2,314 matches
-
construcție prin inversare (inversiunea, imitația, enalega), figuri de construcție prin exces (apoziția, pleonasmul), figuri de construcție prin subînțeles (elipsa, sinteza, zeugma, anacolutul) și incidență; (5) figuri de elocuție: prin extensiune (epitetul, pronominația), prin deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia, corecția), prin întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere (comparația, antiteza, retroversiunea, entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
țin de domeniul pragmaticii, din care fac parte implicaturile conversaționale și implicaturile non-conversaționale. Dacă implicatura reiese dintr-un anumit element lingvistic, de care nu poate fi detașată, ea este convențională. În exemplul John este englez; el este deci curajos, prezența conjuncției deci declanșează implicatura Englezii sînt curajoși. Implicatura convențională nu dă naștere unui calcul inferențial, fiind atașată în mod automat expresiei lingvistice. Implicaturile sînt conversaționale atunci cînd sînt declanșate de un element non-lingvistic, de principiul cooperativ pe parcursul schimburilor verbale și de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
informațiile relative la situație și la indicațiile pentru a trata actul enunțiativ. Aceste informații caracterizează numai anumite enunțuri, fiindcă ele califică enunțarea, realizează o acțiune, implică alte enunțuri prin producerea de inferențe și furnizează instrucțiuni pentru mijloacele de conexiune (precum conjuncțiile și adverbele). Totuși, pragmatica pare mai puțin o disciplină de sine stătătoare și mai mult o manieră de a caracteriza un ansamblu de lucrări foarte deosebite care nu se înscriu în viziunea asupra sistemului lingvistic, precum cele asupra interjecțiilor, asupra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
coerență semantică, adeseori marcate la început prin conectori. Factor de lizibilitate important, locuțiunea adverbială pe de o parte, plasată la începutul unui paragraf, produce așteptarea lui pe de altă parte, într-o poziție comparabilă, adverbul desigur este adesea inversat de conjuncția adversativă dar, adverbul totodată sau un element concesiv în același paragraf sau în unul următor. Astfel se realizează echilibrul întregului text între segmentare (decuparea unităților de diferite ranguri de complexitate) și articulare (construcția de sens). V. conector, enunț, paratext, plan
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de fapt vreo idee în plus în legătură cu ea", suplinind absența momentană a unor termeni adecvați și devenind ulterior expresia unor habitudini verbale, cu o distribuție morfologică și sintactică extinsă, putînd antrena părți de vorbire distincte, precum adverbe, substantive în vocativ, conjuncții, interjecții, propoziții sau fraze: în fine, domnule, măi dragă, frate, deci, știi, mă rog, mă-nțelegi etc. Astfel de structuri, private de o finalitate comunicativă, care nu antrenează valențele noționale, expresive ori pragmatice ale componentelor, nu se justifică din punct
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în mai multe moduri, mai cunoscută fiind tipologia propusă de J. -P. Bronckart, care uzează de criterii psihologice și lingvistice și distinge patru clase de discurs, prin combinarea a două criterii (implicație - autonomie, prin raportare la situația de enunțare, și conjuncție sau expunere - disjuncție sau povestire): discursul interactiv (expunere / implicare), povestire interactivă (povestire / implicare), discurs teoretic (expunere / autonomie), narațiune (povestire / autonomie). Tipologiile funcționale sau comunicaționale clasifică discursurile după intențiile care le animă. Dintre acestea, cea mai cunoscută a fost cea realizată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ȘI TUMORIGENEZA Studiile moderne au confirmat presupunerea enunțată de biologii clasici potrivit căreia trebuie să existe gene implicate în desfășurarea funcțiilor esențiale ale celulei: controlul ratei de diviziune și citodiferențierea. Aceste gene au fost descoperite la sfârșitul secolului XX, în conjuncție cu studiul fenomenului de malignizare și au fost denumite protooncogene. Celulele sunt stimulate de semnale externe (factori de creștere), care se leagă de receptori membranari. Aceștia sunt proteine transmembranare cu funcție tirozin-kinazică care se activează și funcționează ca transductori ai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
