93,726 matches
-
spectaculoase. În prezent, probele de dicție au un caracter destul de specializat, fiind continuate, de exemplu, în exercițiile actoricești. Ruptura dintre scris și oralitate face ca în educația lingvistică obișnuită rolul lor să nu fie prea mare. Poate și că o consecință a acestei neglijări moderne a oralității, multe texte scrise conțin fraze în care repetările unor grupuri de consoane au dificultatea unor veritabile "frămîntări de limbă" ("Excesul de accize" - titlu, în "România liberă" 702, 1992, 1; "Ultimul act al unui rapt
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
către fenomenul cultural și cu o gîndire economică supla, orientată precis către viitor, cum este dl Victor Florean, si un artist plastic lucid, pentru care acțiunea practică nu este în contradicție cu firea contemplativa, cum este Mircea Bochis, poate avea consecințe nebănuite în ceea ce privește însănătoșirea și dinamizarea climatului nostru cultural, în condițiile în care fondurile bugetare sînt și insuficiente și dirijate cu precădere către medii ineficiente și conservatoare. Dar pînă la deschiderea expoziției de gravura și la desenarea contururilor instituționale și cele
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
a decorativului de tip art nouveau, tipul de forma androgina în care polaritățile se resorb și ambiguitatea devine o sursă sigură de expresivitate. Iar acest discurs logic al ediției care abia s-a încheiat poate fi și el interpretat: este consecința firească a unei acțiuni logice în care puterea financiară și eficiența gîndirii simbolice s-au întîlnit și ele și au format un cuplu solid. Care, prin perseverența, are toate șansele să nască noi mitologii.
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
așa, fierbinte. Despre înlocuirea hermeneuticii moderne printr-o erotică postmodernă a textului a vorbit deja Susan Sontag: ar fi de observat în plus că plăcerea pielii nu este la postmoderni, o dată cu frigiditatea lor față de sensul de dedesubt, cu desăvîrșire fără consecințe; mîngîierile pe care ei le preferă analizelor devin un joc cu focul. Arse, în contactul cu epiderma lumii și artei, degetele postmoderne fumega transparent. Nu mi-am propus, în acest editorial, decît să semnalez o apariție care mi se pare
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
aș susține, în confuză și stufoasa dezbatere despre postmodernism, la care contribuția lui Cărtărescu este remarcabilă prin limpezime și puritate, necesitatea a doua sau trei axiome. Una ar fi chiar aceea a logicii inerente în orice discurs critic și, în consecință, imposibilitatea critifictiunilor de tip Federman. O altă ar fi acceptarea esteticului ca valoare artistică, autonomia lui, nu numai segregația valorilor, dar și segregarea artei de realitate. La fel cu atîția dintre postmoderni, Cărtărescu pariază pe un estetism fără frontiere, ca
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
literaturii române după colapsul proletcultist un rol excepțional. Pe care, date fiind împrejurările, îl cred mai important decît rolul negativ jucat de Călinescu în anii '44-'47. Modelul oferit nouă, criticilor din anii '60, s-a dovedit mai plin de consecințe decît decepția provocată generației de dinaintea noastră, pe care oricum comunismul ar fi înghitit-o, cu sau fără obolul călinescian. Dar noi, oare, noi cît l-am fi așteptat pe Mesia? Și ce s-ar fi întîmplat dacă nu l-am fi
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
la Eugeniu Carada, oaia neagră a lui Eminescu la Timpul. Acesta a creat, de fapt, B.N.R. și, rămas republican toată viața, s-a ferit să ocupe vreo funcțiune oficială pentru a nu se întîlni cu regele. N-a fost, în consecință, cum s-ar fi cuvenit, guvernator al B.N.R. ci numai director. Acest om din umbră, o mare personalitate politică, a exercitat roluri colosale. Eminescu îl vitupera mereu că fanariot și "lifta grecească". Din medalionul d-lui Rădulescu reiese că familia
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
început, piștele irelevante, adică acelea care ar propune o comparare a listelor cu numărul de morți, care susțin gradul mai "mare" de genocid al Holocaustului față de cel al Gulagului, de pildă. Însă mie mi se pare că tot că o consecință, ce-i drept indirectă, a acestui argument, apare drept mai curînd nerelevanta și discrepanta dintre tratamentele diferite aplicate de memoria istorică nazismului și comunismului, cel putin cîtă vreme nu stabilim clar despre a cui memorie istorică e vorba, si, mai
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
