2,168 matches
-
în atribuțiuni concrete aduce un echilibru bizar în căsătoria ultimă a Lenorei. "Femeia care și-a greșit domiciliul", o caracterizase în mintea sa doctorul Pejan. Lenora își regăsește, o dată cu interesul acordat bolii grave, o dată cu intrarea în funestul salon 8, demnitatea conjugală, ceea ce înseamnă și o legitimitate niciodată avută pe deplin în sanatoriul-muzeu al doctorului Walter. MOARTEA LENOREI " Cu un creion trăsese pe o hîrtie o bară fermă, apoi un semn grafic oblic, care reproduceau ideea aproape pasionată a morții unei soții
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
prozei lui Camil Petrescu pornesc din Stendhal și din Marcel Proust. De la Stendhal a împrumutat tehnica auto-observării lucide în dragoste și în gelozie și modalitatea de a înfățișa războiul fără nici un fel de eroism. Cunoscând și drama din viața lui conjugală și drama războiului, Ștefan Gheorghidiu a înțeles că dramele personale sunt ca și inexistente, lumea intră în convulsii absurde. Numai în fața morții protagonistul are momente de luciditate și dramele se consumă în infernul lui interior, înstrăinându-l de tot ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se consideră nevinovată, jură că nu știe despre ce e vorba, se simte umilită și jignită când soțul ei face curte altei femei, și este înmărmurită de durere când îl găsește pe Ștefan cu o "cocotă destul de frumușică" în patul conjugal. În final, după experiența războiului, Ela primește casele de la Constanța, bani, lucruri, tot trecutul. Patul lui Procust Roman modern, în ceea ce privește construcția narativă, Patul lui Procust e un "dosar de existențe". Camil Petrescu nu aduce întâmplări în interiorul ficțiunii, ci se folosește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
frumoasă studentă, cu care urma să se căsătorească, dar care îl părăsește pentru un doctor. Se îndrăgostește de Matilda, o arhitectă fascinantă, soția unui prieten. Matilda divorțează, se recăsătorește cu Victor Petrini, are o fetiță, Silvia, și trăiește o dramă conjugală. Ajuns în închisoare, din motive nu prea clare, eroul îl elimină pe un gardian care voia să-l ucidă fiindcă nu-i plăceau intelectualii. Victor Petrini ajunsese asistent universitar, și fiind o persoană incomodă, nu poate evita o serie de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
enigmatică, aducând euforia dar și perplexitatea. O feminitate schimbătoare care exercita fascinație cu instinctele ei contradictorii; o feminitate voluntară, un fel de Vidra a epocii moderne, care nu acceptă principii străine. Fusese soția lui Petrică Niculau, care trăia o dramă conjugală. Matilda s-a căsătorit cu Victor Petrini căruia i-a oferit multe momente de tandrețe și de amărăciune, cu izbucniri lamentabile, discuții fără sens care o fac mai enigmatică, nervozitate, agresivitate feminină. Matilda are un caracter posesiv, nu-i place
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în obrajii lui", în semn de ură, dispreț, răzbunare. Ana este personajul înzestrat cu atributele tragicului. Ea a cunoscut indiferența, răceala soțului, și apoi a fost sedusă și abandonată de Lică. La început, Ana a trăit o perioadă de armonie conjugală, până când a apărut la han personajul malefic, Lică Sămădăul. Ana e "înțeleaptă și așezată", simte că Lică e primejdios, îl avertizează pe Ghiță, vrea să salveze echilibrul familial. Dar, legătura cu soțul ei devine tot mai șubredă, din momentul în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
stăpâna sa și apărându i într-adevăr onoarea de intervenția unui intrus. Mânia lui la întâlnirea cu Rică este semnificativă în acest sens. Măritată de tânără cu Dumitrache, Veta nu l-a iubit niciodată, respectându-și însă datoria de fidelitate conjugală. Asta până îl întâlnește pe Chiriac, căruia i se dăruiește cu frenezia așteptării de o viață. Dragostea ei pentru Chiriac este un autentic element de dramă în această comedie politică a lui Caragiale. Cine iubește cu adevărat comite cu ușurință
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
putere viața prin gesturi, nume, situații și limbaj, marea valoare a creației dramatice sunt calitățile care au conferit acestei piese, până în zilele noastre, dreptul la actualitate. 3. Conu Leonida față cu reacțiunea - „o utopie politică“ 3.1. Gazeta și triunghiul conjugal: elemente obligatorii în dramaturgia caragialiană Conu Leonida față cu reacțiunea urmează șirul cronologic al comediilor lui Caragiale și este publicată în „Convorbirile literare“ din 1 februarie 1880. Subliniem de la început faptul că această comedie a lui Caragiale nu este întru
