2,625 matches
-
majoritate, intoxicați cu informații false. * Elisabeth Spencer (Masacrul de la Otopeni, 1993) consideră că revoluția română a constituit un puci al grupării formate în jurul lui Ion Iliescu. Autoarea îl apără pe Ceaușescu, considerându-l patriot, antistalinist (sic!) și antisovietic, așa încât presupusa conspirație internă este criticată și din acest punct de vedere: pentru că l-a răsturnat de la putere pe „bunul român” Ceaușescu. Cazul pe marginea căruia glosează Spencer, pentru a-și dovedi teza - sau mai degrabă supoziția (pentru că în această carte nu există
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apărătoare a intereselor naționale, dar că, după puci, ea a fost marginalizată și obstrucționată de echipa pro-sovietică a lui Ion Iliescu! * Ziarista austriacă Antonia Rados acuză fățiș și amănunțit - în cartea sa Complotul Securității. Revoluția trădată din România (1999) - o conspirație internă patronată de fostul organ de represiune din România comunistă. Mai întâi critică manipularea mediatică a Occidentului de către Securitate, care a oferit Vestului un „spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din timp, dar și adaptat pe parcurs. Apoi, ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a oferit Vestului un „spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din timp, dar și adaptat pe parcurs. Apoi, ca într-o piesă de teatru, autoarea inventariază cincisprezece personaje esențiale ale complotului (p. 8): 1. Silviu Brucan (eminența cenușie a conspirației, catalogat drept „vechi stalinist”); 2. Ion Iliescu („bonz al PCR, repudiat de Ceaușescu și comunist reformist”, pionul central al complotului); 3. Ștefan Gușe; 4. Nicolae Militaru („omul Moscovei la București”); 5. Victor Athanasie Stănculescu; 6. Petre Roman („membru al aristocrației
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în mișcare insurecția populară”) - aceștia ar fi cei mai importanți complotiști, lor adăugându-li-se alte personaje considerate a fi secundare (Gelu Voican-Voiculescu și alții). Antonia Rados urmărește traiectoria complotiștilor nu doar pentru anul 1989, ci de la presupusa origine a conspirației. Un loc special îl ocupă traiectoria lui Ion Iliescu: la început favorit al lui Ceaușescu, căzut parțial în dizgrație în 1979, apoi scos din toate funcțiile de apparatcik în 1984; încurajat de schimbările gorbacioviste din URSS, Iliescu și-ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
așa încât s-a acceptat (sau s-a negociat) formula unei demonizări generale. Dar, după ce a plătit acest preț, Securitatea a fost vivificată prin crearea Serviciului Român de Informații. * Există și alte lucrări, mai puțin importante, care mizează pe ideea unei conspirații interne - dar argumentația lor este expediată și, în unele cazuri, autorii respectivi citează martori care doresc să-și păstreze anonimatul. Voi aminti aici un singur titlu, Decembrie ’89. Revoluție sau lovitură de palat. Analize, comentarii și concluzii privind spectrul politic
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
stare de incertitudine în rândul populației; deși acel „cineva” rămâne confuz, este limpede că Iulian Vlad acuză, de fapt, noua Putere instalată în 22 decembrie, respectiv grupul condus de Ion Iliescu (deși fostul șef al Securității nu a creditat o conspirație internă, ci doar un complot extern care a stimulat, dar a și profitat de revoluția română). Ștefan Gușe (a cărui opinie este consemnată într-o carte de interviuri - N-a fost triumful minciunii. Pavel Coruț în dialog cu generalul Ștefan
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
numai că nu mai făcea parte din FSN, dar fusese izolat de Ion Iliescu, cu care intrase într-un conflict ideologic - de aceea, în mărturia sa își poate permite să discute inclusiv chestiuni legate de posibile forme de complot, conjurații, conspirații. Deși insistă pe ideea că revolta a fost spontană și că străinii au fost cei care au inventat teoria conspirației, întrucât o revoluție pur și simplu li se părea a fi o formulă neinteresantă (p. 165), Brucan afirmă, totuși, că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ideologic - de aceea, în mărturia sa își poate permite să discute inclusiv chestiuni legate de posibile forme de complot, conjurații, conspirații. Deși insistă pe ideea că revolta a fost spontană și că străinii au fost cei care au inventat teoria conspirației, întrucât o revoluție pur și simplu li se părea a fi o formulă neinteresantă (p. 165), Brucan afirmă, totuși, că în decembrie 1989 s-a concretizat o combinație de revoltă populară și lovitură de stat (p. 174), structură hibridă care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
