1,115,748 matches
-
substanțe sintetice de îndulcire, colorante sau aromatizante, cu excepția vanilinei și etilvanilinei pentru fructe fără aroma proprie. În acest caz se pot folosi pentru aroma și felii de fructe citrice(portocale sau lamai). Caracteristici organoleptice la dulceața tabelul 11.1. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Fructe întregi sau părți de fructe nedestrămate, de dimensiuni apropiate fără leziuni, răspândite aproape uniform în sirop; Nu se consideră destrămate cireșele, vișinele curățate mecanic de sâmburi 5leziuni pe fruct la 20% din numărul fructelor; 2
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
caramelizare; La dulceața de nuci verzi se admite o nuanță până la galben roșcat. Miros și gust dulce, plăcut caracteristic fructelor sau aromei adăugate, fără gust și miros de caramelizare și gust străin. Caracteristici fizice și chimice tabelul 11.2. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținut de fructe sau părți de fructe în dulceața, % 45-55 Substanțe solubile, grade refractometrice la 20°C 72 Aciditate exprimată în acid malic, % min. 0,7 Impurități minerale insolubile( nisip) lipsa Compuși de Cu, mg/kg max. 10
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
2% fenolftaleina 2% VIII. Titrarea cu soluție NaOH 0,1n pâană la colorație slab roz persistentă 1 min IX. Respectarea Normelor de Protecția Muncii și Igienă 75 FIȘA DE LUCRU NR. 11 Caracteristici organoleptice la dulceața tabelul 11.4. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici fizice și chimice la dulceața tabelul 11.5. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținut de fructe sau părți de fructe în dulceața, % Substanțe
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
DE LUCRU NR. 11 Caracteristici organoleptice la dulceața tabelul 11.4. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici fizice și chimice la dulceața tabelul 11.5. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținut de fructe sau părți de fructe în dulceața, % Substanțe solubile, grade refractometrice la 20°C Aciditate exprimată în acid malic, % min. Impurități minerale insolubile( nisip) Compuși de Cu, mg/kg max. Compuși de Staniu, mg/kg max.
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
solubile, grade refractometrice la 20°C Aciditate exprimată în acid malic, % min. Impurități minerale insolubile( nisip) Compuși de Cu, mg/kg max. Compuși de Staniu, mg/kg max. Compuși de Plumb 76 Caracteristici organoleptice la jeleu tabelul 11.6. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici organoleptice la gem de fructe tabelul 11.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Compuși de Plumb 76 Caracteristici organoleptice la jeleu tabelul 11.6. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici organoleptice la gem de fructe tabelul 11.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust 77 Caracteristici organoleptice la pastă de fructe tabelul 11.8. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
gust Caracteristici organoleptice la gem de fructe tabelul 11.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust 77 Caracteristici organoleptice la pastă de fructe tabelul 11.8. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici fizice și chimice la dulceața tabelul 11.9. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținut de fructe sau părți de fructe în dulceața, % Substanțe
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
gust 77 Caracteristici organoleptice la pastă de fructe tabelul 11.8. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici fizice și chimice la dulceața tabelul 11.9. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținut de fructe sau părți de fructe în dulceața, % Substanțe solubile, grade refractometrice la 20°C Aciditate exprimată în acid malic, % min. Impurități minerale insolubile( nisip) Compuși de Cu, mg/kg max. Compuși de Staniu, mg/kg max.
