1,488 matches
-
de incidență a textelor constituționale menționate sunt cuprinse și hotărârile prin care se iau măsuri provizorii privind exercitarea funcției de judecător și procuror în cadrul soluționării acțiunii disciplinare. Mai mult, în sensul celor anterior arătate, Curtea reține faptul că dacă legiuitorul constituant derivat ar fi dorit ca numai hotărârea Consiliului prin care se soluționează acțiunea disciplinară să fie supusă controlului judecătoresc, ar fi stabilit în mod expres acest lucru. 28. Prin urmare, Curtea constată că art. 133 alin. (7) și art. 134
DECIZIE nr. 774 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]
-
care se pot organiza fie în subordinea Guvernului, fie în subordinea ministerelor. Or, Poliția Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne, având în structura sa organizatorică unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române. Prin urmare, de vreme ce legiuitorul constituant a dat Guvernului și ministerelor competența de a înființa în subordinea sa alte autorități de specialitate, nu se constată încălcări ale art. 117 alin. (2) și art. 1 alin. (5) din Constituție. Prevederile art. 30 și art. 31 referitoare la
DECIZIE nr. 502 din 5 iulie 2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18, art. 22 alin. (7), art. 26 alin. (1) şi (3) şi art. 27 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276647_a_277976]
-
exercițiul autorității publice, iar conform art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici este reglementat prin lege organică. Dispozițiile constituționale impun adoptarea măsurilor legislative privind statutul funcționarilor publici prin lege organică, cu o majoritate parlamentară absolută. Legiuitorul constituant a rezervat această procedură anumitor domenii, expres și limitativ specificate de art. 73 alin. (3) din Constituție. Sunt invocate considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014 . Selecționarea, pregătirea, obținerea gradelor profesionale și evoluția profesională
DECIZIE nr. 502 din 5 iulie 2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18, art. 22 alin. (7), art. 26 alin. (1) şi (3) şi art. 27 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276647_a_277976]
-
trei puteri fundamentale, populația sa având o singură cetățenie. Sfera de cuprindere a ordinii juridice, ca și cea de exercitare a autorității organelor puterii, este raportată la întreg teritoriul statului și la întreaga populație, indiferent de etnie sau naționalitate. Legiuitorul constituant a stabilit că România nu este numai un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite. 7. În ceea ce privește suveranitatea națională, Constituția statuează
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
sale, prin instituirea unui partaj teritorial. De asemenea, prin proiect se dorește a fi consacrat un principiu inedit, anume cel al autoadministrării, într-un conținut special, de natură deosebită, ce excedează semnificațiilor juridice ale conceptului de autonomie locală fundamentat de constituantul român, principiu care operează exclusiv la nivelul unei regiuni autonome, cu statut propriu, determinată pe baze exclusiv etnice. Prin aceste prevederi ale proiectului sunt încălcate dispozițiile art. 120 din Constituția României, care reglementează principiile de bază din administrația publică locală
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
prevederi nu se referă la autorități administrative autonome locale, deci la cele din unitățile administrativ-teritoriale, ci la autorități autonome din structura administrației publice centrale de specialitate, deci la autorități publice statale. Că este așa o constituie și faptul că legiuitorul constituant a inclus "autoritățile administrative autonome" la secțiunea 1 a capitolului V din Constituție, intitulată "Administrația publică centrală de specialitate", fără a nominaliza care sunt aceste autorități autonome. Când este însă vorba despre autorități autonome ale administrației publice locale, acestea sunt
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
acestuia, președintele de ședință a suspendat lucrările. 18. Referitor la încălcarea art. 111 și art. 138 alin. (5) din Constituție apreciază că nici aceste argumente nu pot fi reținute. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, legiuitorul constituant nu se referă la existența unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci are în vedere îndeplinirea unei condiții prealabile, și anume: previzionarea, respectiv anticiparea cheltuielilor în deplină cunoștință de cauză în bugetul de stat, pentru a putea fi
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 53, reținând că, potrivit dispozițiilor constituționale invocate, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. (A se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). 81. Pentru soluționarea cererilor ce formează obiectul cauzelor de față, Curtea Constituțională trebuie să se raporteze la textele din Legea fundamentală incidente și, prin interpretarea dată, să deslușească intenția legiuitorului constituant, astfel încât, în final, să ajungă la soluționarea conflictelor instituționale invocate. 82. Față de circumstanțierea realizată în jurisprudența citată cu privire la atribuția conferită Curții Constituționale de art. 146 lit. e) din Constituție, rezultă că în prezentele cauze Curtea va decide dacă aspectele sesizate
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
146 lit. e), atât timp cât neconstituționalitatea invocată se identifică chiar cu obiectul cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională. Atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative." 98. Aceste argumente sunt valabile și în ceea ce privește analiza procedurii de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , respectiv a soluțiilor legislative pe care aceasta le
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). Curtea a mai reținut că "atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative." (a se vedea Decizia Cur��ii Constituționale nr. 231 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013, care
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
de la momentul publicării. 4.3. Consecințe juridice ale nerespectării de către Guvern a dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 Având în vedere că delegarea legislativă a fost reglementată de legiuitorul constituant ca o excepție în materie de legiferare, respectiv ca o "modalitate de conlucrare dintre Parlament și Guvern, în temeiul căreia Guvernul este învestit cu exercitarea unei părți din funcția legislativă în anumite condiții"*11), încălcarea oricăreia dintre aceste condiții, stabilită
