2,296 matches
-
vestului creștin ale sfârșitului de secol al XVI-lea. Nu este prima condamnare a Inchiziției și nici prima ardere pe rug, dar prin încărcătura pe care o are era un simbol pentru toți cei care nu respectă prevederile stabilite la Conciliul Tridentino (de la Trento)1 prin care biserica avea singurul rol în stabilirea adevărurilor și a propozițiilor care nu contrazic prevederile Bibliei, indiferent de natura acestora, științifice sau religioase. În evoluția ciclică a imaginarului există variații ale acestuia de la rațional spre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și Inchiziția ca instrument de cenzură a acestora. Inchiziția a apărut ca o formă de menținere a ortodoxiei Bisericii în partea sa occidentală și de slăbire a influenței imaginilor eretice. Construcția sa începe spre sfârșitul secolului al XII-lea. În cadrul Conciliului de la Verona (1183)2 s-a hotărât înființarea unei instituții care să lupte împotriva ereziilor. Această instituție era necesară nu doar pentru că direcțiile eretice aveau un avânt deosebit, ci și pentru că Biserica era coruptă în interiorul său și, în condițiile date
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cel dovedit a fi eretic. La ineficiența acțiunilor "cu duhul blândeții" în cazul ereziilor s-a mai adăugat și corupția din interiorul bisericii care a determinat identificarea unor mecanisme de supracontrol chiar a clericilor. La deschiderea celui de-la patrulea Conciliul de la Lateran, din 11 noiembrie 1215, Papa Inoncetiu al III-lea a susținut că sursa corupției enoriașilor își are sorgintea chiar în corupția clericilor 5. În aceste condiții s-a considerat că este necesar să se acorde puteri sporite Inchiziției
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a Europei Occidentale. În contextul neputinței de a limita evoluția noii imagini crește rigiditatea Bisericii Catolice și în loc să se deschidă spre noua formă de imaginar se închid, intensificând acțiunile de cenzură. Începe ceea ce va purta numele de contrareformă, oficializată prin Conciliul de la Trento. Este perioada în care numărul de cărți de la Index crește în mod îngrijorător și sunt aduși în fața justiției filosofi, precum Tommaso Campanela, Francesco Pucci, Giordano Bruno și, ulterior, Galileo Galilei. Totuși procesul cu deznodământul cel mai tragic este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu existe opoziție sub nici o formă construindu-se un cerc vicios. Episcopii alegeau papa, papa numea episcopii, iar episcopii preoții. Cine putea astfel să reclame nedreptățile și cine să le pedepsească? În acest context, Papa Inocentiu al III-lea deschidea Conciliului de la Lateran, din 11 noiembrie 1215, cu declarația: "Corupția poporului își are sorgintea în cler"21. Dar imposibilitatea de a reforma ceva din interior s-a mai văzut o dată și la acest conciliu, pentru că măsurile împotriva corupției au fost nesemnificative
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
context, Papa Inocentiu al III-lea deschidea Conciliului de la Lateran, din 11 noiembrie 1215, cu declarația: "Corupția poporului își are sorgintea în cler"21. Dar imposibilitatea de a reforma ceva din interior s-a mai văzut o dată și la acest conciliu, pentru că măsurile împotriva corupției au fost nesemnificative, în comparație cu măsurile pe care le va lua Inchiziția ce a fost întărită cu acest prilej. În loc să se acționeze asupra cauzelor s-a acționat cu precădere asupra efectelor. Rezultatul a fost multe secole de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
era privit heliocentrismul, într-un adevăr științific. Chiar de la primele acuzații care i se aduc, atunci când era combătut doar la nivel argumentativ, Galilei 141 încearcă să-și susțină ideile prin toate argumentele posibile, inclusiv de natură teologică. Pornind de la prevederile Conciliului de la Trento, apelând la prieteni, încearcă să combată toate argumentele teologilor, fără succes. Treptat argumentele se transformă în capete de acuzare și totul se finalizează cu un proces monstruos și un bătrân pus să retracteze idei pe care le demonstrase
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier; Libraire pour les Sciences, 1821, p. 142. 184 Galileo Galilei, Dialoguri asupra științelor noi, Editura Academiei, București, 1961. 185 Galileo Galilei, Dialog despre ce două sisteme principale ale lumii, Editura Științifică, București, 1962. 1 Conciliul de la Trento a fost unul dintre cele mai importante concilii, fiind întâlnirea oficială care a stabilit acțiunile ce au constituit Contrareforma. Sarpi în Istoria del Concilio Tridentino, Einaudi, 2011, realizează o analiză detaliată a hotărârilor luate la Trento. 2 Mihai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1821, p. 142. 184 Galileo Galilei, Dialoguri asupra științelor noi, Editura Academiei, București, 1961. 185 Galileo Galilei, Dialog despre ce două sisteme principale ale lumii, Editura Științifică, București, 1962. 1 Conciliul de la Trento a fost unul dintre cele mai importante concilii, fiind întâlnirea oficială care a stabilit acțiunile ce au constituit Contrareforma. Sarpi în Istoria del Concilio Tridentino, Einaudi, 2011, realizează o analiză detaliată a hotărârilor luate la Trento. 2 Mihai Floroaia, Inchiziția în Europa, Editura Crigarux, Piatra Neamț, 2001, p. 13