unicitatea și literalitatea lui, reducîndu-l astfel la statutul de fapt intrazitiv, "care nu duce dincolo de el însuși". Memoria literala stabilește o contiguitate strictă între ce s-a întîmplat în trecut și ce se întîmplă în prezent, identifică toate cauzele și consecințele posibile ale episodului și mă lansează într-un fel de campanie personală și exclusivista de anihilare a tuturor celor responsabili pentru suferințele mele, numai și numai ale mele. Fără să insiste prea mult, Todorov descrie explicit acest tip de memorie
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
sublim chiar și cu riscul de a fi considerat ridicol. O parodie a eroismului Ț. O. Bobe scrie texte de cu totul altă factura. După cum observa și Mircea Martin, într-o scurtă prezentare, tânărul poet-prozator continuă și duce până la ultimele consecințe experiență literară făcută (cu mult farmec) de regretatul Cristian Popescu. Este vorba de eroizarea, în glumă, a unor existente banale, dintre cele mai puțin potrivite pentru o evocare solemnă. Eroul lui T.O. Bobe este frizerul Gică: "Nea Gică e
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
Gheorghe Grigurcu Cu toate ca suspectez de imprecizie și de efemer noțiunea de post-modernism, cred că, luînd-o în accepția de adîncire în sine, de sinteză a modernismului, o putem considera, practic, sub unghiul ultimelor (?) consecințe ale acestuia. Modernismul a însemnat libertate, libertatea poeziei de a fi ea însăși. De-a se întemeia exclusiv pe șine, iar nu pe un mesaj, pe un "conținut" exterior ce ar trebui slujit, disponibilă unor experiențe de program sau (și
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
dispare cu totul ingratitudinea, pe care eu am constatat-o în prezentarea textelor, a lui Caraion față de dl Ierunca. Există, din nefericire, alte probe. Iar scrisoarea de ruptură adresată de dl Ierunca lui Caraion, reprodusa de noi, vine că o consecință a destule gesturi și cuvinte ale acestuia din urmă care dovedesc că a "uitat" cît sprijin moral și material îi oferise prietenul său din Franța și că l-a împroșcat cu toate noroaiele de care pamfletarul din el era plin
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
este determinanta stabilind o tranziție păgubitoare, cum se știe, la nivelul tuturor instituțiilor de cultură. Nu, nu putem fi de acord cu decizia fostului prim-ministru britanic, D-na Margaret Thatcher, care - la începutul anilor ^90 - recomandă falimentarea și, în consecință, desființarea unei celebre companii de teatru shakespeare-iene doar pe motivul apariției dificultăților financiare. În Franța, cu decenii în urmă, André Malraux - în egală măsură un ilustru ministru al culturii - recomandă implicarea temeinică a statului în susținerea valorilor naționale, a instituțiilor
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
în anul al III-lea, din pricina originii sociale (fost moșier). - 1949 - prima arestare. - 1952 - a doua arestare și detenție grea, munca în mînă. - 6 iunie 1953 - evadează. Trăiește în libertate o sută de zile. Prins în cele din umră, suporta consecințele dure ale gestului sau de curaj. - 1964 - la presiunile guvernelor occidentale, regimul comunist din România îi eliberează pe deținuții "politici". Ion Ioanid este și el eliberat. - 1969 - pleacă în Elveția, ca turist, cere azil politic în Germania Federală. Este angajat
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
recunoașterii dar și ca pe un instrument al consacrării. Din această pricina, în preajma fiecărei noi ediții a Bienalei... în România spiritele se încing, artiștii și criticii se înfierbînta și ei, iar Ministerul Culturii și Uniunea Artiștilor Plastici se mobilizează în consecință. Dacă pînă acum artiștii importanți puteau visa la Veneția cu o oarecare speranța, criticii aveau doar posibilitatea maximala de a vedea totul, într-un tîrziu, în cîte un catalog și privilegiul așteptării unei alte ediții. Neexistînd în România, după cum, de
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
care se ocupă de îngrijirea parcului. Scorbura folosită de Căra drept cutie poștală este astupata într-o bună zi cu ciment, spre disperarea lui Vlad. Comunicarea se întrerupe ca urmare a unui accident anodin, cu nimic mai prejos însă în consecințe decât un pumnal sau o cupă cu otravă dintr-o piesă a lui Shakespeare. Dumitru Radu Popa se joacă grațios cu ficțiunea să literară. Vasul de cristal care e românul este încă incandescent, astfel încât i se poate da orice formă
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
În astfel de împrejurări critică nu mai este... critică, s-a transformat într-un sistem mascat de publicitate. Iar celelalte instituții ale vietii literare, de la cea a cronicii la aceea a premiilor de tot felul, se manifestă și ele în consecință, astfel încît ălaudeleă... criticilor sau laurii premiilor nu numai că nu mai consacră adevărate valori ci, dimpotrivă, îndeamnă la circumspecție față de cel căruia îi sînt acordate. Este inevitabil că adevărata critică să apară în astfel de momente că... spirit negativist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
