1,949 matches
-
lingvistice. Indiferent de natura sa, lingvistică sau non-lingvistică, contextul poate fi considerat în manieră restrînsă - contextul imediat - sau extinsă. Relevante pentru ceea ce înseamnă context non-lingvistic restrîns (sau micro) sînt cadrul spațio-temporal și situația socială locală în care se înscrie schimbul comunicativ al participanților, statutul acestora, numărul, caracteristicile, rolurile, relația instituită între ei, tipul de activitate în care sînt angajați, regulile care guvernează contractul de comunicare. Cît despre contextul non-lingvistic extins (sau macro), acesta este reprezentat de o serie fără sfîrșit de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
variatele "ingrediente" ale contextului nu intervin în comunicare decît sub formă de cunoștințe și de reprezentări: contextul se identifică cu ansamblul de reprezentări pe care interlocutorii le au despre context - reprezentări care pot fi sau nu împărtășite de protagoniștii procesului comunicativ; b) discursul este un proces în același timp condiționat (de către context) și transformat (de același context); pe de altă parte, contextul este și el construit în și prin maniera în care se desfășoară interacțiunea. O dată definit cadrul de început al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
același timp, o practică socială în sine. V. cadru, cotext, etnometodologie, pragmatică. GOFFMAN 1966; DURANTI - GOODWIN 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. MT CONTEXTUALIZARE. Prin lucrările de sociolingvistică ale lui John Gumperz, care au pus în evidență funcțiile comunicative ale variabilității lingvistice, s-a adus în atenție contextualizarea ca proces legat de manifestările de producere și de interpretare a mesajelor prin reprezentările oferite de context, care conduc la înțelegerea situației și a ansamblului prin desfășurarea relatării. Cu alte cuvinte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca alcătuind definiția retorică (sau informală), folosite de autori pentru a atribui narațiunii implicații conotative pentru elementele limbii. Acest tip de definiție se poate baza pe analogie (x este o adevărată enciclopedie) sau pe negație (x nu este o persoană comunicativă). Ca element component al discursului (și al textului) definiția are structură și conținut determinat în funcție de tipul de discurs și, de aceea, în a n a l i z a d i s c u r s i v ă, se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
manifestare a valorizării vorbirii. Dar problematica definirii discursului se complică treptat, prin inserarea noțiunii de "text", înțeles ca ipostază a discursului, individualizabil printr-o organizare specifică, dar care, pentru a deveni discurs, trebuie să circumscrie condițiile de producere a interacțiunii comunicative. Sistematizînd ideile divergente din știința limbii, P. Charaudeau și D. Maingueneau arată că discursul cunoaște o multitudine de accepții, relevate prin raportare la alte entități lingvistice, cum ar fi fraza (discursul obținîndu-se prin adiția frazelor), enunțul, limba ca sistem (discursul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
modalitățile prin intermediul cărora vorbitorul redă propriul discurs sau discursul altuia, în codul scris sau în cel oral; acestea sînt reprezentate de vorbirea directă, vorbirea indirectă, vorbirea directă legată și de vorbirea indirectă liberă, modalități ce permit reproducerea sau relatarea lanțului comunicativ. V. discurs raportat, enunț, limbaj, text, vorbire. HARRIS 1952; BENVENISTE 1966; MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN DISCURS RAPORTAT. Prin sintagma discurs raportat se înțelege o modalitate de relaționare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnificație; enunțul, ca produs al enunțării unei fraze, rezultat din semnificația frazei, la care se adaugă contextul lingvistic și situația, reprezintă obiectul de studiu al pragmaticii. În GA 2005, însă, enunțului i se atribuie două roluri, fiind considerat atît unitate comunicativă, cît și unitate sintactică, după perspectiva din care este privit fenomenul în discuție. În acest sens, se arată că, deși are o formă (secvență fonică) căreia i se asociază o semnificație, enunțul trebuie situat în opoziție cu cuvîntul, pentru că enunțul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fost propusă în lingvistica nord-americană, a cărei tradiție a limbii din perspectivă etnografică sau în corelație cu aspectele etnografice are aproape un secol. Direcția de cercetare denumită astfel se caracterizează prin baze antropologice care vizează studiul comparativ al comportamentelor comunicative din diverse societăți sau culturi. Obiectul investigației este competența comunicativă, ce reprezintă ansamblul regulilor sociale care permit manifestarea la vorbitori a unei competențe lingvistice (în speță, gramaticale) similare. În acest mod, etnografia comunicării evidențiază diversitatea performanțelor vorbirii, precum și normele sociale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbii din perspectivă etnografică sau în corelație cu aspectele etnografice are aproape un secol. Direcția de cercetare denumită astfel se caracterizează prin baze antropologice care vizează studiul comparativ al comportamentelor comunicative din diverse societăți sau culturi. Obiectul investigației este competența comunicativă, ce reprezintă