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Racoveanu se întreabă pe bună dreptate prin ce anume se caracterizează aceasta, mai ales că au existat sinoade care s-au înșelat Sinodul tâlhăresc de la Efes (449); Sinodul de la Stejar, lângă Calcedon (403), condus de Teofil, arhiepiscopul Alexandriei, precum și numeroasele concilii care vizau ereziile ariene, semiariene, nestoriene etc. Se știe că la aceste soboare care au greșit care au schimbat minciuna în adevăr au participat foarte mulți episcopi. În plus, se mai știe că deciziile unor sinoade formate din puțini episcopi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se mai știe că deciziile unor sinoade formate din puțini episcopi Ancira (18 episcopi); Neocezareea (24 episcopi); Gangra (13 episcopi) au fost acceptate de Sinoadele Ecumenice. O altă situație semnificativă viza faptul că deciziile unor Sfinți Părinți, singurii participanți la concilii, au fost admise și adoptate de Sinoadele Ecumenice a se vedea epistola Sfântului Dionisie al Alexandriei (264), împărțită în canoane; enciclica Sfântului Grigorie Taumaturgul (270), divizată în canoane; discursul de căință al Sfântului Petru al Alexandriei (311), împărțit în canoane
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
puteri aristocratice, economice ?i culturale, fasonat? de umanism. Bisericile Contrareformei Reforma are consecin?e importante �n Europa secolu-lui al XVI-lea, pentru religie ?i pentru politic?, dou? domenii str�ns imbricate �n acele timpuri. Contrareforma, c?reia �i fixeaz? obiectivele Conciliul de la Trento (1545-1563), este �nsufle?it? de Igna?iu de Loyola, fondatorul ordinului iezui?ilor, �n 1541, ?i de Charles Borromee, arhiepiscop de Milano (1538-1584). Acest elan de renovare a catolici-t??îi determin? construirea a nu-meroase biserici, al c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
economic? catastrofal? ?i grave e?ecuri militare. Redresarea nu se va produce dec�ț la �nceputul secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, produc?ia artistic? se men?ine. De altfel, bastion al fervorii catolice, Spania se implic? profund �n Conciliul de la Trento ?i particip? activ la conceperea ?i aplicarea doctrinei contrareformei (Sf�nta Tereza, Sf�ntul Ioan al Crucii, Sf�ntul Igna?iu de Loyola). Ordinele religioase joac? un rol considerabil, desigur prin voca?ia lor, dar ?i prin bog
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o părere corectă despre ce însem-na comunitatea iudeo-creștinilor la acea vreme. Președintele adunării preoților mai era denumit și episcop începînd cu secolul ll, fiind mai mult o funcție administrati- vă și numai după secolul V ea a primit caracter religios. Conciliul roman care adună toată iudeo-creștinătatea pentru a-l condamna pe Novațian, reunea șaizeci de episcopi. Un conciliu reunit către anii 230 la Cartagina de episcopul Agripinus, grupează șaizeci de episcopi din toată Africa de Nord. Un alt conciliu reunit de Donat grupează
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și episcop începînd cu secolul ll, fiind mai mult o funcție administrati- vă și numai după secolul V ea a primit caracter religios. Conciliul roman care adună toată iudeo-creștinătatea pentru a-l condamna pe Novațian, reunea șaizeci de episcopi. Un conciliu reunit către anii 230 la Cartagina de episcopul Agripinus, grupează șaizeci de episcopi din toată Africa de Nord. Un alt conciliu reunit de Donat grupează nouăzeci de episcopi iar cel reunit de Ciprian în anul 256 are același număr de episcopi. Informațiile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a primit caracter religios. Conciliul roman care adună toată iudeo-creștinătatea pentru a-l condamna pe Novațian, reunea șaizeci de episcopi. Un conciliu reunit către anii 230 la Cartagina de episcopul Agripinus, grupează șaizeci de episcopi din toată Africa de Nord. Un alt conciliu reunit de Donat grupează nouăzeci de episcopi iar cel reunit de Ciprian în anul 256 are același număr de episcopi. Informațiile de mai sus vin numai din surse iudeo-creștine și cred că sînt la fel de false ca toate celelalte pentru a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
