7,702 matches
-
În caseta III.1 sunt prezentate principalele realizări în care au fost implicate firmele grupului, evidențiidu-se câteva caracteristici cu implicații economice pentru grup și pentru economia românească, în ansamblu. III.3. Contextul general și concurențialtc "III.3. Contextul general și concurențial" Având în vedere profilul de activitate al fiecărei firme din grup, se constată că există un numitor comun pentru contextul lor de operare, în paralel cu elemente specifice asociate produselor sau clienților lor. Un număr de probleme generate de mediul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dispersia sistemului de afaceri în mai multe industrii la nivelul întregii țări. Componenta politică a mediului înconjurător este resimțită atât datorită mărimii cifrei de afaceri a grupului și a domeniului de interes, cât și modului în care aceasta modelează mediul concurențial. Pe de altă parte, elementul politic joacă un rol important în acest moment al apropierii de Uniunea Europeană, în special prin impactul pe care îl are asupra gestionării fondurilor comunitare. Prin câteva dintre componentele sale cu mare pondere în cifra de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
echipamente care s-au dovedit necesare pentru contractele angajate. Fiecare firmă din grup are printre furnizorii săi de bază mai multe nume mari de firme specializate pentru câte o categorie de produse. Unii dintre acești furnizori se află pe poziții concurențiale deosebit de puternice în Europa și în lume, uneori în poziție de cvasimonopol, ceea ce le asigură o putere mare de negociere cu eventualii lor beneficiari. „Jocurile” se complică suplimentar când parteneriatele cu acești furnizori sunt o condiție sine qua non pentru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
într-o astfel de situație relațională pentru a avea stabilitatea în furnizare și condiții economice rezonabile. Concurența pe care o resimte grupul poate fi etichetată „multipunct”, adică fiecare firmă are propriii concurenți și propriile piețe, cu reguli specifice ale jocului concurențial. În mod evident, există câteva zone de intersecție cu mari concurenți reprezentați de grupuri cu structuri parțial similare, dar acestea reprezintă mai degrabă excepția. Mai nou, la grupurile și firmele concurente din România s-au adăugat concurenți străini, care sesizează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de prețuri, ceea ce diminuează marja de profit și obligă la un control atent al costurilor. În esență, puterea de negociere a clienților mari s-a accentuat, aceasta manifestându-se la nivelul prețurilor și al termenelor de execuție. În concluzie, mediul concurențial devine mai aspru cu trecerea timpului, dar se pare că perspectivele în industriile de interes ale grupului sunt pozitive, fapt care se traduce în creșterea portofoliului de comenzi și contracte. III.4. Proiectarea și operațiile în firmele grupuluitc "III.4
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, FYROM, Moldova, Nigeria, ROMÂNIA, Rusia, Serbia și Ucraina. Caracteristicile de consum ale celor trei categorii de țări sunt sintetizate în tabelul IV.3. Tabelul IV.3 Sursă: Coca-Cola HBC România IV.3. Mediul înconjurător general și concurențial în Româniatc "IV.3. Mediul înconjurător general și concurențial în România" Firma Coca-Cola a învățat pe parcursul a mai bine de 100 de ani să se adapteze rapid condițiilor locale în care trebuie să-și deruleze afacerea. A învățat acest lucru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Serbia și Ucraina. Caracteristicile de consum ale celor trei categorii de țări sunt sintetizate în tabelul IV.3. Tabelul IV.3 Sursă: Coca-Cola HBC România IV.3. Mediul înconjurător general și concurențial în Româniatc "IV.3. Mediul înconjurător general și concurențial în România" Firma Coca-Cola a învățat pe parcursul a mai bine de 100 de ani să se adapteze rapid condițiilor locale în care trebuie să-și deruleze afacerea. A învățat acest lucru în Statele Unite, apoi în țările din nordul și sudul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o logică dictată de strategia de diferențiere pentru care a optat TCCC. Acest lucru se traduce într-un preț mai mare decât cel al „mărcilor private”, chiar dacă acest fapt induce o diminuare temporară a cotei de piață sau alte dezavantaje concurențiale. De un interes deosebit în cadrul sistemului Coca-Cola este triada brand (marcă) - publicitate - promovare. La nivel mondial, TCCC s-a remarcat prin faptul că a mizat pe crearea și consolidarea unor branduri puternice pentru produsele sale alături de cele ale firmei. Deja
