13,536 matches
-
poziției sale geografice: SUA putea să-i acorde sprijin naval datorită accesibilității sale la Marea Adriatică. Mai mult, pierderea Belgradului din orbită sovietică va avea efect direct asupra mișcării comuniste din Grecia. Astfel, în octombrie 1949, după înăbușirea insurgentei comuniste, liderii comuniști greci au înaintat o propunere de încetare a luptei, în timp ce se aflau în exil în Bulgaria. Se pare că adoptarea acestei poziții le-a fost solicitată de Stalin, pentru scopurile sale, care vizau canalizarea rămășițelor armatei comuniste grecești în acțiuni
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
context mondial, precum și poziția geografică a RPR au făcut din țara noastră un element de o importanță vitală pentru Stalin și pentru atingerea obiectivelor sale: înlăturarea lui Tito, chiar dacă pentru această urma a se întreprinde o acțiune armata. Astfel, liderii comuniști din RPR au împins țară pe o poziție situată de partea URSS și împotriva "ereziei" iugoslave. Desigur, aparatul de partid și de stat din RPR putea să-și consolideze pozițiile pe plan politic intern prin această strategie și acest factor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cel care îi putea provoca prăbușirea politică și era rivalul său potențial.136 Iar pentru a emula (în aparență) schimbările de la Moscova, la Plenară CC a PMR din aprilie 1954 a fost instituită o mult lăudată "conducere colectivă."137 Liderii comuniști români au înțeles că vremurile se schimbau și că vechile metode necesitau o revizuire radicală, astfel că începând din 1953 s-a înregistrat o relaxare a politicii interne. Una din primele decizii luate viza oprirea construcției Canalului Dunăre Marea Neagră, lucrare
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
natură organizatorică, tehnica și financiară și s-a stabilit un termen pentru executarea Memoriului Tehnico-Economic, care urma să fie prezentat celor două guverne în prima parte a anului 1959. Deși inițial s-a stabilit acest termen, datorită adoptării de către Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia (UCI), cu ocazia celui de-al VII-lea Congres (aprilie 1958) a unei atitudini "dușmănoase" față de mișcarea muncitoreasca internațională, s-a înregistrat o înrăutățire a relațiilor ce existau la nivel politic între RPFI și celelalte țări socialiste, situație
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
celelalte țări socialiste, situație ce avea să marcheze și evoluția relației bilaterale româno-iugoslave; volumul contactelor și schimburilor dintre RPR și RPFI reducându-se simțitor. Iar atunci când, în vara anului 1958, în urma presiunii chinezilor, Moscova a criticat noul Program al Ligii Comuniștilor din Iugoslavia ca fiind "revizionist", românii au susținut în totalitate poziția sovietică.175 Dar această atitudine rezultă din faptul că Dej nu avea încă în totalitate mâinile libere și nu putea acționa independent față de voință Moscovei. Cu toate acestea, ambasadorul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
naționalistă; aceasta va avea urmări în privința comunismului în țările-satelit deoarece liderii din aceste țări, pentru a obține orice fel de aprobare publică, trebuiau să obțină mai întâi un credit naționalist.199 Acești lideri se străduiau să se prezinte că și comuniști naționaliști și nu marionete ale Moscovei. Tocmai aceste motive a îndemnat Moscova să caute să exercite o presiune crescândă asupra regimurilor satelit din Europa răsăriteana.200 Oportunitatea care s-a ivit după normalizarea relațiilor de partid între Belgrad și Moscova
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
te-a vedea cineva și... Despre ce vorbești tu acolo? - a întrebat Costăchel. Apoi măi băiete... Cum să-ți spun eu să înțelegi? În țară s-o schimbat stăpânii... Nimic nu mai este ca înainte. De vreo doi ani îs comuniștii la putere - a pornit să-i deslușească lucrurile Petrache. Cum?! Și aici s-o făcut stăpâni bolșevicii? - a sărit ca ars Costăchel. Așa-i. Rușii dictează în țara asta - și-a întărit spusele Petrache. Atunci îs în primejdie!... Doar nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Ce te mai frământă? Nu mă mai frământă nimic, Petrache. Numai că, vezi tu? Unde mergi și orice cauți dai peste câte un tovarăș majur, milițian, secretar, președinte... Și dracu’ mai știe peste cine dai... Toți prefăcuți în slugi ale comuniștilor și sub papucul rusului. Ce spun eu papuc? Sub ciubota bolșevicului... De unde știi tu toate aiestea, măi Costache? M-am dumirit repede, Petrache. Eu am stat în ghearele rusului și știu cum gândește. În lagăr aproape zilnic veneau politrucii. Ne
