3,203 matches
-
democrației și democrația în slujba culturii la români, dar și în folosul dictaturii comuniste”; „Idei democratice promovate de literatura secolului al XIX-lea”; „Democrația promovată în literatura română din prima jumătate a secolului XX”; Fericirea de a fi condamnat de confrați”; Literatura română în defavoarea democrației, slujnica unui regim criminal, Comunismul (Realismul socialist)” Inserția în cuprinsul cărții a unui alt subcapitol, prea lung, despre curentele literare, nu se făcea necesară poate, deoarece dă senzația de ostentație didactică. Ni se par binevenite și
CRONICĂ LITERARĂ, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359491_a_360820]
-
iese de acolo. La care te reîntorci destul de des ca s-o mai retrăiești, de câte ori ți se face dor de copilărie. Cu răbdarea artizanului, Sorin Preda, înnoadă și împletește fel de fel de istorii, mărturii ale consătenilor, ale familiei, ale confraților de condei, pentru a alcătui din piese de puzzle, un joc neasemuit care se numește Viață. Îi dă, cu alte cuvinte suflare din propriul duh, îl însuflețește, ca pe o bucată de lut nesătul înduvohnicită de Duhul blând și persuasiv
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
în cel mai înalt grad sinceritatea, onestitatea și alte calități ale autorului acestei cărți monumentale. Descoperi laturi aproape necunoscute ale lui Preda, „un râs din acelea, de se zguduiau ferestrele și pereții la un loc”, era afabil, afectuos, generos cu confrații mai tineri, cu gesturi chiar de tandrețe, prietenos dar și caustic, circumspect, tăios cu persoanele care, de altfel i-au făcut mult rău, nu numai pe plan spiritual și afectiv, dar și în viața civilă, într-o vreme când, fie
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Acasa > Impact > Scrieri > LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA - PRIMA EDIȚIE A UNEI COLECȚII DE PATRIMONIU A SCRIITORILOR ROMÂNIEI MARI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1132 din 05 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Dragi confrați poeți și prozatori, Dragi prieteni și cititori, Așa cum mă ”lăudam” cu sfială deunăzi pe unele rețele literare și de socializare, a fost editată o primă ediție a unei colecții de lux, transnațională, cu cei mai importanți scriitori ai României de
PRIMA EDIŢIE A UNEI COLECŢII DE PATRIMONIU A SCRIITORILOR ROMÂNIEI MARI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360308_a_361637]
-
și să reprezinte făclia reînvierii românismului. Am cunoscut mai mulți asemenea români Basarabeni. Profesorul și scriitorul Vasile Șoimaru și-a regăsit identitatea etnică și a pornit la redescoperirea rădăcinilor, a extinderii și a menirii neamului său românesc. El își regăsește confrații peste tot înăuntrul și în jurul României și ajunge pe urmele lor până în... stepa Calmucă. Aici la Cotul Donului și la buza Stalingradului, sute de mii de ostași români străjuesc și azi în lumea spiritelor la hotarul de răsărit al neamului
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
i-au spus că la fiecare arat de primăvară ies la iveală oasele fraților noștri martiri. Și nimeni nu le adună! Nu există nici măcar o cruce înălțată de oficialitățile românești la locul sacrificiului. În prima sa călătorie la Cotul Donului, confratele Vasile a improvizat o cruce din crengi găsite la fața locului, i-a atașat un mic tricolor, și a implantat-o pe locul unde ostașii români s-au opus cu piepturile tancurilor sovietice... Cartea, tipărită la Chișinău, (în 2012 - editia
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
românii de la poalele Munților Caucaz, a cutreierat Ucraina, a ajuns la românii din Maramureșul istoric de la nord de Tisa, a vizitat comunitățile românești din Ungaria, Bulgaria, Serbia și Macedonia și deasemenea pe cele Macedo-Romane în Grecia. În plus, în căutarea confraților înstrăinați, șoimarul nostru a vizitat și alte țări între care Statele Unite și Canada. (Am fost surprins să constat că într-o fotografie făcută de el la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada, apar și eu într-un grup de participanți la
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
împărțită în 14 capitole geografice și fiecare regiune este însoțită de explicații. Predomina fotografiile de biserici, diverse monumente, case și interioare de case, peisaje locale, familii și numeroși romani întâlniți de autor peste tot pe unde a cutreierat. În căutarea confraților săi, Vasile Șoimaru a parcurs un sfert de milion de kilometri pe diverse trasee din jurul României, trasee realizate în câteva etape și în decurs de 12 ani (2002-2014). A făcut acest pios sacrificiu ajutat doar de familie și de câțiva
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