ansamblul regulilor sociale care permit manifestarea la vorbitori a unei competențe lingvistice (în speță, gramaticale) similare. În acest mod, etnografia comunicării evidențiază diversitatea performanțelor vorbirii, precum și normele sociale și culturale care le guvernează. Punctul de plecare este studiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înscrierea lor într-un sistem de cunoștințe și de norme culturale, comunicarea realizîndu-se prin canale multiple și nu numai prin mijloace verbale. Această concepție dinamică asupra comunicării ca acțiune socială l-a determinat pe D. Hymes să definească noțiunea "competență comunicativă" ca avînd două note esențiale: 1) imposibilitatea analistului de a distinge între limbă și modul ei de utilizare și 2) necesitatea studierii, în interiorul unei comunități lingvistice (o organizare care cuprinde diferite stiluri) a manierei în care sînt mobilizate diferitele registre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este o unitate narativă simplă, ci o configurație discursivă și, de aceea, povestirea nu este o simplă succesiune de evenimente. V. acțiune, arhivă, configurație, enunț, etnografia comunicării. GREIMAS - COURTES 1993; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN EXPLICAȚIE. Procedură discursivă de natură metalingvistică, comunicativă și argumentativă prin care se detaliază, se exemplifică, se clarifică, se dezambiguizează făcînd inteligibil un sens exprimat anterior. Explicația comportă în mod necesar o activitate cognitivă cu componentă interacțională ("a face pe cineva să înțeleagă ceva"), în care enunțiatorul, deținătorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relația dintre două elemente ale limbii, denumite functivi, încît semnul lingvistic, de exemplu, este relația dintre functivii "expresie" și "conținut". Cînd se au în vedere enunțurile, termenul funcție vizează scopul pe care acestea îl au dacă sînt evaluate ca acte comunicative. Funcția unui enunț poate fi de a informa sau de a influența, astfel încît enunțul Mi-a trimis o scrisoare conține o informare, în vreme ce enuțurile Trimite-mi o scrisoare! și Nu-mi mai trimite nici o scrisoare! sînt destinate persuadării. Realizarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realități. Fără îndoială, funcția poetică presupune manifestarea subiectivă a vorbitorului, dar nu numai în formă sentimentală și volitivă, ci și în formă intelectivă și rațională. Funcțiile limbii, pe care le-a identificat Roman Jakobson, au fost stabilite prin analiza procesului comunicativ, ceea ce presupune, în principiu, că există o funcție supraordonată lor, funcția comunicativă, în sfera căreia ele pot fi considerate specii. În acest caz, se atribuie de fapt limbii doar o funcție instrumentală, de coeziune și de coordonare pentru comunitatea care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
numai în formă sentimentală și volitivă, ci și în formă intelectivă și rațională. Funcțiile limbii, pe care le-a identificat Roman Jakobson, au fost stabilite prin analiza procesului comunicativ, ceea ce presupune, în principiu, că există o funcție supraordonată lor, funcția comunicativă, în sfera căreia ele pot fi considerate specii. În acest caz, se atribuie de fapt limbii doar o funcție instrumentală, de coeziune și de coordonare pentru comunitatea care o vorbește. În realitate însă, limba este mai mult decît (mijloc de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectiva altora, astfel încît, de exemplu, exercitarea funcției poetice produce deseori schimbări ale referenților, prin urmare o particularizare prin inovație în manifestarea funcției referențiale, căci discursul construiește o altă lume decît cea comună, obișnuită, iar comunicarea despre această lume (funcția comunicativă) este și ea diferită, prin altfel de mijloace ale limbii, sub aspectul formei, al conținutului și, mai ales, al relațiilor dintre cuvinte. V. act, discurs, logos. JAKOBSON 1963; REY-DEBOVE 1978. IO G GEN DISCURSIV (gen de discurs). Termenul gen provine
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vizual, deosebindu-se de semnele lingvistice prin anumite caracteristici semiotice. Ea nu aparține vreunei gramatici, dată fiind lipsa existenței unor reguli stricte de organizare sintagmatică. Prin excelență, polisemia gestuală este interpretabilă în context și este motivată de implicitul din intenționalitatea comunicativă a locutorilor. Astfel, activitatea verbală și gestuală a locutorilor poate să denote o anumită emotivitate, reală sau disimulată, poate să ilustreze și/sau să completeze o anumită informație oferită, poate chiar să contrazică, total sau parțial, conținutul informațional vehiculat, atunci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale unor "texte gestuale" (precum dansul, numerele acrobatice, pantomima etc.), printr-o concepere analitică a investigației, dar segmentarea unui astfel de text în unități gestuale și identificarea trăsăturilor gestuale care le caracterizează pun multe probleme. În principiu, gestualitatea reprezintă interacțiunea comunicativă cu ajutorul gesturilor, care, dacă sînt considerate independente de vorbire (comportamente non- verbale), aparțin de obicei ansamblului fenomenelor coverbale. Deseori este asociată și mimica, încît se vorbește de mimo-gestualitate, care ar interesa într-o anumită măsură pe lingviști. Au existat încercări
