3,537 matches
-
a dorit să asculte. A murit suferind de cancer ce l-a distrus încetul cu încetul. De câteva ori pe străzile vieții i s-a conturat în fața prin prisma Evangheliei, un orizont măreț luminos demn de urmat. Dar el la contemplat doar ca apoi să se întoarcă spre acele orizonturi ale vieții sale pline de întuneric moral și în final s-a prăbușit. Însă și astăzi pe străzile vieții, Evanghelia deschide acel orizont luminos în fața oamenilor, și ceea ce este atât de
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
stenică, e mântuitoare. Predomină, în această nouă selecție, Pacea și Înțelepciunea dobândite și izvorâte din credință. Aspirația către Lumină: „Un văl tandru de lumină/ Mă-nfășoară și mă-nchină” - („Năstrapa nevăzută”) - o conduce pe autoare la înălțimea Crucii de unde poate contempla viața lumii, spectacolul terestru, dar și pe cel înconjurător, al înălțimilor la care speră să ajungă. Poeta își gradează emoțiile iar însușirea condiției sale de creatură din poemul ce deschide ciclul, „Sunt Eva și mănânc un măr” ne conduce cu
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
majoritatea covârșitoare a semenilor, mai ales în nevrednicele noastre vremuri. Spun învățații, în cuvinte și înțelesuri care nu-mi stau la îndemână decât prin modesta mea tălmăcire, că omul complet e cel care ridică ochii spre Cer; și nu doar contemplându-i alcătuirea, ci căutând și spre Alcătuitor. Eu fiind unul dintre modeștii cititori (târzii, ce-i drept) ai celui care și-a ars făclia vieții, framântate de trăire intensă, scriindu-și gândurie cu acribie, știu că Andrei Vartic s-a
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
de timpane, cu glasul spart: - Vrem regat! Vrem regat! Sânge albastru de bărbat! Și un stat matriarhat! - Jur pe Sol! Jur pe Sol! Jur pe Sol! Răspundeau Doamnele în roz. La care o doamnă din grupul Doamnelor în roz, tot contemplând “ Salutul Soarelui “ invocat de Doamnele de bine și nemaiștiind nici ea despre care Sol este vorba, zise: - Jur pe Sol... Jur pe Sol... Dar spuneți-ne și nouă: Care e Solo-ul d-voastră, acum, doamnă? Ca al nostru sigur
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
domestică a Cumințeniei. Mă uit în metafora inimii mele și simt cum Dumnezeu mi-atinge coasta ca unui complice oarecare ... *** Vorbesc despre tine fiindcă vreau să te populez. Căci, privindu-te am înțeles de ce ți-ai oprit sensul pentru a te contempla. Nu ai nimic de primit în afara aplauzelor. Te-ai oprit în tine însăți ca o poftă ce nu se poate satisface. Să te iubesc? Iubirea înseamnă supunere față de inimă. Asemenea pietrei, supusă nu pietrelor, ci templului. M-am grăbit înspre
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
autodefinește instant și fugar, prin metafore izbucnite din vestiarul inimii, precum: așezat “Cu tâmpla pe umărul ploii”, trecând “prin sufletul pietrei” și lăsându-și “gândul pe tâmpla ei”, umblă “printre copacii cu trotuarele-n gură” ori “aleargă printre tâmplele ierbii”, contemplă “frunze gravide care nasc copaci”, și, în fine, considerându-se nimic mai mult decât un Spartacus: “Eu sunt gladiatorul din Capua/ rostit în dinții sinelui de lance,/ ca o tăcere,/ cu înăuntrul în afară,/ atârnată pe genunchiul crucii” (p. 31
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
odinioară n-au adormit în cenușă, chiar dacă au trecut decenii de când cei doi, prințesa și Făt-Frumos, stăteau pe bancă în parc. Chiar întoarsă în satul natal, pustiu acum, unde nu mai găsește pe nimeni dintre cei dragi, „fata lui Costică“, contemplându-se la vârsta deplinei maturități, când „gândurile, stol, aleargă spre cei dragi“ și-ar vrea să mai retrăiască emoțiile copilăriei, sau când îndrăznește să ceară „Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi“ într-o răsunătoare Rugăciune, poeta găsește în sine forța de
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358062_a_359391]
-
mai bată odată în ușă: a venit toamna. De acum, între mine și ea (toamna) nu poate fi, decât tăcere și cântec, o poveste fără sfârșit. Cu speranță, cu încredere, cu emoții de toamnă, cu armonie și iubire, veniți să contemplăm și să ne bucurăm de una dintre minunile divine: TOAMNA Cri..., cri..., toamnă cri..., noi te așteptăm să vii! Ștefan Popa Referință Bibliografică: CRI ... , CRI ... , TOAMNĂ CRI ... , NOI TE AȘTEPTĂM SĂ VII! / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CRI ... , CRI ... , TOAMNĂ CRI ... , NOI TE AŞTEPTĂM SĂ VII! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358248_a_359577]