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
în interior să nu prezinte aglomerări de aliaj pentru lipit sau suprafețe necositorite. În interior cutiile nu trebuie să fie înnegrite sau ruginite.Se admite prezenta petelor albastre violacee de sulfura de staniu. Caracteristici organoleptice tabelul 12.1 Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Masă compactă formată din bucăți de carne în suc gelificat, aproape clar, având la suprafață un strat de grăsime; Bucăți de carne de circa 30 g în suc
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
sau dată expirării produsului. Conservele de carne se depozitează în încăperi răcoroase, uscate și ferite de îngheț la temperatura de 4...20°C. Ambalajele vor fi manipulate cu grijă în timpul transportului, care se face cu mijloace de transport acoperite. În condițiile de ambalare și transport prevăzute în standard, conservele de carne de porc în suc propriu, trebuie să-și păstreze proprietățile organoleptice și fizicochimice timp de un an de la data fabricație. 2. Analiza conservelor din peste Determinarea masei nete și a
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
folosit la titrare, ml; m - masă de icre luate pentru analiză, g Rezultatul se exprimă în mg KOH la 1 g de icre. 88 FIȘA DE LUCRU NR.13 Proprietăți organoleptice la conservele de carne tabelul 13.4. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Proprietăți organoleptice la conservele de pește sau icre tabelul 13.5. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de carne tabelul 13.4. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Proprietăți organoleptice la conservele de pește sau icre tabelul 13.5. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Analize fizico-chimice tabelul 13.6 Nr. Crt. Caracteristici fizico-chimice Condiții de admisibilitate 1. Conținutul de sare 2. Aciditatea 89 LUCRAREA 14
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
la conservele de pește sau icre tabelul 13.5. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Analize fizico-chimice tabelul 13.6 Nr. Crt. Caracteristici fizico-chimice Condiții de admisibilitate 1. Conținutul de sare 2. Aciditatea 89 LUCRAREA 14 FIȘA DE DOCUMENTARE PRIVIND CAPACITATEA DE PRODUCȚIE ÎN INDUSTRIA CONSERVELOR Capacitatea de producție a unei linii sau a unui utilaj reprezintă producția maximă ce poate fi obținută într-o
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
prin instrucțiunile tehnologice care au stat la Baza aprobării sortimentului, capacitatea de productie trebuie determinată. Calculul capacității de productie constă în determinarea cantității de produse ce poate fi fabricată cu echipamentele și spațiile tehnologice și de depozitare din unitate , în condițiile asigurării posibilităților optime de lucru. Capacitatea de productie se determina pentru : ● unitatea de productie ● segment al liniei de fabricație Capacitatea de productie (C) a unui segment al liniei de fabricație se determina cu relația: C=K I Td K= mărimea
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
se folosesc următoarele formule de calcul: A Conserve sterilizate: A1. verigă de productie - autoclavul C=K I Ț d C= capacitate anuală K = mărimea caracteristicii tehnico productive I = indicatorul intensiv ( ț/m 3 24 ore) 90 este variabilă, chiar în condițiile unei alimentari ritmice, fiind determinată de structură sortimentului și de tipul de ambalaj. Td =timpul maxim disponibil. Capacitatea de producție a autoclavului , verigă conducătoare a secției de conserve sterilizate se determina ținând seama de mai mulți factori caracteristici fabricației: formulă
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
conțin în medie 1% pectina și 1% aciditate, dar intra în proporție mai mică de 1/1 în compoziția gemului. Din această cauză la majoritatea gemurilor trebuie să se adauge preparate pectice și acid tartric sau acid citric pentru asigurarea condițiilor necesare gelificării. Cantitatea de pectina, care se adaugă depinde de gradul ei de gelificare, calculându-se după raportul dintre zahărul și pectina adăugată gemului: Cp= Ț Z Cp= cantitatea de pectina Z=cantitatea de zahar Ț=gradul pectinei Pentru determinare
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
serie de pierderi, care variază între 0,2 și 0,6 %.Recuperarea acestora se face în funcție de posibilități pe seama fructelor sau a zahărului. Diverse variante pentru fabricarea unui gem de 67° refractometrice. Pentru că o rețetă să fie rațională,trebuie să îndeplinească condițiile varianței V,VI, cu atat mai economic când se tinde către varianta VII. Această pentru că la fabricarea gemurilor trebuie să se urmărească : -conservarea în cea mai mare măsură a puterii de gelificare, realizată produsului finit prin fierbere cât mai scurtă
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