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 53, Curtea a reținut că, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 593 din 14 septembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 [referitor la art. 2 alin. (1^1)] din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul tranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276739_a_278068]
-
finală din Constituție. Prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , precitată, paragraful 53, Curtea a reținut că, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Curtea a mai reținut că în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie solicitarea
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
legislative. Cu privire la acest aspect, Curtea a statuat că, potrivit dispozițiilor art. 111 alin. (1) teza finală din Constituție, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice [a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
participării la realizarea acesteia. Curtea observă că, referitor la rolul procurorului în procesul penal, prin Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016 , precitată, paragraful 21, a statuat că în dispozițiile cap. VI din titlul III al Constituției, consacrat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile componente ale acesteia - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai Înaltei Curți de Casație și Justiție și celorlalte instanțe judecătorești stabilite prin lege și că, atât timp cât
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
urmare, Legea nr. 77/2016 nu se aplică unui efect viitor al unei situații juridice născute anterior, ci înseși situației juridice trecute atașându-i un veritabil nou efect. Faptul că principiul neretroactivității legii civile a fost statuat prin voința legiuitorului constituant în chiar textul Constituției, nu îi permite legiuitorului ordinar să îi modifice voința manifestată chiar prin norme imperative, pentru a modifica situații juridice din trecut. 37. Prin analizarea dispozițiilor Legii nr. 77/2016 se ajunge la concluzia că aceasta modifică
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
inclusiv amplasamentul instalațiilor). 1.3. Denumirea comercială sau denumirea comercială propusă și, dacă este cazul, numărul de cod de dezvoltare atribuit producătorului pentru preparat. 1.4. Informații detaliate de ordin cantitativ și calitativ cu privire la compoziția preparatului (substanță activă, impurități, adjuvanți, constituanți inerți etc.). 1.5. Starea fizică și natura preparatului (concentrat emulsionabil, pudră solubilă, soluție etc.). 1.6. Categoria de utilizare (erbicid, insecticid etc.). 2. Proprietăți fizice, chimice și tehnice ale produsului fitofarmaceutic 2.1 Aspect (culoare și miros). 2.2
jrc1756as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86904_a_87691]
-
prezent) și se programează imediat la un debit de la 4-8°C pe minut până la temperatura optimă. În anumite cazuri, cele două procedee pot fi combinate. După perioada de programare a temperaturii, se continuă eluarea la temperatură izotermă până la eluarea tuturor constituanților. Dacă aparatul nu poate funcționa la temperatura programată, se operează la cele două temperaturi stabilite între 100 și 195°C. Dacă este necesar, se recomandă o analiză a celor două faze fixe de polarități diferite pentru a se verifica absența
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
că, și în condițiile în care o normă juridică nu mai este în vigoare, ea produce efecte juridice în virtutea principiului tempus regit actum ori a principiului neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Deducem de aici voința legiuitorului constituant de a asigura o plenitudine a controlului de constituționalitate a acestor categorii de acte normative pe calea excepției de neconstituționalitate, inclusiv în situațiile specifice menționate, indiferent de autor/cadru procesual. 2.2. Interpretarea dispozițiilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997 nu distinge, rezultă că Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, cu privire la neconstituționalitatea legilor sau ordonanțelor, indiferent dacă sunt sau nu în vigoare. Legiuitorul constituant a oferit Avocatului Poporului două căi de declanșare a unui control abstract de neconstituționalitate - în temeiul art. 146 lit. a) și d) din Constituție, având ca obiect, în primul caz, legile înainte de promulgare, iar, în al doilea caz, legile și
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
și d) din Constituție, având ca obiect, în primul caz, legile înainte de promulgare, iar, în al doilea caz, legile și ordonanțele. Se observă foarte clar că, în cazul atribuției Curții Constituționale stabilite de art. 146 lit. a) din Constituție, legiuitorul constituant circumstanțiază obiectul sesizării și, respectiv, controlului de constituționalitate, stabilind că privește legile "înainte de promulgarea acestora", în timp ce în cazul competenței prevăzute de art. 146 lit. d) nu este cuprinsă nicio limitare sub acest aspect, stabilindu-se că sesizarea și, respectiv, controlul
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
Constituție. Considerăm că, prin deciziile sale, Curtea Constituțională trebuie să împiedice perpetuarea stării de incertitudine juridică, deopotrivă pentru destinatarii normei, cât și pentru autoritățile publice chemate să le interpreteze și să le aplice. Forța deciziilor Curții Constituționale, conferită de legiuitorul constituant, prin consacrarea caracterului lor general obligatoriu, impune o mare responsabilitate și o cumpănită apreciere a efectelor pe care le produc sau le pot produce, respectiv a posibilității pe care Curtea, prin deciziile sale, o are de a opri intrarea în
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
încă aprobate prin lege. Având în vedere aceste efecte, prin prisma art. 5 din Codul penal, indiferent de intervalul de timp cât au fost în vigoare, considerăm că este esențială împiedicarea intrării în vigoare a normelor penale neconstituționale. Iar legiuitorul constituant oferă această posibilitate, prin reglementarea sesizării directe a Curții Constituționale de către Avocatul Poporului cu privire la legi și ordonanțe, orice limitare a controlului Curții, pentru înlăturarea pentru viitor a neconstituționalit��ții normelor contestate pe această cale, fiind contrară literei și spiritului Constituției
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
solicitată, astfel cum se susține, de altfel, și în sesizarea formulată de Guvern, nefiind deci respectate prevederile constituționale invocate. 30. Referitor la semnificația prevederilor art. 111 din Constituție, în jurisprudența Curții Constituționale a României sa reținut că, prin intermediul lor, legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 764 din 14 decembrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 şi art. II din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279782_a_281111]