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fără manageri și angajați supercalificați și fără metode de gestionare a cunoștințelor oamenilor, precum și a proceselor și tehnologiilor implicate În activitate, inclusiv tehnologia informației. Pe măsură ce granițele naționale dispar, managerierea cunoașterii devine cheia accesului din timp la informația referitoare la climatul concurențial internațional, ritmurile și tendințele de creștere regionale, aspectele economice și culturale, acestea fiind atuuri necesare pentru a construi un portofoliu de business solid În contextul globalizării. Telecomunicațiile și internetul au revoluționat transferul de cunoaștere În ultimii zece ani, fiind catalizatorii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
clase paralele, sau de aceeași clasă în momente diferite, destul de divers: • ca o provocare adresată imaginației și puterilor lor euristice; • ca o expresie clară a neîncrederii profesorului în puterile clasei; • ca o chestiune de rutină; • ca o propunere de tip concurențial, „care pe care”; • ca o pedeapsă administrativă etc; b. Comunicarea parași nonverbală pregătesc terenul pentru mesajul verbal. Înainte de a „traduce” și accepta rațional importanța unei demonstrații, spre exemplu, elevul are sentimentul importanței conținutului ce i se propune, transmis de către profesor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rândul său, va da naștere unei puteri executive naționale, adică unui guvern. Astfel, ajungem la definiția noastră: metoda democratică este sistemul instituțional, ducând la decizii politice, în care niște persoane dobândesc puterea de a statua aceste decizii după o luptă concurențială ce are ca mobil voturile poporului. Joseph Schumpeter, Capitalisme, socialisme et démocratie, traducere în limba franceză, Payot, Paris, 1951, p. 403 (prima ediție americană: 1942). Aceste dificultăți, consideră Schumpeter, nu trebuie să ne facă nici să respingem idealul democratic, nici
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
voința alegătorilor”. În consecință, „rolul poporului va consta în a da naștere unei guvernări”, iar democrația se definește ca un sistem care „conduce către decizii politice, în cadrul căruia niște persoane dobândesc puterea de a statua aceste decizii după o luptă concurențială având ca mobil voturile poporului” (ibidem, p. 403). Acesta este criteriul luptei concurențiale, care permite coexistența elitelor și a democrației. Nu găsim nicăieri vreo guvernare exclusiv a poporului; oricare ar fi epoca și regimul, funcțiile guvernamentale sunt asumate de o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
guvernări”, iar democrația se definește ca un sistem care „conduce către decizii politice, în cadrul căruia niște persoane dobândesc puterea de a statua aceste decizii după o luptă concurențială având ca mobil voturile poporului” (ibidem, p. 403). Acesta este criteriul luptei concurențiale, care permite coexistența elitelor și a democrației. Nu găsim nicăieri vreo guvernare exclusiv a poporului; oricare ar fi epoca și regimul, funcțiile guvernamentale sunt asumate de o minoritate care se distinge de masa populației. Însă trebuie să calificăm ca fiind
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să ne destindă (ex: teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco). În rest, absurdul ca idee sau situație lipsită de sens, de coerență logică este generator de neliniște și chiar de angoasă (filosofii existențialiști au urmărit implicațiile absurdului În condițiile societății concurențiale contemporane - Camus, Sartre etc.). * „Concluzia logică a oricărui sfîrșit este un nou Început.” (Petre Botezatu) Desigur, aici termenul de „logic” implică Înțelesul de „sfîrșit bun”, adică de sfîrșit care cuprinde rezultate/premise Încurajatoare pentru continuarea la un alt nivel, superior
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în programele de formare a unor manageri publici de elită preocuparea pentru recrutarea unor persoane care au activat numai în domeniul public sau care au prea puțină deschidere spre mediul privat, contribuindu-se astfel la continuarea izolării sistemului de principiile concurențiale și dinamismul din sectorul privat. Tendința generală a administrației publice ca formă de exercitare a puterii executive într-un stat este de a se extinde datorită creșterii serviciilor publice. Pentru satisfacerea reală a cererilor societății este nevoie de o bună
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
generează automat s.o., decât în măsura în care se produc modificarea misiunii și a viziunii unei organizații. Factori ai schimbării Dintre factorii externi ai schimbării, putem menționa: Modificări ale mediului extern în care operează organizația și care pot lua forma schimbărilor mediului concurențial sau a preferințelor principalilor beneficiari deserviți. Schimbările legislative fie cele din domeniul de activitate al organizației sau din domenii conexe pot iniția, susține sau modifica sensul unui proces de dezvoltare organizațională. Spre exemplu, în cazul instituțiilor publice, concesionarea unor servicii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere, fie prin cursa pentru colonii din secolele trecute, fie prin înmulțirea corporațiilor multinaționale, din zilele noastre (Jackson și Sørensen, 1999, p. 185
