat între Sebeș și Alba Iulia, pe o rută ocolitoare. Aici , la Vingard, Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
înflori pe mormîntul făgăduinței. Și poate vom striga cu toții: “Iată, fluturi în cîrje se întorc la vetrele lor! E timpul să-ntindem hora, să dăm din mînă în mînă ligheanul cu ciorbă de pește!” Mai cinstiți sînt greierii fostului stadion comunal, ei măcar își fac datoria cînd dă să plouă pe întrerupătoarele memoriei colective, cînd se urcă derbedeii în fîneața publică și încep să strige ca cocoșii, de trei ori, a pagubă. Căci mi-a fost clar dintotdeauna: o parte de
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
li se adaugă alți peste 30 de mii care lucrează în străinătate“, ne explică domnul Jurj fenomenul. În Serbia de Răsărit există 154 de sate, în totalitate locuite de români, și 48 de localități mixte, precum sunt și orașele centre comunale: Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubița, Golubaț, Velico Gradiște, Bolievaț, Ciupria, Jabari, Svilainaț, Despotovaț, Petrovaț. „Pe lângă aceste orașe înconjurate de sate românești, românii/vlahii trăiesc și în alte orașe mai mari din jur. De aproape două secole, mare parte se
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
611 mai puține divorțuri, în luna iunie 2013, decât în luna iunie 2012. Datele INS privind fenomenele demografice s-au obținut prin prelucrarea informațiilor cuprinse în buletinele statistice de născuți-vii, decese, căsătorii și divorțuri întocmite de primăriile municipale, orășenești și comunale, odată cu înregistrarea fenomenelor în actele de stare civilă. AGERPRES
INS: Populaţia României a scăzut, în iunie, cu 4.875 persoane, comparativ cu luna mai [Corola-blog/BlogPost/92921_a_94213]
-
cu acest caracter lucrativ se va realiza „Filmoteca de ecranizări românești” care va realiza programe educaționale alternative pentru lecții de literatură română și lecții de educație artistică în completarea cursurilor de zi, a celor pentru educația adulților, Universități populare, biblioteci comunale, etc. d) În cadrul acesteia va funcționa un „Atelier de ecranizări din literatura română” care va realiza atât prezentări și sinopsisuri după opere literare care să poată fi oferite spre realizare cinematografică producătorilor și studiourilor din lume, promovând scenarii după idei
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
Joi, 29 mai, de „Înălțarea Domnului”, Liceul „Al Vlahuță” Podu Turcului, Primăria comunală și alte instituții locale au participat și s-au bucurat de o mare sărbătoare! Elevii și profesorii prestigioasei instituții de învățământ au omagiat „Prima clasă” absolventă în anul 1959, atât cât a îngăduit vremea să mai rămână din cei 32
Podul Turcului – Sărbătoare, nume mari şi amintiri! [Corola-blog/BlogPost/93445_a_94737]
-
lui, gândurile continuau să se rotească. Ce s-ar fi Întâmplat dacă, Într-adevăr, o enormă cantitate de florini ar fi fost introdusă În circulație? La Început, o creștere nediferențiată a bogăției și a fericirii publice. Ștergerea datoriilor, sfârșitul taxelor comunale, eliberarea universală de necesități. Lapte și miere. Iar apoi, dezastrul, pierderea oricărei valori, atunci când aurul va fi devenit la fel de comun ca nisipul. O nouă epocă, precum aceea imaginată de Bruno Ammannati. Dar o epocă a disperării, Într-adevăr a Celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu privirea ațintită asupra treptelor când auzi că cineva Îl strigă pe nume. Se Întoarse taman la vreme pentru a evita să fie luat pe sus de messer Duccio, care alerga spre el. — Te-am găsit, În sfârșit! exclamă secretarul comunal, cu răsuflarea retezată de oboseală. Domnia ta niciodată nu poți fi găsit. De sub braț scosese o foaie mare, făcută sul, pe care se tot căznea să o desfășoare sub ochii lui Dante. — Poate pentru că mă ocup cu ceva, replică poetul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fiecare Încăpere va trebui să fie expus un singur gen artistic, astfel În cât, străbătând pe rând diferitele forme, ochiul să se poată bucura de Întreaga creativitate omenească. Da, și eu cred că sediul cel mai potrivit e În fața Palatului comunal. — I s-a cerut și lui Arnolfo di Cambio, pe șantierul domului, replică messer Duccio. Părea surprins de vederile largi ale poetului. — Marele Arnolfo? Ați procedat bine apelând la lumina sa. — Vezi... faptul e că nu mi se pare oportun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ieșire. După câțiva pași, se opri brusc și făcu grabnic cale Întoarsă. — Supune-i proiectul lui messer Lapo Salterello, colegul meu. El a adunat multă uree, la viața lui, iar acum ar avea prilejul să o strângă și pe cea comunală. Apoi se grăbi să iasă din Palat, trecând printre polițaii speriați, care dăduseră fuga din pricina zgomotului. Pe stradă, apelă la Întreaga sa energie ca să-și potolească turbarea din minte. Se gândi Încă o dată la misiunea sa. Mai era Încă timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt cunoscute Dealul lui Cararău, Dealul Chetroșenilor, Lutăria, Dealul Bisericii și Izlazul comunal. Caracteristica acestei zone este dominarea nisipurilor, a nisipurilor argiloase care determină erodarea permanentă a solului, formând râpe și hăuri în mod permanent. Terenurile argiloase, lutoase, de pe dealurile puternic fragmentate, permit ca apa ploilor să formeze torenți distrugători ce produc mari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dura, iar un fiu de-al lui, Gheorghe, s-a căsătorit în satul Slobozia, în familia Curteanu care era și în Lunca-Filipeni. Primul din familia tirbu-Dura și-a întemeiat gospodăria la locul numit „Fântâna Durii”, situat la liziera dintre izlazul comunal și moșia „Submargine”, avea stână pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu (zis