plasmacitoame (Cooper, 1995), ea s-a dovedit a fi o protooncogenă prezentă în condiții normale în meiocite, produsul său proteinic fiind Imunogenetică și Oncogenetică 331 identificat în citoplasma acestora. Proteina MOS are rol esențial în desfășurarea normală a meiozei, în conjuncție cu alte proteine membranare. Proteina MOS, fie specificată de gena celulară, sau de gena virală, grăbește intrarea celulelor în diviziune, chiar dacă acestea nu și-au săvârșit sinteza ADN. Genele pentru tirozin-kinaze constituie un grup mare de protooncogene, cu peste două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dominant al transformării celulei retiniene. Prima mutație poate activa o genă dominantă, dar aceasta nu se poate exprima prin ea însăși, aici fiind un caz particular de dominanță, dependent în expresia sa de întregul mediu genetic al celulei, respectiv de conjuncția cu mutația simultană a unei gene de tip GST. În cazul particular al retinoblastomului, cele două mutații care condiționează fenotipul tumoral s-au dovedit a fi reprezentate de pierderea (deleția) ambelor copii funcționale ale genei susceptibilității la retinoblastom, prezente în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
conține o critică lucidă a teoriilor structuraliste despre intrigă. Fowler (ed) (1975) include mai multe lucrări valoroase, între ele pe acelea semnate de Chatman și Culler. Prince (1982; 1991) se instituie într-un ghid autoritar, și se poate folosi în conjuncție cu volumul de față; vezi și Onega&Garcia (1996). Capitolul 2 din Rimmon-Kenan (1983) acoperă cam aceeași materie ca acest capitol, și cititorii s-ar putea simți atrași de efectul „bifocal” al perspectivelor; Rimmon-Kenan include și multe exemple literare. Recomand
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
unui paragraf cu următorul și, opțional, coordonarea unui capitol cu următorul.) j. Un subiect important pentru un studiu comparativ între roman și film trebuie să se refere la secvențialitatea relatării în unul față de celălalt. Textul scris conține tot felul de conjuncții și expresii temporale și spațiale: atunci, chiar după aceea, șase săptămîni mai tîrziu, dar afară, în spatele casei, ș.a.m.d. O combinație judicioasă a acestora, alături de încrederea în capacitățile cititorului de a deduce conexiunile dintre evenimentele și scenele reproduse, va
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
greu să desprindem o alternativă DI plauzibilă la: ? Se lamentă zîmbind că s-ar cădea ca Dumnezeu să îl ajute, dar acestea erau ordinele doctorului. Relația dintre regentă și subordonată în DI poate fi explicitată, cel mai frecvent, prin prezența conjuncției subordonatore că (folosirea lui that pentru a introduce DI este opțională în limba engleză, însă que este obligatorie în construcții franceze comparabile). Dar alți conectori introductivi în afară de că prefațează formulările în DI: întrebarea polară (da/nu) a unui personaj va
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fi poziționată fie înainte, fie după DD: El spuse: „Sînt ordinele doctorului” ↔ „Sînt ordinele doctorului”, spuse el. Dar o asemenea reversibilitate în DI între propoziția proiectantă și cea proiectată este mult mai rară, și uneori imposibilă (ca, de exemplu, cu conjuncțiile subordonatoare că și dacă): El spuse că acestea sînt ordinele doctorului ↔ „Că acestea sînt ordinele doctorului”, spuse el. Gabriel se gîndi că venise vremea să pornească în călătorie spre vest. 5. Punctele 1 și 2 de mai sus menționează că
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la trăsături anume care sînt puse în contrast, în Discursul Direct față de Discursul Indirect, prin absența sau prin prezența lor - aceasta, pentru a evita să vorbim despre „eliminare” (de exemplu, a mărcii de vorbire) sau de „inserare” (de exemplu, a conjuncției subordonatoare că), care ar fi putut să sprijine falsa presupunere că Discursul Indirect este o versiune transformată a Discursului Direct și că ultimul „trebuie să fie pe primul loc”, înainte ca primul să fi fost derivat din el. Cu toate că există
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și 2.1.1. Acordul în număr 2.1.2. Acordul în persoană 2.1.3. Acordul în gen 2.1.3.1. Termenii coordonați au trăsătura semantică [+Animat] 2.1.3.2. Conjuncții au trăsătura [+Animat], respectiv [-Animat] 2.1.3.3. Termenii coordonați au trăsătura semantică [-Animat] 2.2. Alte tipuri de coordonare copulativă 2.2.1. Ca și, precum și 2.2.2. Cu, și cu, împreună cu 2.2.3. Cât și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonare copulativă 2.2.1. Ca și, precum și 2.2.2. Cu, și cu, împreună cu 2.2.3. Cât și 2.2.4. Elemente corelative copulative (și... și..., nici... nici..., atât... cât și...) 2.3. Coordonarea disjunctivă 2.3.1. Conjuncțiile sau, ori 2.3.2. Elementele corelative disjunctive (fie... fie..., sau... sau..., ori... ori...) 2.4. Coordonarea adversativă 2.4.1. Nu numai N1, ci și N2 2.4.2. Conjuncția dar 2.5. Juxtapunerea și conjuncția Ø 2.5