Nicolae Motoc, Alex. Ștefănescu, Sergiu Adam și alții. Vorbe de troc la Porțile Arcadiei. Examene necesare, atestate pe care le-am trecut uneori mai ușor, alteori, anevoie. Când am hotărât să citesc din nou la cenaclul Ștefan Petică, aceiași superbi confrați mi-au spus că „se oftică” pentru că n-au scris ei asemenea poezii. Dar eu eram deja debutată editorial, devenisem aproape imună la critici și ei nu mai îndrăzneau să spună ceva. Există o politică a cenaclurilor, și anume, aceea
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
o colorație infantilă, în care vorbeam despre natură, colege, sentimente, etc, Mult mai târziu, la capătul celălalt al vieții - mărturisește cu aceeași modestie poetul -, scrierile mele au căpătat un alt contur. Calculatorul a facilitat contactul cu universul nostru omenesc, cu confrații scriitori și poeți, fiind membru activ în mai multe comunități literare online: Esențe, Cleopatra, Cititor de proză, Rețeua literară și altele.” Poeziile sale au apărut în trei antologii: două dintre ele online („Esențe de primăvară” - pe site-ul Esențe și
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
împotriva avortului, pornografiei, homosexualității, tineri care au participat la conferințe pe teme religioase și au văzut și comentat filmul Doctors for Life - In Your Face | Doctori pentru Viață - Verde-n față ... Iată ce le spunea în cadrul unei asemenea conferințe, un confrate: “Tinerilor, astăzi sunteți pe cont propriu! Noi în tinerețe eram oarecum protejați de legi ca și de un gard nevăzut. Pornografia era interzisă, anticoncepționalele se găseau cu mare greutate, tinerii erau mai morali, bolile cu trasmitere sexuală nu erau așa
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
Întreaga dramă e aici: ea se desprinde vizionar din încorsetarea cotidiană, totdeauna pregătită pentru zboruri înalte, dar ascultă în același timp, fără să se poată împotrivi, și chemările teluricului. Poeta face să sune actual instrumente lirice pe care mulți dintre confrați le consideră vetuste, versul său respirând modernitate nu prin violențe verbale, ci prin știința de a sonda și exprima inefabilul. „N-aș coborî în mine niciodată”, sună un vers din poezia „Așteaptă-mă”. El tălmăcește refuzul autoarei față de excesele autoscopice
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
în presa literară. Dacă ești prost la Capșa, este imposibil să fii inteligent altundeva, nu puteau să rămână acolo, decât cei care aveau rezistență și spirit". Poetul Minulescu apărea deseori fluturând bilete de favoare la cinema, cu care își îmbia confrații. Când aceștia refuzau să-l însoțească, îi cadorisea cu înjurături de mai mare dragul, care l-ar fi făcut invidios pe orice birjar al capitalei. Masiv și cu ochelari și cu pălărie cu boruri largi - poetul Minulescu intră grăbit: - Hai
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
Liviu Rebreanu stâlpi de cafenea, fiindcă aici "se discută asupra ultimelor noutăți literare, se aduc manuscrise, fiind singurul mod de a ne întâlni. Cafeneaua are și atitudine critică, uneori mușcătoare. Cei care vorbesc de rău probabil nu pot înfrunta părerea confraților." N.Crevedia scria cu umor: „La Capșa, unde vin toți seniorii,/Local cu două mari despărțituri,/într-una se mănâncă prăjituri,/ în alta se mănâncă scriitorii”. Tot atât de adevărat este că era și locul de întâlnire a boemilor, chiar a unor
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
clienți ai Capșei că se născuse în același an în care murise Eminescu, Cazaban, scriitor astăzi uitat, ar fi replicat, solemn: „Două nenorociri în același an”. Același Minulescu apărea deseori fluturând bilete de favoare la cinema, cu care își îmbia confrații. Când aceștia refuzau să-l însoțească, îi cadorisea cu înjurături de mai mare dragul, care l-ar fi făcut invidios pe orice birjar al capitalei: Masiv și cu ochelari și cu pălărie cu boruri largi - poetul Minulescu intră grăbit: - Hai
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
palmă a fost. Celălalt ripostează: - Plici! Na, virgule! Cretinule! - Imbecilule! A doua zi, în gazete: Ieri, a avut loc la Capșa o bătaie între prozatorul X și poetul Y iscată dintr-o discuție în contradictoriu. Combatanții au fost despărțiți de confrați, după un schimb violent de palme. Pe lângă scriitori, găseai în cafenele și personagii - pe Virgilică de pildă, nebunul Capșei, care pentru câțiva lei se transforma într-un destoinic mesager al înjurăturilor sau al farselor: Dacă ai chef să înjuri un
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
preț pe informare, citesc mult, ascult Radio România Cultural, răspund telefonic la întrebările diferitelor concursuri de cultură, iau nenumărate premii la aceste concursuri (Texte și pretexte, Oază de muzică, Știința în cuvinte potrivite, Cafeaua de dimineață ș.a.), îi citesc pe confrații gălățeni, merg la întâlnirile Clubului Seniorilor din cadrul Fundației ÎMPREUNĂ, vin aici, la Cafeneaua artiștilor, La Fani, mă întâlnesc uneori cu scriitori și poeți la un ceai în diferite locante, așa, ca să respect boema literară, joia frecventez Salonul literar Axis Libri