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
repede, Petrache. Eu am stat în ghearele rusului și știu cum gândește. În lagăr aproape zilnic veneau politrucii. Ne făceau capul calendar cu raiul comunist... La dânșii minciuna îi pe primul loc. Chiar tu și agronomul spuneați că în 1946 comuniștii au ajuns la putere prin furtișag. Așa că, ține-te bine, Petrache!... Cred că ai dreptate, Costache. Încet-încet, mă dumiresc și eu - a consimțit Petrache. Știi ceva, Petrache? Noi am promis ceva agronomului Cicoare. Știu. Da’ cine mai are vreme să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de bună voie, să ni se urce rusul în cârcă. Pentru a câta oară ni-l făceam tovarăș pe rus, spre nenorocirea noastră, Petrache? Pentru a câta oară? - a întrebat cu disperare Costăchel. Cine vrei să-ți răspundă, omule? Cine? Comuniștii? Să-i auzi numai ce fericire ne pregătesc! Ai răbdare! - a replicat Petrache. Pentru mine nu-i nici o noutate. Eu am văzut fericirea asta acolo... La ei acasă... Ferească-ne Dumnezeu! - a grăit Costăchel cu tristețe în glas. Dacă tu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
picioare. Dacă tot îi vorba de uitare, iaca, mi-am adus aminte de Bounegru. Ce mai face? Tot politică? - a întrebat Costăchel. Hehe! Cine știe pe unde îi strălucesc ochii? L-au ridicat de câțiva ani buni. Cum au venit comuniștii la putere, cum au și început să-i culeagă. Unul câte unul. Nu se mai știe nimic de ei. I-au ridicat pe Vrăbioi, pe Catârcă și pe popa Amaicei. Au luat și câțiva elevi din ultimul an de liceu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și pe popa Amaicei. Au luat și câțiva elevi din ultimul an de liceu. Cică au simpatizat cu legionarii... Înseamnă că au început să arate că-s stăpâni de adevăratelea! - s-a mirat Costăchel. Dacă tot a venit vorba de comuniști, să vă spun ultima lor ispravă. Au pus-o la cale în plenara din 3-5 martie. Au transmis la radio toată vorbăria. Doamne, ce ne așteaptă!... Ce ne așteaptă? - au întrebat într-un glas cei doi. Dacă am înțeles eu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Petrache și cu mine, suntem în țeava tunului, cum s-ar spune - a gândit cu voce tare Costăchel. Asta cam așa ar fi - a fost de acord inginerul. De când încep aiștia a face colhoz, domnule inginer? - a întrebat Costăchel. Apoi comuniștii nu stau mult pe gânduri. Una-două, te-ai trezit colectivist. Sau colhoznic, cum îți place ție să spui... Costăchel și Petrache mergeau spre casă tăcuți. Când au ajuns în colțul cimitirului, Costăchel s-a oprit pentru o clipă, îngândurat: „Uite
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
la plivit grâul de buruieni. Păi cum să nu-i înjuri? Pe semne că tu nu știi că duminică ești „convocat” - convocarea mamei lor - la adunare în școală. Ce adunare, Costache? Acuma aud asta. O trecut pe uliță Măcriș - goarza. Comuniștii ne cheamă să ne spună ce mare fericire ne pălește dacă intrăm în întovărășire. Asta să i-o spuie lui Mutu’ de la manutanță. Nu mie. Eu i-am văzut pe amărâții ceia de colhoznici. Muncesc ca robii și n-au
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Daurel s-a întors către adunare și a privit crunt spre moș Dumitru. Costăchel, aflat lângă moș Carpen, i-a șoptit: Să știi, moș Dumitre, că aiștia te-o ochit și dacă mai spui ceva te iau pe sus... La comuniști numai ei au dreptate. Trebuie doar să ții capul plecat și să robotești. Nimic mai mult... Lasă, Costăchele, că moș Dumitru o spus adevărul - i-a luat apărarea Petrache. Am spus eu că nu-i așa? Am zis doar că
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de bolșevici! Mă duc să vorbesc și cu Petrache!... Costache! Află tu că eu îs mai sărac decât tine - l-a întâmpinat Petrache. Păi ce să-ți fac, dacă ești leneș? Nu despre lene îi vorba, ci despre învinuiri din partea comuniștilor. Adică? Adică mie îmi lipsește doar evadarea din lagărul marii Uniuni Sovietice. În rest, am de toate... Ce să-ți fac, măi Petrache, dacă nu-ți vezi de treabă? Da’ de unde până unde te-ai întâlnit cu securistul? Apoi vorba