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cât și...) 2.3. Coordonarea disjunctivă 2.3.1. Conjuncțiile sau, ori 2.3.2. Elementele corelative disjunctive (fie... fie..., sau... sau..., ori... ori...) 2.4. Coordonarea adversativă 2.4.1. Nu numai N1, ci și N2 2.4.2. Conjuncția dar 2.5. Juxtapunerea și conjuncția Ø 2.5.1. Relația de coordonare copulativă 2.5.1.1. Juxtapunerea în relația de coordonare copulativă 2.5.1.2. Conjuncția Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.2. Relația de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.3.1. Conjuncțiile sau, ori 2.3.2. Elementele corelative disjunctive (fie... fie..., sau... sau..., ori... ori...) 2.4. Coordonarea adversativă 2.4.1. Nu numai N1, ci și N2 2.4.2. Conjuncția dar 2.5. Juxtapunerea și conjuncția Ø 2.5.1. Relația de coordonare copulativă 2.5.1.1. Juxtapunerea în relația de coordonare copulativă 2.5.1.2. Conjuncția Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
4.1. Nu numai N1, ci și N2 2.4.2. Conjuncția dar 2.5. Juxtapunerea și conjuncția Ø 2.5.1. Relația de coordonare copulativă 2.5.1.1. Juxtapunerea în relația de coordonare copulativă 2.5.1.2. Conjuncția Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1. Articolul definit 3.2. Articolul indefinit 3.3. Numeralul 3.4. Demonstrativul antepus 3.5
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Coordonarea adversativă Capitolul 7. GENUL NEUTRU DIN PERSPECTIVA ACORDULUI 1. Preliminarii 2. Ipoteze privind genul neutru (i) Ipoteza celor trei genuri (ii) Ipoteza nespecificării (iii) Ipoteza ambigenerică (iv) Ipoteza claselor nominale 3. Acordul în gen cu sintagmele coordonate 3.1. Conjuncții au trăsătura [+Animat] 3.2. Conjuncții au trăsătura [-Animat] 4. Diferența dintre pronumele neutre anominale și cele anaforice Anexă Capitolul 8. ESTE DUBLAREA CLITICĂ UN TIP DE ACORD? 1. Preliminarii 2. Scurtă descriere a contextelor cu dublare clitică din limba
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
DIN PERSPECTIVA ACORDULUI 1. Preliminarii 2. Ipoteze privind genul neutru (i) Ipoteza celor trei genuri (ii) Ipoteza nespecificării (iii) Ipoteza ambigenerică (iv) Ipoteza claselor nominale 3. Acordul în gen cu sintagmele coordonate 3.1. Conjuncții au trăsătura [+Animat] 3.2. Conjuncții au trăsătura [-Animat] 4. Diferența dintre pronumele neutre anominale și cele anaforice Anexă Capitolul 8. ESTE DUBLAREA CLITICĂ UN TIP DE ACORD? 1. Preliminarii 2. Scurtă descriere a contextelor cu dublare clitică din limba română 2.1. Complementul direct (CD
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referent nu explică toate condițiile sale de utilizare. Această regulă se poate aplica atunci când al este folosit cu un substantiv în genitiv. Dacă este folosit pentru a introduce un pronume posesiv sau un pronume personal în genitiv, inserarea sa după conjuncție (inclusiv după conjuncția "zero", în juxtapuneri) este obligatorie, indiferent de numărul de referenți: (99) a. patria mea și a ta / *patria mea și ta b. înaintea mea, a ta și a ei / *înaintea mea, ta și ei Un alt context
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
toate condițiile sale de utilizare. Această regulă se poate aplica atunci când al este folosit cu un substantiv în genitiv. Dacă este folosit pentru a introduce un pronume posesiv sau un pronume personal în genitiv, inserarea sa după conjuncție (inclusiv după conjuncția "zero", în juxtapuneri) este obligatorie, indiferent de numărul de referenți: (99) a. patria mea și a ta / *patria mea și ta b. înaintea mea, a ta și a ei / *înaintea mea, ta și ei Un alt context interesant pentru utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
4.). Pentru coordonarea de nominale pot fi folosite elemente specifice coordonării concluzive, dar cu valoare apozitivă sau pentru a introduce o secvență incidentă: George Andone Vasiliu, deci Bacovia, s-a născut pe 17 septembrie 1881. Coordonarea copulativă se realizează prin conjuncția și, juxtapunere sau conjuncția "zero", prepoziții și grupări locuționare cu rol de conjuncție (cu, împreună cu și cu), adverbe corelative, asociate sau nu cu o conjuncție (și... și..., nici... nici..., atât... cât și..., nu numai... ci și...). Coordonarea disjunctivă se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominale pot fi folosite elemente specifice coordonării concluzive, dar cu valoare apozitivă sau pentru a introduce o secvență incidentă: George Andone Vasiliu, deci Bacovia, s-a născut pe 17 septembrie 1881. Coordonarea copulativă se realizează prin conjuncția și, juxtapunere sau conjuncția "zero", prepoziții și grupări locuționare cu rol de conjuncție (cu, împreună cu și cu), adverbe corelative, asociate sau nu cu o conjuncție (și... și..., nici... nici..., atât... cât și..., nu numai... ci și...). Coordonarea disjunctivă se realizează prin conjuncții (sau, ori
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]