papal. Să ținem minte că toată această turbare a iudeo-creștinilor se arăta lumii la numai 20 de ani de cînd cultul satanist al lui Iahwe a fost impus în imperiul roman prin foc și sabie. Oprobiul fanaticilor a continuat prin Conciliul de la Constantinopol din anul 553 care a decretat toate scrierile lui ca eretice, iar cea mai mare parte dintre ele au fost distruse prin foc la fel ca și cele ale creștinismului arimin, împotriva căruia Origene s-a ostenit din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la modificări succesive a pro-priilor scrieri sacre - Tora și Talmudul - iar forma pe care o cunoaștem noi astăzi este cea stabilită la sfîrșitul secolului Vlll al vremurilor noastre!!! Ori și scrierile iudeo-creștinilor au suferit mai multe ,,îmbunătățiri” stabilite prin opt concilii iar ultimul a avut loc în anul 869!!! Folosirea tendențioasă și mistificatoare atît de către istorici cît și de apologeții iudeo-creștinismului a termenului de ,,biserică” are ca scop falsificarea totală a istoriei acestui cult dar și a unei mari părți a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
adevăr ca să le fie de împotrivire tuturor plăsmuitorilor vechi sau noi: ,,Să nu părăsim adunarea noastră cum au unii obicei.” Apologeții iudeo-creștinismului au plecat de la ideea că toate scrierile mozaice cuprinse în Vechiul și Noul Legămînt așa cum l-au stabilit Conciliile de-a lungul a 800 de ani, sînt revelații divini și au caracter sacru. Cu asemenea pretenții numai nebunii, fanaticii și liftele pot ,,lumina” lumea, tot așa cum au făcut și cu învățăturile iudeo-comuniste bandele criminale bolșevice. Falsificarea totală a realității
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Apocalipsa lui Ioan, cele patru evanghelii scrise de iudei, manuscrisele descoperite la Qumran și alte probe și informații istorice. Dar făcătura numită Apocalipsa - mărturisire, revelație în greacă - a fost admi-să ca scriere sacră în iudeo-creștinism, tîrziu, în anul 419 prin conciliul de la Carta-gina pentru că mulți au văzut-o drept o nebunie și o impietate asupra bunului simț și a dogmaticii, sau poate că erau prea străvezii și proaspete faptele criminale făcu-te împotriva vechiului cult monoteist al geților iar memoria colectivă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se raportează din ce în ce mai atent la pluralism. Ecumenismul a devenit o temă curentă pentru Bisericile creștine, chiar dacă elanul lui de la mijlocul secolului XX s-a birocratizat, chiar dacă Bisericile Ortodoxe îl promovează mai mult în discurs decît îl tematizează creator, chiar dacă, față de Conciliul Vatican II, oficialii Bisericii Catolice adoptă astăzi poziții mai conservatoare. Dar deschiderea spre diversitate nu se limitează la domeniul propriei credințe : există teologi creștini care tematizează metodic întîlnirea religiilor ; există teologii ale dialogului interreligios, precum cea propusă de Claude Geffré
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de ideea puterii. Primul încearcă să obțină prin constrîngere alinierea tuturor credincioșilor la o normă de comportament religios. Cele din urmă interpretează religiile tradiționale ca pe niște sisteme de putere și de represiune împotriva cărora se revoltă. în schimb, la Conciliul Vatican II s-a formulat apăsat, prin actele conciliare, o temă omniprezentă în tradițiile spirituale, chiar dacă mentalitățile și practicile religioase ajung cîteodată, în durata lungă a istoriei, să o nesocotească : adevărul nu are nevoie de forță pentru a se impune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sale la tron, mai ales după căsătoria lui cu o prințesă italiană catolică. Parlamentul a refuzat să mai susțină financiar campania împotriva Olandei și a amânat subvențiile până când țara va fi "în mod efectiv păzită de pericolele papismului și al conciliilor catolice"90. Astfel, problema succesiunii a devenit acută și a condus la demiterea lui Shaftesbury, suspectat că ar fi conspirat cu adversarii regelui, pentru a direcționa succesiunea către ducele de Monmouth, fiul ilegitim al regelui. Shaftesbury a devenit opozant pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
25 "Galicanism", cuvînt utilizat pentru a desemna ansamblul libertăților, scutirilor de impozite, precum și conduita ce privește Sf. Scaun. Doctrinele galicane plasează infailibilitatea nu a papei singur, ci a corpului episcopal, pe deplin unit în jurul șefului; ele proclamă autoritatea supremă a conciliilor generale și a sfintelor canoane în guvernarea bisericii; ele stabilesc înaltele distincții între puterea spirituală și puterea temporală (cu sensul de "lume materială", Univers). Doctrinele galicane au fost rezumate în declarația clerului francez din 1682, numită "Declarația celor patru articole
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]