65 65 65 65 65 65 65 Apă Kg. 5 Total Kg. 145 137 130 125 120 110 110 Apă evaporata Kg. 45 37 30 25 20 10 10 Rezultat Kg. 100 100 100 100 100 100 100 94 crearea condițiilor de formare a gelului prin adăugarea unei cantități minime de zale(60%) și realizarea unui pH favorabil formării gelului. evidențierea fructului, cel puțin în măsura identificării acestuia în masă gelului; protejarea pectinei din fruct, a aromelor, prin fierbere cât mai
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
și realizarea unui pH favorabil formării gelului. evidențierea fructului, cel puțin în măsura identificării acestuia în masă gelului; protejarea pectinei din fruct, a aromelor, prin fierbere cât mai scurtă; asigurarea unei proporții de fruct în produsul finit realizată prin crearea condițiilor de difuzie; realizarea unei acidității cerute de STAS; asigurarea unei duratea acțiunii termice, care facilitează fenomenele de sterilizare gelificare a produsului. Rețete de fabricație pentru 100 kg nectar de fructe cu substanță uscată solubila minimum 10 grade refractometrice tabelul 15
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
se aplică corect dezaerarea și/sau se utilizează acid ascorbic drept antioxidant. Culoarea închisă poate apare și ca urmare a depășirii regimurilor termice. Prevenirea acestui defect se realizează prin: evitarea stagnării materiei prime între fazele procesului tehnologic; dezaerarea produsului în condiții de vid de 400 mm coloana mercur; corectarea acidității produsului; răcirea produselor finite după pasteurizare până la temperatura indicată de tehnologie. 95 Pierderile importante de vitamina C sunt accentuate când se face dozarea șucului în ambalaje necorespunzătoare (ambalaje metalice care nu
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
între spiritul poetic și real. Poate fi considerată chiar un manual/tratat despre nașterea realului poetic. Spiritul poetic și realul reprezintă, cum se știe, cei doi poli ai experienței poetice. Preluînd situarea fenomenologică a conștiinței, ca realitate intențională, teoreticianul definește condiția poetică prin plasarea ei în orizontul realului. Orice poezie aspiră, în ultimă instanță, spre "realism". Dar există diferite stadii ale realului. Un stadiu al acestuia e realul poetic. Realul poetic, spre deosebire de realitatea obișnuită, se naște prin activitatea spiritului poetic. În
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
atunci cînd îl atinge eternitatea". Subiectul liric se definește ca activitate interpelatoare a realului. Cei doi poli ai experienței creatoare, subiectul poetic și realul, odată relaționați, generează realul poetic. Important, în această relație e faptul că activitatea subiectului liric anulează condiția pasiv obiectuală a realului, conferindu-i un nou sens. Tocmai acest potențial de reinaugurare semantică, activizat în relația subiect liric-real, convertește pasivitatea naturală a realului în activitate generatoare de real poetic. În procesul generării realului poetic, obiectele lumii imediate "au
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
repetă Doinaș, de instaurarea unei noi semantici a realului provenit din descompunerea standardului obișnuințelor. Pentru definirea subiectului liric sînt relaționate două ipostaze umane: cea a primitivului și cea lirică. Apare astfel ideea originarității liricului și cea a preeminenței acestuia în condiția umană. Condiția poetic-lirică se ghidează și se constituie din activitatea imaginației. Congenere imaginației sînt sensibilitatea și spontaneitatea. Toate acestea au menirea smulgerii aparatului cognitiv originar din automatismul formulelor oferite de imaginea standard. Contrazicerea automatismului figurii lumii se poate produce într-
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
de instaurarea unei noi semantici a realului provenit din descompunerea standardului obișnuințelor. Pentru definirea subiectului liric sînt relaționate două ipostaze umane: cea a primitivului și cea lirică. Apare astfel ideea originarității liricului și cea a preeminenței acestuia în condiția umană. Condiția poetic-lirică se ghidează și se constituie din activitatea imaginației. Congenere imaginației sînt sensibilitatea și spontaneitatea. Toate acestea au menirea smulgerii aparatului cognitiv originar din automatismul formulelor oferite de imaginea standard. Contrazicerea automatismului figurii lumii se poate produce într-o infinitate
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
El se constituie în finitudinea limbajului. Prin experierea specifică a acestei finitudini, el sugerează infinitatea, afirmă Doinaș cu depărtat ecou romantic: "poemul - un univers verbal finit - ne transmite, ca un ghioc sonor, sugestia universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a atrage după sine ruina întregului edificiu de sunete". Acest edificiu e construit însă de un subiect. Cosmicitatea poemului e asigurată de coerența și unitatea
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]