REALIZAT DE ANGELA BACIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359916_a_361245]
-
noi. Volumul, frumos îngrijit, beneficiind de o prefață generoasă, scrisă de poetul Adrian Păunescu, cuprinde în paginile sale ultimul articol al lui Grigore Vieru, ca o replică în urma atacurilor din presă, acest articol fiind comentat cu mâhnire în suflet de către confratele Adrian Păunescu. Aprecieri, evocări, omagiu, poeme, dedicații, toate întrunite între coperțile volumului omagial, o carte însumând 288 de pagini, apărută în condiții grafice deosebite. Elena Stan încheie acest periplu prin viața și opera poetului Grigore Vieru cu un scurt eseu
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
înstrăinat, care dorește reîntoarcerea la glie. Maestrul Basarabiei, patriarhul cuvintelor, Grigore Vieru este și va fi pământeanul care a primit suflarea divină, transformându-se în serafimul slujitor la Altarul Slovei. De Sus, de-a Dreapta Tatălui, Vieru privește pe pământ la confrații lui, cărora le dă, din când în când, câte un semn. Acolo, deasupra bolții Luminii, poetul dantelează noi versuri, pe care le dedică îngerilor.” La trei ani de la dispariția fizică, de când steaua lui căzând, s-a înălțat parcă mai strălucitoare
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
această sărbătoare, a rostit alocuțiunea „Un model de ființare în Istorie: Maramureșul” pe care o vom reproduce în întregime pentru exemplul de trăire și gândire românească pe care îl reprezintă, de apreciere pentru valorile românești autentice: „Prea cucernici părinți, iubiți confrați, români din Ulmenii Maramureșului, participăm cu bucurie și înălțare sufletească la manifestările . E toamnă frumoasă aci, cu oameni frumoși, și cu un soare blând și generos, și cu un aer care e chiar aerul Istoriei. , sună un celebru vers al
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
de cum a plecat avionul spre București!) de un viitor president român, pe bogata mea experiență de viață. ...Piesa-pilon mai tratează un aspect dureros: drama repatrierii! Este în ea și ceva din trăirile mele, tristețile, dezamăgirile născute de toți (rude, colegi, confrați, prieteni!) care mi-au întors spatele, ordinar, de cum au aflat că m-am întors definitiv Acasă! Venism să luptăm împreună împotriva neocomunismului... Nu aveam voie să nu scriu această piesă dură, acidă, directă, chiar dacă știu că mulți directori de teatre
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
relațiilor sociale, politice, general umane. Din fericire un epigramist în plină maturitate a talentului său, Sorin Olariu se afla intre noi la Michigan, continuând să privească atent realitățile din România, interesat nu doar de promovarea propriei creații, ci și a confraților de gen din țara mumă. Așa se face că a întocmit și publicat în colaborare cu alți iubitori ai genului o antologie de catrene și epigrame, De la Agonie la Ext(H)az, Editura EDO, Buc., 2012. Așa cum notează prefațatorul volumului
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
că ne aflăm în prezența unui talent robust, de netăgăduită originalitate, mistuit de frumusețea în care înflorește autenticitatea și profunzimea trăirii unor idei, a vieții și artei. „Am înflorit statuie” zice poetul, iar noi înșelegem că suntem în vecinătatea unui confrate care știe să se retragă din zarva lumii, pe care o percepe existențial, exprimând-o în adevărurile poeziei, cu exigențe care nu-l mulțumesc, cum e și firesc să se întâmple. Cele două secțiuni opționale ale cărții lui Sorin Solaris
EU VOI ALEGE CERUL de SORIN OLARIU în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359770_a_361099]
-
biruință Bogăția ramurilor, rotundul fructelor Mi-amintesc de înțelepciune, de căință. Alung din mine și din jur norii tristeții Sub cerul liber, sub platanii maiestuoși Mă rog și mulțumesc în numele vieții Pentru toată bucuria, pentru anii frumoși. Spre semeni, spre confrați mă duce gândul Rugători și ei în moment de răscruce Să deie Domnul s-avem parte de Pământul Botezat cu iubire, sub luminătoarea cruce. Am stat sub platanul cu duioșie aplecat Într-o sublimă îmbrațișare a pământului! Pe cel mai
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
Recidivă? Mariaj perpetuu între Poet și Muză?! Greu de analizat după criterii contabilicești, calitatea unor trăiri specifice, care prin definiție nu sunt cuantificabile! Motivația activității mele nu este, așa cum s-ar crede, descărcarea preaplinului sufletesc. Așa cum afirmă - despre ei - unii confrați. Sufletul nu este un vas unde pui și din care golești. Lirica nu umple ființa noastră, ci o înnobilează sublim. Iată de ce nu aspir la a fi membru în cât mai multe și prestigioase asociații ori societăți literare. Scopul meu
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]