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fost primari și alții? Da! Da’ nu ca matale... N-ai făcut la nimeni rău. Măi Măcriș! Tu îmi ascunzi ceva. Hai spune! Aș spune eu, da’ mi-i frică. De mine ți-i frică? Nu spuneai că?... Apoi aiștia... comuniștii... Când l-o rădicat pe părintele Amaicei ziceau că... Ce ziceau? Ziceau că „Mâine-poimâine terminăm noi și cu chiaburii!” Așa ziceau? Așa ziceau, bădie Costache. Și care-s chiaburii ceia? Ei! Parcă mata nu știi... Știu eu, dar voiam să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tăcere. Țăndări de gânduri - ca niște străfulgerări - îi treceau prin minte lui Costăchel... „Săracul Filip... O rămas pentru vecie acolo în pustietatea ceea. N-o avut parte măcar de o lumânare la căpătâi. Și câți ca el!... Liftele iestea de comuniști or fi făcut blestemata ceea de întovărășâre în sat? Dar Măriuca? O rezistat în fața nemernicilor sau o dat tot, numai să scape de ei. Băiatul trebuie să fie bărbat în lege... N o prea avut noroc să fiu lângă el
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
percepe, Înțelege... “Să nu cumva să vii cu ceva deosebit deoarece “umbrele” se pot abate asupra capetelor lor. În acel moment se făceau și schimbări radicale la conducerea Radio Iași, și era multă tensiune acumulată. Urmau să fie Îndepărtați SRI-știi, comuniștii, leprele, toți aceștia fiind Înlocuiți cu oameni de valoare, devotații culturii. Greu! Destul de greu! „Leprele au intrat În greva foamei” ( așa suna un articol pe care l-am găsit Într-un ziar) și nu voiau să părăsească scaunul cu niciun
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Revoluții Mondiale se dusese pe apa sâmbetei. După Marea Revoluție Mondială a mai lucrat doar câteva luni, apoi moștenitorii cultivatorilor de rapiță au alungat-o din sat cu ciomege, spunându-i că nu au nevoie de un agronom, unealtă a comuniștilor, că ei știu ce trebuie să cultive și cum să cultive pământurile strămoșești, chiar dacă erau de meserie strungari, frezori și chelneri, instinctul strămoșesc nu se face apă, spuneau aceștia. Încercase să supraviețuiască demn acestui eveniment neplăcut din viața ei, chiar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
strungari, frezori și chelneri, instinctul strămoșesc nu se face apă, spuneau aceștia. Încercase să supraviețuiască demn acestui eveniment neplăcut din viața ei, chiar dureros, fiindcă nu avea cum să le explice celor din jur că ea nu fusese în slujba comuniștilor, ea slujise cu dragoste pământul acela, care îi era mai drag, uneori, decât propriul ei copil. Dar fiii sau nepoții celor care avuseseră pământ pe locurile unde ea semănase grâu furajer, pentru folosința oamenilor, un soi proaspăt experimentat, productiv, la fel de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
rapiță fiindcă și strămoșii lor, acum o sută de ani, tot rapiță semănaseră și nu chiar toți muriseră de foame. Unii au mai și rămas, ca dovadă că ei există, au venit să-și ia pământurile înapoi, pământuri furate de comuniști și lucrate atât de prost de aceștia. Ea nu îndrăznea să le spună că nu comuniștii au lucrat pământurile, că au făcut-o chiar ei, nepoții și strănepoții celor care cultivau rapiță pe aceste pământuri acum o sută de ani
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
toți muriseră de foame. Unii au mai și rămas, ca dovadă că ei există, au venit să-și ia pământurile înapoi, pământuri furate de comuniști și lucrate atât de prost de aceștia. Ea nu îndrăznea să le spună că nu comuniștii au lucrat pământurile, că au făcut-o chiar ei, nepoții și strănepoții celor care cultivau rapiță pe aceste pământuri acum o sută de ani, la unii chiar le-a plăcut C.A.P.-ul, au furat cât au putut din averea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
au putut din averea comună, mult mai mult decât ar fi obținut din propriul lor pământ, cu propria lor muncă, iar atunci când au văzut că le merge atât de bine lucrând atât de puțin, au început să-i lingușească pe comuniști, să dorească să ajungă chiar ei mari comuniști, ca să poată fura nestânjeniți din "avutul obștesc". Ea nu le putea aminti toate acestea, oamenii erau atât de furioși după Marea Revoluție Mondială, încât la cel mai mic gest sau cuvânt care
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
decât ar fi obținut din propriul lor pământ, cu propria lor muncă, iar atunci când au văzut că le merge atât de bine lucrând atât de puțin, au început să-i lingușească pe comuniști, să dorească să ajungă chiar ei mari comuniști, ca să poată fura nestânjeniți din "avutul obștesc". Ea nu le putea aminti toate acestea, oamenii erau atât de furioși după Marea Revoluție Mondială, încât la cel mai mic gest sau cuvânt care nu le plăcea băgau cuțitul în tine. Atunci
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]