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
destinat denumirii faptului că limba are o lume a ei, lume pe care o atribuie vorbitorilor, încît ei trăiesc în cadrele ei, dar o și reconstruiesc mereu prin creația lingvistică. Aceștia însă realizează prin actualizarea formelor și conținuturilor limbii ansambluri comunicative de forma discursului, astfel încît glosocosmosul este implicat prin aspectele lui generale sau singulare în orice construcție discursivă, fenomen vizibil mai ales atunci cînd se fac traduceri dintr-o limbă în alta și se constată că nu există identitate între
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a l i z a d i s c u r s u l u i, individuația reprezintă strategia discursivă a vorbitorului care tinde să construiască enunțuri care să-l diferențieze în raport cu alți autori de discurs sau de alte situații comunicative. Se dezvoltă astfel, alături de individuația de sorginte ontologică, ce stabilește o diferențiere a lucrurilor în funcție de ceea ce sînt ele, o individuație comunicativă, atunci cînd subiectul vorbitor evaluează gradul de distingere a enunțurilor sale prin maniera de a folosi cuvintele (și celelalte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbitorului care tinde să construiască enunțuri care să-l diferențieze în raport cu alți autori de discurs sau de alte situații comunicative. Se dezvoltă astfel, alături de individuația de sorginte ontologică, ce stabilește o diferențiere a lucrurilor în funcție de ceea ce sînt ele, o individuație comunicativă, atunci cînd subiectul vorbitor evaluează gradul de distingere a enunțurilor sale prin maniera de a folosi cuvintele (și celelalte elemente ale limbii), în funcție de scopurile urmărite de el. Există, de asemenea, mai ales la nivelul limbii literare, o diviziune în cadrul stilurilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cît și acțiunile unui interlocutor, ceea ce întărește caracterul strategic (manipularea structurilor interacționale și a mijloacelor verbale de concretizare a acestora) și anticipativ (predicții asupra reacției interlocutorului) al comunicării umane. Pentru ca un act de comunicare să fie reușit, participanții la interacțiunea comunicativă trebuie să recunoască strategiile care apar în interacțiune, atît la nivelul enunțării, cît și la nivelul interpretării, ceea ce dovedește caracterul convențional al comportamentului strategic. Lingvistica interacționistă vine ca reacție împotriva lingvisticii codului și lingvisticii frazei, avînd drept punct de plecare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nivelul interpretării, ceea ce dovedește caracterul convențional al comportamentului strategic. Lingvistica interacționistă vine ca reacție împotriva lingvisticii codului și lingvisticii frazei, avînd drept punct de plecare teoria jocurilor de limbaj, propusă de L. Wittgenstein, teoria actelor de vorbire, precum și teoria acțiunii comunicative a lui J. Habermas. Pragmatica studiază interacțiunile verbale în strînsă legătură cu teoriile enunțării, cu actele de vorbire sau cu principiile și maximele conversaționale. Interacțiunea verbală face, de asemenea, obiectul studiilor de a n a l i z ă a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Din această perspectivă, parametrii care modelează comunicarea sînt: a) participanții la interacțiune și relațiile de rol dintre aceștia; b) situația sau contextul interacțiunii (în familie, în intimitate, în spațiul public, în spațiul semi-privat); c) scopul participanților la interacțiune; d) opțiunile comunicative ale participanților care variază în funcție de relația de putere, de gradul de intimitate, de costurile și beneficiile personale, de atitudine (de rezistență sau cooperare) și de consecințele interacțiunii comunicative; e) stilul comunicativ; f) autopercepția și percepția celuilalt; g) emoția; h) trăsături
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spațiul public, în spațiul semi-privat); c) scopul participanților la interacțiune; d) opțiunile comunicative ale participanților care variază în funcție de relația de putere, de gradul de intimitate, de costurile și beneficiile personale, de atitudine (de rezistență sau cooperare) și de consecințele interacțiunii comunicative; e) stilul comunicativ; f) autopercepția și percepția celuilalt; g) emoția; h) trăsături individuale de personalitate (extrovertit /introvertit, dominare /subordonare, machiavelism, atitudinea față de actul de comunicare, dependență/independență contextuală); i) diferențele biologice, sociale, culturale între indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spațiul semi-privat); c) scopul participanților la interacțiune; d) opțiunile comunicative ale participanților care variază în funcție de relația de putere, de gradul de intimitate, de costurile și beneficiile personale, de atitudine (de rezistență sau cooperare) și de consecințele interacțiunii comunicative; e) stilul comunicativ; f) autopercepția și percepția celuilalt; g) emoția; h) trăsături individuale de personalitate (extrovertit /introvertit, dominare /subordonare, machiavelism, atitudinea față de actul de comunicare, dependență/independență contextuală); i) diferențele biologice, sociale, culturale între indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut socio-economic, apartenență la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]