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Astfel, dacă în 2006 au fost cheltuiți 19 milioane de lei pentru 161.800 de turiști străini, în 2011, când au fost prevăzute de la buget alocații de 256 milioane de lei, numărul turiștilor nu a crescut semnificativ. Pe o piață concurențială a turismului, România ocupă un loc fruntaș, într-un clasament al celor mai nesigure destinații de vacanță, întocmit în urma anchetării a 6.500 de turiști din Asia, SUA și Europa. Suntem pe locul 9 din 29 țări cu cei mai
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în cooperative care asigură legătura cu piața ori au achiziționat o miniinstalație de prelucrare (pasteurizare) a laptelui. Altă direcție de intervenție a țărilor importatoare de cereale și alimente este diversificarea furnizorilor: țări precum Brazilia, Argentina, Uniunea Europeană, Rusia pot fi ofertanți concurențiali cu SUA pe piețele de export. Apariția unor jucători puternici pe piețele mondiale de produse agricole precum Brazilia, Argentina, China, India modifică mult capacitatea de negociere în comerțul mondial, trimițând în plan secund SUA. Semne ale acestei noi refigurări pe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de trai al populației din zonă, îmbogățirea nomenclatorului național de produse, direcții pentru programele de școlarizare a tinerilor etc. Din nefericire, mobilitatea capitalului, fluxul ISD gravitează continuu în jurul unui criteriu de primă importanță: profitul. Pentru controlul acestuia, într-un spațiu concurențial, apare nevoia unui optim de amplasament al capitalului ca investiții: de la ISD, la achiziția de acțiuni la bursă, luarea în considerare a evenimentelor forțate (lichidare, faliment, scădere eficiență, concurență etc.), precum și posibilitatea ca investitorul să-și „mute” fabrica, operație numită
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Editura Expert, București, 2000. Consumul de alcool și publicitatea Lector univ. dr. Ioan POPOVICIU, Universitatea „Emanuel” Oradea În societatea românească de după 1989 își face treptat simțită prezența un fenomen social și comunicațional nou: publicitatea. Generată de trecerea la o economie concurențială, publicitatea este, la noi în țară, precum economia care o generează, în plin proces de structurare. Românii au cunoscut în publicitate (indiferent dacă aceasta apare la posturile de televiziune, în presa scrisă sau pe panourile publicitare) un fenomen cultural nou
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
bere din România se caracterizează printr-o competiție acerbă și existența unui număr mare de jucători, iar companiile internaționale încearcă să impună un comportament normal pentru o piață deschisă (Sheps, 2003, p. 13). Piața berii este una dintre cele mai concurențiale din Europa. Primii patru concurenți de pe piață fac parte din grupuri internaționale ce se află în topul primilor cinci producători de bere din lume: Brau Union România, liderul pieței cu 32% anul trecut, face parte din grupul Heineken, SAB Miller
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
conducere, ținând cont de faptul că organizația militară este o instituție ierarhică, cu grad mare de formalizare. În plan psihologic, universul de valori și modele de comportament pe care se bazează organizația militară este total diferit de cel al economiei concurențiale de piață; etica militară se bazează preponderent pe onoare, sacrificiu, disciplină, solidaritate, în timp ce comportamentul organizației economice presupune contract, profit, competiție. Într-o cercetare a lui de A. Papari (1999), efectuată pe 125 de manageri din domeniul economic (sectoare productive, sectorul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unul democratic și-a arătat virtuțile, dar și dezavantajele. În acest context, R. Preda menționează numeroase dezavantaje ale tranziției societății românești: modul nefiresc de a face uz de libertate s-a resimțit la nivelul relațiilor interconfesionale printr-un necreștin sentiment concurențial și printr-o invazie sistematică a sectelor de tot felul; relațiile dintre majoritate și minoritate au urmat o dinamică nedorită, iar revendicările minoritarilor corelate cu dificitele economice au creat noi conflicte; ignoranța și superficialitatea au împovărat relațiile dintre societatea civilă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Marin Preda ș.a. Ceea ce îi displace cel mai mult este angajarea în asemenea acțiuni a „delatorilor”, „barzii serbărilor comuniste” sau „agenții de influență”. Cum era și firesc, e prezentă și o secvență consacrată literaturii exilului românesc, văzută ca fiind nu concurențială, ci complementară literaturii din țară. Poate din această cauză, pentru a se lămuri pe sine însuși, dar și spre a complini o lacună a culturii românești, M. a realizat Enciclopedia exilului literar românesc. Florin Manolescu pune problema talentului său critic
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]