sînt acordate. Este inevitabil că adevărata critică să apară în astfel de momente că... spirit negativist, e inevitabil că, într-o lume a compromisurilor, profesioniștii aranjamentelor să vadă în manifestarea liberă a criticii simptomul unor... frustrări...!" Continentalii suceveni vor, în consecință, să reabiliteze "adevărată critică" și, mai ales, să reflecte o nouă mentalitate în raporturile literaturii române cu cele occidentale. Practic, spiritul critic se manifestă în pagini prin Adrian Marino, care, pornind de la două articole despre cenzură din volumul lui Al.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
devină premier, presedintele P.N.T. a fost de acord, socotind că acesta e "prietenul nostru". Și asta pentru că îl salvase, în timpul guvernării antonesciene, de închisoare. Și consideră că Groza, care îi jurase fidelitate, își va respecta jurămîntul. L-a sfătuit, în consecință, pe suveran că "alegerea lui Groza era cea mai convenabilă". Această mărturisire este cea dinții despre acest episod și dl Adrian Niculescu are dreptate să sublinieze importantă ei istorică. Și încă un fapt extrem de important. Cum se știe, în decembrie
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
cu pereții, cu golul, cu inexistența: ce poate fi mai sepulcral". Aviditatea și conștiința zădărnicie existenței, termeni aparent contrastanți, ce se potențează reciproc, alcătuiesc un cerc vicios: "Moartea bătrînei ca o explozie a răutății oamenilor - ori răutatea oamenilor ca o consecință a zădărniciei care li se oferă printr-o atingere îndeobște cunoscută dar mereu incredibilă cînd se petrece în proximitatea ta". Absurdul existenței în principiu este amplificat de dificultățile ei care se ivesc la tot pasul, constituind un soi de absurd
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
Pe cele două maluri, la capete de pod, se află colibele vameșilor. Căci a trece de pe-un mal pe altul e un privilegiu al celor avuți. Ca să-ți oferi două perspective asupra aceluiași fluviu trebuie să dispui de bani". Consecința absurdului o reprezintă compromiterea valorilor înlocuite de domnia capriciului absolut. Prin de-valorizare, făptura umană își pierde țelurile, motivația și în cele din urmă identitatea. Se simte captivă, o simplă marionetă a hazardului: "Într-o singură clipă devii o marionetă
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
putere de-a fi fost odată viu" (Boul jupuit). Nu mai puțin impresionantă apare jertfirea intempestivă, de către un Ion nebunul, cu prilejul unui "praznic împărătesc" rural, a unui miel cruțat la început, pentru că este încă prea firav și pentru că, în consecință, ar mai trebui lăsat o vreme să crească: "Dar se întoarce-acasă Ion și-n drumul lui/ Se simte îndelung mireasma rară/ A cărn Exalația morții este excitantă aci nu prin asocierea cu o "idee libertină", cum spunea Sade, ci pur
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
moment. Mai înainte de a ne izbi de propriul nostru chip - văzut pe dos - de propria-ne imagine și astfel de a face țăndări și oglinda și lumea din - și chiar de dincolo de - ea și, mai ales, propriul nostru chip, în consecință - trup. Din izbirea (și izbitura) cu noi înșine - mijlocită de oglindă, dar intens facilitată de faptul că nu la noi sîntem atenți, ci la ceea ce e în jurul nostru - ni s-ar putea trage moartea. Adică am ajunge, într-adevăr, dincolo
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
fiu de țărani din Ocna Sibiului și își datorează cariera mitropolitului ortodox Andrei Șaguna. A absolvit liceul de la Sibiu (în limba germană), și, apoi, în 1857, a devenit student al Institului teologic sibian. Aici a avut loc întîlnirea, plină de consecințe, cu mitropolitul Șaguna. Acesta, apreciindu-l mult pe tînărul student, îl sfătuiește să se înscrie și la Facultatea de Drept. Și cum studentul a acceptat propunerea, a devenit pe dată funcționar la Cancelaria consistorială a Sibiului. Avînd grijă deosebită pentru
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
în competiția vitală: "Te lamentezi privindu-mi/ mîna inertă/ fără prietenie;/ sînt crud, așa spui,/ ba eu, femeia/ sînt cea mai crudă/ sînt muma/ moartea/ floarea;/ stai și gîndește// așa, neatins,/ am să-ți las eu întreagă/ ție, durerea!" (Cruzime). Consecința e libertatea, plonjarea în poezie nediferențiată, în mediul căreia bărbatul și femeia au drepturi egale, în temeiul unei "democrații" a spiritului creator. Autoarea savurează această "dezrobire" care, în cazul d-sale, îi aduce nu doar posibilitatea de-a "măcelări" după
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]