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pe acesta cu fidelitate, întocmai ca o umbră. Ne concentrăm acum atenția asupra lui Zaharia Trahanache, venerabilul șef al lumii politice locale, convins, așa cum am spus mai sus, că este un adevărat stâlp al puterii și un exemplu de viață conjugală armonioasă. Personajul este atât de satisfăcut de sine încât nici cele mai directe adevăruri nu-l pot zdruncina din convingerile și încrederea sa și nu-i pot schimba ritmul încet de gândire și acțiune. Credul sau indulgent în privința lui Fănică
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Ce vuiet! Ce scandal! Ce cronică infernală!... Și eu, Fănică, în timpul ăsta, ce să fac? Să mor? Să mor dacă voiești... pentru că după asta nu o să mai pot trăi.“ (Actul II, Scena V) Zoe se zbate să-și apere triunghiul conjugal. Datorită soțului și amantului, ea stăpânește și județul, și partidul guvernamental. Îi promite lui Cațavencu deputăția: Ei! Eu te aleg, eu și cu bărbatul meu. Când Cațavencu capitulează, ea îi promite cu mărinimie: Fii zelos, asta nu-i cea din
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
plan al vieții cotidiene, guvernând existențele oamenilor. De fapt, ea controlează familia și în jurul ei se coagu lează societatea. Biserica își impune punctul de vedere cu privire la căsătorie, divorț, bunele moravuri, stabilește norme le în jurul cărora se organizează cuplul, controlează relația conjugală și oferă sfaturi cu privire la „dragostea“ dintre soți, se angrenează în reglarea nefericirii conjugale. Ne interesează să aflăm cum reușește să se impună și cum pătrund ideile propagate de ea până în cele mai îndepărtate cătune; cum reacționează la evenimentele cotidiene din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în jurul ei se coagu lează societatea. Biserica își impune punctul de vedere cu privire la căsătorie, divorț, bunele moravuri, stabilește norme le în jurul cărora se organizează cuplul, controlează relația conjugală și oferă sfaturi cu privire la „dragostea“ dintre soți, se angrenează în reglarea nefericirii conjugale. Ne interesează să aflăm cum reușește să se impună și cum pătrund ideile propagate de ea până în cele mai îndepărtate cătune; cum reacționează la evenimentele cotidiene din viața individului și cât de implicată este în educația acestuia. În celelalte părți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împăcat cele două poziții diferite? Cum s-a strecurat femeia printre ele? Acestor întrebări li se alătură altele, la fel de semnificative. Ce tip de probleme preocupă cuplul secolului al XVIII-lea? Cum afectează sărăcia datoriile economice, amanta, abandonul, boala, beția, relația conjugală? Unde se plasează pragul de toleranță care îi împinge pe soți să ceară separarea? Cum se definește acesta în funcție de fiecare individ în parte? Cum arată o viață insuportabilă în ochii unei soții și cum arată aceeași viață în ochii unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în parte cu sfaturi adecvate sau cu pedepse pe măsură. Pentru casnici, ea propu ne o dragoste creștinească, dând exemplul dragostei existente între Hristos și Biserica sa. Evanghelistul Marcu și sfântul Pavel sunt deseori invocați atunci când se confruntă cu problemele conjugale. Pasajele cele mai folosite sunt următoarele: „Că va lăsa omul pre tată-său și pre mumă-sa și să va lipi de muiarea sa și vor fi amândoi un trup“ sau „ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu desparță“ sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nici nu se trimite bine ordinul de anchetaă că la Mitropolie sosește și plângerea soției, Păuna din Boteni, același județ. faptele sunt următoarele: sătulă de bătăile și înjurăturile soțului (care au început la trei săptămâni după nuntă), Păuna părăsește domiciliul conjugal și se stabilește în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să aștepte cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară nici pentru unul, nici pentru celălalt, iar soții se acuză reciproc de eșecul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
liturghiei, obligându-i pe preoți să intervină. Multe dintre bârfele din comunitate sunt colportate cu acest prilej. In dis cre ți i le vecine lor duc la pierderea reputației, la tragedii familia le și chiar la separare. Fidelitatea și infidelitatea conjugală sunt subiectele discutate cu ardoare. Femeile joacă un rol important în controlul social, dar în același timp reputația lor constituie principalul subiect de bârfă. Prinsă în tumultul vieții cotidiene, femeia martor oferă informații inestimabile asupra modului de viață al celorlalți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