încă prea devreme pentru a fi destăinuite. Raportul Serviciului Român de Informații despre evenimentele din decembrie 1989 indică ideea de amestec între o revoltă amplă, decisivă, și o premeditare externă (premeditare este cuvântul preferat în document, pentru evitarea termenilor „complot”, „conspirație”, „conjurație”, „puci”, „lovitură de stat”). Prin urmare, conspirația străină este indicată voalat, sugerându-se și ideea unei conspirații interne (și în acest caz, este folosit tot termenul premeditare). Cum acest raport (foarte detaliat, din care am reținut pentru analiză doar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Serviciului Român de Informații despre evenimentele din decembrie 1989 indică ideea de amestec între o revoltă amplă, decisivă, și o premeditare externă (premeditare este cuvântul preferat în document, pentru evitarea termenilor „complot”, „conspirație”, „conjurație”, „puci”, „lovitură de stat”). Prin urmare, conspirația străină este indicată voalat, sugerându-se și ideea unei conspirații interne (și în acest caz, este folosit tot termenul premeditare). Cum acest raport (foarte detaliat, din care am reținut pentru analiză doar segmentele esențiale) s-a făcut sub conducerea uneia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ideea de amestec între o revoltă amplă, decisivă, și o premeditare externă (premeditare este cuvântul preferat în document, pentru evitarea termenilor „complot”, „conspirație”, „conjurație”, „puci”, „lovitură de stat”). Prin urmare, conspirația străină este indicată voalat, sugerându-se și ideea unei conspirații interne (și în acest caz, este folosit tot termenul premeditare). Cum acest raport (foarte detaliat, din care am reținut pentru analiză doar segmentele esențiale) s-a făcut sub conducerea uneia dintre figurile-cheie ale presupusului puci (așa cum a fost el proiectat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din sistemul național de apărare a României, ci având o origine străină (această origine nu este specificată, ci suspendată). Deși Raportul SRI susține ideea de revoluție aproape pură, în culisele documentului transpare, prin varii subînțelesuri, teza hibridării revoluției cu o conspirație dublă (externă și internă) - acesta este și motivul pentru care am considerat adecvat să plasez analiza Raportului SRI în acest capitol. Fiind documentul unei instituții esențiale a statului postceaușist și al unui organism politic (FSN) care reclama cu obstinație doar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Raportului SRI în acest capitol. Fiind documentul unei instituții esențiale a statului postceaușist și al unui organism politic (FSN) care reclama cu obstinație doar ideea de revoluție, Raportul SRI nu-și putea îngădui să afirme fățiș amestecul de revoluție și conspirație; autorii lui fac totuși acest lucru, utilizând, cum am evidențiat deja, termenul premeditare. Într-un interviu ulterior, din 1994, acordat postului de radio BBC și inserat în lucrarea colectivă Întrebări cu și fără răspuns. Decembrie 1989 (2001), Virgil Măgureanu nuanțează
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au primit armament și l-au folosit în mod iresponsabil sau militari care au primit ordin să producă derută (pentru ultimul caz, Măgureanu admite că a existat o regie a acțiunii presupușilor teroriști, că a existat o premeditare - adică o conspirație internă, se sugerează); exclude orice rol presupus al Securității în confecționarea „teroriștilor”. Nicu Ceaușescu, fiul preferat al dictatorului, considerat moștenitorul politic al acestuia, susține în fața Comisiei de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989 că pe fondul unei revolte populare a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu propuneau o nouă autoritate, nu a fost greu ca puciștii să preia puterea. Boia acceptă însă termenul de „revoluție”. Într-o carte anterioară (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, 1998), Lucian Boia analizase felul în care teoria conspirației risca să sufoce revoluția reală, care avusese totuși loc: „Acțiunea complotistă a grupului care a preluat puterea în decembrie 1989 a avut darul de a eclipsa în imaginar însuși fenomenul profund al revoluției. Ce au făcut până la urmă complotiștii se
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
unei răsturnări de sistem pe care numai o avalanșă istorică de proporții putea să le provoace” (p. 68). Analistul politic Vladimir Tismăneanu califică evenimentele din decembrie 1989 ca fiind o mixtură între o revoltă spontană pornită de jos și o conspirație intrapartinică anticeaușistă (Revoluția română văzută de ziariști americani și englezi, 1991, p. 131). „Revoluția de Crăciun”, cum o numește Tismăneanu în articolele sale din The New Republic, conține două etape: revoluția populară și „revoluția” Frontului Salvării Naționale (pe care o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o a doua revoluție în stradă (Tismăneanu profețește, de fapt, fenomenul „Piața Universității 1990”). Cu alt prilej (Reinventarea politicului. Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel, 1999), Vladimir Tismăneanu vorbește despre realitatea revoltei anticomuniste spontane, a insurecției populare, dublată de o conspirație internă a nomenclaturii, care a profitat de insurecție și a preluat puterea. Analistul precizează că „În România nu a existat o facțiune reformistă în cadrul conducerii, care să-l detroneze pe Ceaușescu și clica lui și să se angajeze într-o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1998, p. 243). Deși tinde să conceadă rolul primordial loviturii de stat, totuși ziaristul se repliază pe amestecul de revoltă și puci. Nicolae Stroescu ( Pe urmele revoluției, 1992) diagnostichează subtil același amestec, cu amărăciunea că vizibile au rămas mai degrabă conspirațiile decât revoluția: „Este recunoscută ca certă revoluție anticomunistă din 1989 mai presus de toate conjurațiile cameleonice, dar în același timp este constatată și rarefierea substanței ei până la a i se pierde urmele” (p. 177). Catherine Durandin, istoric și analist politic
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un rol ambiguu, dar esențial l-a avut Victor Athanasie Stănculescu, acesta fiind pe de o parte implicat în represiunea de la Timișoara, asistând fuga lui Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central, iar pe de altă parte fiind un pion important în conspirația militară care a funcționat totuși în sensul prăbușirii regimului ceaușist. Amestecul de revoluție și conspirație este vădit, în opinia lui Rady, și prin faptul că Frontul Salvării Naționale a fost conceput ca având o structură mimetică după modelul PCR, el
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o parte implicat în represiunea de la Timișoara, asistând fuga lui Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central, iar pe de altă parte fiind un pion important în conspirația militară care a funcționat totuși în sensul prăbușirii regimului ceaușist. Amestecul de revoluție și conspirație este vădit, în opinia lui Rady, și prin faptul că Frontul Salvării Naționale a fost conceput ca având o structură mimetică după modelul PCR, el fiind alcătuit din veterani comuniști, militari, membri ai Securității, membri ai nomenclaturii și abia apoi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
actori ai evenimentelor). În Fulgerul albastru (1993), opinia autorului este aceea că decembrie 1989 a prilejuit un triptic sudat: o intervenție străină (a KGB-ului), o revoltă populară și o lovitură de stat. Revolta populară a fost secondată de o conspirație externă („intervenționiștii străini”) și de o trădare internă („puciștii băștinași”); eminențele cenușii ale întregului scenariu sunt numiți, cu un termen inventat, „bubulii” (între aceștia, se evidențiază Ion Mihai Pacepa, fost șef la Securității, care a cerut azil politic în SUA
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
bubulii” (între aceștia, se evidențiază Ion Mihai Pacepa, fost șef la Securității, care a cerut azil politic în SUA la sfârșitul anilor ’70, și Silviu Brucan). Devine deja evident faptul că Pavel Coruț este un adept mai degrabă al teoriei conspirației decât al tezei hibridării revoluției cu o lovitură de stat; însă pedalează totuși pe teza cocteilului, dorind să plaseze o marjă de siguranță între teoriile sale și opinia publică (temător că aceasta ar fi indignată dacă autorul ar nega revolta
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de stat; însă pedalează totuși pe teza cocteilului, dorind să plaseze o marjă de siguranță între teoriile sale și opinia publică (temător că aceasta ar fi indignată dacă autorul ar nega revolta, circumscriind-o total comploturilor). Acuzând mai cu seamă conspirația externă, Coruț îi incriminează pe ruși, pe americani, pe unguri și pe evrei (Ivan, Sam, Ianoș și Ițic, după cum precizează condescendent autorul). Dacă până în 22 decembrie revoluția este totuși creditată, începând de la acea dată ea este invalidată și văzută ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de puciști. Securitatea națională a fost distrusă de puciști pentru a-și ascunde urmele crimelor. Ea trebuie reabilitată și refăcută urgent” (p. 198 - s.a.). În Floarea de argint (1993), Pavel Coruț continuă teza din Fulgerul albastru, dar pedalarea pe teoria conspirației este și mai accentuată: evenimentele din decembrie 1989 au fost puse la cale în afara țării, unul din scopurile străinilor fiind desființarea Securității; tot în acest sens, diversiunile sângeroase din 1989 au vizat sugerarea unei înfruntări pe viață și pe moarte
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
salvatoare (p. 74). Concluzia lui Pavel Coruț este următoarea: „În decembrie 1989, România s-a confruntat cu o invazie similară cu cea trăită de Cehoslovacia în 1968” (p. 167) - caracterul invaziei a fost însă informativ-operativ și nu militar. În ciuda multiplei conspirații, nu s-a ajuns la provocarea unui război civil pentru că revolta populară a fost în cele din urmă decisivă, dar și pentru că generalii Gușe și Vlad s-au opus colonizării României de către forțe străine agresive. Într-o altă carte, de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]