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pământ și a munci de două ori prin încărcăturile la muncă făcute de d-l administrator al moșiei ar fi un mare păcat pe capul nostru, mai ales că d-na proprietară , prin administratorul ei, are la îndemână autoritatea comunală: primar, ajutor etc. care le facă orice acte numai în scop de a ne jupui și lua și zdrenșele de sumane ce avem pe noi.”38 Al doilea document este o reclamație a țărancei Ana Ojog din Mărăști (Mărăștii făceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1913, realizarea unei alte reforme agrare, însă evenimentele ulterioare, războaiele balcanice (19121913), primul război mondial (1914-1918), au amânat punerea în practică a reformei până în 1921. O urmare pozitivă a legislației liberale de dupăă răscoala din 1907 a fost constituirea izlazului comunal pentru satele comunei, în afară de satul Fruntești. ranii din Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului care au fost împroprietăriți la 1864 nu au primit și izlaz pentru vite, iar cel 20 ha ale unor locuitori din Lunca, de la locul numit „La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suprafețele destinate pentru pășunatul vitelor. Izlazurile și pășunile erau administrate de primării, care reglementau și problemele bugetare: veniturile provenite din taxele de pășunat erau folosite pentru întreținerea izlazurilor. În anul 1909, prin repartizarea suprafeței de 71,5930 ha pentru izlazul comunal din moșia Virginiei Lambrino, a fost rezolvată parțial și problema pășunatului. La 25 mai 1909, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare între Virginia Lambrino, proprietara moșiei Filipeni și Primăria comunei, prin primarul Vasile șarălungă. Prin acest contract, Virginia Lambrino
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în valoare de 3097,50 lei. Actul de vindere-cumpărare a fost autorizat de Consiliul Superior al Agriculturii, prin avizul nr.211 din 9 octombrie 1908 și de Ministerul de Interne în baza ordinului nr.33789 din 16 mai 1909. Izlazul comunal a rămas ipotecat în continuare, conform art.5 din capitolul adițional al Legii creditului din 30 aprilie 1908, până la achitarea integrală către stat a sumei de 51.189 lei. Actul de vânzare-cumpărare a fost autentificat de Tribunalul Bacău cu nr.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind egal cu a celor care nu aveau dreptul decât la casă și grădină: cu 4 boi cu 2 boi Pălmași Cat.IV Total 1. Moșia Dobreana, proprietatea în comisia ad-hocă pentru aplicarea reformei agrare, au fost desemnați de către consilierii comunali Vasile Ignătescu, Vasile Chiriacă Tabarcea, Ion Vasilaș și Spiridon Dumitru. Cât timp se făceau pregătirile pentru aplicarea reformei agrare, după ce se știa ce terenuri vor fi supuse exproprierii și cât pământ vor primi cei din categoria a IV-a (foștii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de expropriere și de întocmire a tabelelor cu cei îndreptățiți la împroprietărire. Cetățenii comunei Filipeni au fost convocați de agronomul regional al Regiunii a 6-a Traian, Marici Constantin, în conformitate cu dispozițiile Casei Centrale a Cooperație și împroprietăririi, pentru constituirea comisiei comunale de expropriere. Delegatul regional, în baza art. 38, 39 și 40 din Decretul - lege 169 privitor la expropriere, a procedat la alegerea membrilor comisiei, asupra cărora adunarea cetățenilor sa exprimat prin viu grai. Comisia de expropriere a comunei Filipeni era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind mai mici de 100ha, nu se supun exproprierii. Hotărârea comisiei a fost confirmată de Comisia a IV-a Județeană Bacău de expropriere prin procesul verbal încheiat în ziua de 26 iulie 1919. S-a trecut la întocmirea de către comisia comunală a listelor cu țăranii îndreptățiți la împroprietărire, liste care au cuprins un număr de 565 îndreptățiți. Listele au fost înaintate la Comisia Județeană în 22 august 1919. Definitivarea listelor s-a făcut abia peste doi ani, în luna aprilie 1922
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
număr de 565 îndreptățiți. Listele au fost înaintate la Comisia Județeană în 22 august 1919. Definitivarea listelor s-a făcut abia peste doi ani, în luna aprilie 1922, în baza unor repetate verificări, rămânând numai îndreptățiți pe întreaga comună. Comisia comunală, ca să nu se pună rău cu lumea, i-a trecut pe toți în liste și tabele, fie că aveau, fie că nu aveau dreptul la împroprietărire. Au fost excluși din liste cei 200 de capi de familie care au cumpărat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 6 aprilie 1924, au fost împroprietărite cu 2 ha școlile din Lunca și Slobozia. A mai fost atribuită suprafața de 0,35 ha pentru sport și tir, și 0,25 ha pentru postul de jandarmi.63 3.3 Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70 ha (50 ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea Boțului) era insuficient și de proastă calitate (cel de la locul numit Tochiile). Economia agropastorală țărănească impunea ca pe lângă terenul agricol primit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]