frigarea antrenează răni mai puțin a dânci, așadar, mai puțin periculoase. În ce măsură aceste lucruri influențează decizia? Judecătorii se arată impresionați, își exprimă compasiunea față de femeile bătute, căci ele formează majoritatea, dar continuă să le ceară să se întoarcă în patul conjugal și să se supună. Abia când vecinii mărturisesc, în primul caz, că vrăj mă șia soțului nu mai cunoaște margini, ei se decid să intervină, dar acordând o despărțire temporară de un an de zile. În cel de-al treilea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lucruri neacceptate de un sistem de putere. Se descoperă, astfel, că Ioniță s-a căsătorit cu Catinca înaintea vârstei prescrise de lege. Copilă încă, căsătoria s-a încheiat probabil la 11 ani, soția nu poate fizic să își îndeplinească datoria conjugală și, mai ales, să procreeze. Acuzator este soțul; el se plânge că numita ar fi „beteagă“ și cere separarea pe acest motiv. Adus ca expert, doctorul politiei descoperă de fapt: „că ea (Catinca, n.n.) nu are nici un fel de pricină
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și dezonoarea sunt deseori mai grele decât supune rea în săși. Rada din mahalaua Izvor, măritată de mama ei după Oprea din județul Ialomița, își exprimă opoziția față de această legătură, pe care n-a dorit-o, prin refuzul îndeplinirii atribuțiilor conjugale, astfel încât la șase luni de la căsătorie se află încă fecioară cu ra tă. Disperat, soțul cere ajutorul Prea Sfinției Sale, dar sfaturile nu sunt de nici un ajutor, fiindcă între căsătoria nedorită și mănăstire, Rada o alege pe cea de pe urmă. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie, pentru că fiecare în parte constituie o valoare în sine. c) Rânduială așternutului. Cea de-a treia sub diviziune a trusoului se referă la activitatea conjugală a tinerei soții. Dormitorul, cu toate accesoriile necesare, este pus în evidență, deși patul propriu-zis lipsește. El va apărea abia la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor când mobila de dormitor va constitui o nouă modă. Când
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au analizat taina nunții de a lungul Evului Mediu și al epocii moderne. căsătoria apare ca o taină al cărui scop imediat devine procreația. Actul sexual capătă legitimitate doar în interiorul căsătoriei și numai în anumite situații: perpetuarea neamului, îndeplinirea atribuțiilor conjugale, evitarea desfrâului, satisfacerea plăcerii. Ultima motiva ție este considerată de unii ca un păcat foarte grav, de alții ca fiind mai puțin grav dacă se exercită în cadrul unei relații legitime. În fapt, doctrina augustiniană în materie de căsătorie se regăsește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin care „nunta“ capătă valoare în ochii lui Dumnezeu și a comunității. Două elemente esențiale într-o societate a oralității și în care lipsesc registrele de stare civilă. Al treilea scop este reprezentat de înscrierea sexualității în cadrul legitim al uniunii conjugale: „Iară sfârșitul iaste în mul țirea neamului omenesc și încetarea pohtei cei trupești, după cum grăiește Sfântul Pavel la carteacea dintâi către corinthéni, în 7 capete zicând: «Iară pentru curvie fieșteca rele a sa muiare să aibă și fieștecaré pre al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cum na ți lor în caz de vă du vie. Din acest motiv, ele apar menționate în do cumen te cu fiecare divorț, cu fiecare de ces care presupune și restituirea zestrei. Virginitatea între onoare și șantaj Moralita tea sexuală conjugală a îmumbrăcat întotdeauna o dublă semnificație: mas cu li nă și feminină. Dacă imoralitatea feminină a fost pri vi tă ca o greșeală gravă și dezonorantă, desfrâul masculin a fost, la rândul său, privit doar ca o banalitate cotidiană. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zea ză pu ri tatea se xua lă feminină, dar insistă foarte puțin asupra ce lei masculine. Onoa rea feminină se conturează, de cele mai multe ori, în jurul pu ri tă ții sexuale a fetei și a fi de li tă ții conjugale a femeii măritate în timp ce onoarea masculină are cu totul alte criterii de de fi ni re. Un soț respectabil, dar și o soție res pec tabilă consideră onoarea sexuală ca o parte in trinse că a reputației ce le asi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oferă mici frân turi din viața în doi, ima gini ste re o ti p care ajung să se re pete de la un cuplu la al tul. Se vorbește de înțelegere, de în de plini rea atri bu ți ilor conjugale, niciodată de dragoste. Viața în doi presupune necesitatea împărtășirii unui set de gesturi și cu vinte comune, a tandre ței, încercarea de a atinge un anumit prag al „fe ri ci rii“. Tes ta men te le po ves tesc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]