-
salută-l, du-te și vorbește-i, spune-i despre admirația ce-i porți. Numai o ardeleancă ca Magda, putea fi atât de timidă, încât să-și vadă idolul la doi pași de ea, fără să-i adreseze un cuvânt, contemplându-l în tăcere... Am suferit eu, pentru acea ocazie pierdută pentru totdeauna, pentru clipa care nu se mai întoarce! Mai bine nu-mi povestea... Sabina MĂDUȚA București - Oradea 2008-2015 Referință Bibliografică: Sabina MĂDUȚA - ELOGIUL CĂRȚII / Sabina Măduța : Confluențe Literare, ISSN
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
dar eu tot mai descifrez / urmele pașilor tăi / care se pierd în mare... / În timp ce scriu / cu hieroglife, pe nisip, / manuscrisul apocrif al fericirii”. Sorin Micuțiu pe grafica Luizei Raluca Blaj modelează stări de grație din cuvinte. Fascinat de natură, poetul contemplă frumusețile, ascultând liturghia primăverii într-o plăcută reverie: “Ascult liturghia primăverii: înmuguresc tăcut / sub greutatea singurătății / florile de măr / pătrund adânc în suflet / pe covorul ierbii / odihnesc / bătând la porți de cer / un vis ștrengar / caut / într-un mod egoist
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > FEMEIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 487 din 01 mai 2012 Toate Articolele Autorului FEMEIE Femeie, pentru a te cânta, Nu avem destule instrumente, Rămânem doar a te contempla, Cu cele mai simple sentimente. Femeie, lumea vine de la tine, E în continuă veșnică mișcare, Adusă din ieri,plecată înspre mâine, Succesiune de vieți viitoare. Femeie, te iubim așa cum ești, Plecăm din tine, fiindu-ne mamă, Prin lume simplu călătorești
FEMEIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358560_a_359889]
-
să spirituală fără egal, înțelepciunea să infinită. Un Dumnezeu plin de o dragoste caldă, profundă, si in acelasi timp plin de o dreptate de nezdruncinat. Că un Tată cu copii să-i, vorbind. Ce tablou măreț, ce ocazie de a contemplă această iubire infinită! Despre ce vorbeau? O, ce mult aș dori să trăiesc astfel de momente cînd îl vezi pe Dumnezeu. Cînd că și Ioan ucenicul iubit te așezi în brațele sale simtindu-i pulsul inimii. Așa cum stătea Ioan în timpul
EDUCATORUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358617_a_359946]
-
feminine, câte unul din cele patru anotimpuri. Îmi aminteam că, atunci când aveau loc activități la Casa de cultură, la care de voie, de nevoie trebuia să particip, ca să ascult inepte cuvântări, pe aceste vitralii îmi poposea privirea. Mai cu seamă contemplam frumoasa vară, cu straiul mult decoltat, purtând pe cap o cunună de spice pârguite, amintindu-mi de înfățișarea tinerei noastre profesoare de franceză, căci din clasa a VIII-a începând studiam și franceza, pe lângă limba rusă. În holul spațios al
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Și prundul lumii românesc Și schelele acestei lumi Apăreau veșnice și prinse De bolți înalte și adâncuri Și de câmpiile antice Imnuiau plaiurile-n cer Țara-n lumină ca un templu Vizionar din temelii O sui prin timpuri și-o contemplu! Ștefan DUMITRESCU București mai, 2013 Referință Bibliografică: Ștefan DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME / Ștefan Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 875, Anul III, 24 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
culturale a țărilor într-o megacultură a imaginii, care se arată atotputernică și imbatibilă. Pe de altă parte există lupta, în numele unei istorii din ce în ce mai ruinate, pentru diversitate, dusă de entitățile naționale pentru a-și menține vie identitatea. Eu am decis, contemplând panorama dezolantă a timpului prezent, să mă urc în corabia învingătorilor, deci am ales prima opțiune. Nu ne putem aștepta de ceva timp, profetizând intuitiv, la o lume a țărilor ci mai degrabă la o planetă a lumii, care, din
FABIANNI BELEMUSKI [Corola-blog/BlogPost/344720_a_346049]
-
culturale a țărilor într-o megacultură a imaginii, care se arată atotputernică și imbatibilă. Pe de altă parte există lupta, în numele unei istorii din ce în ce mai ruinate, pentru diversitate, dusă de entitățile naționale pentru a-și menține vie identitatea.Eu am decis, contemplând panorama dezolantă a timpului prezent, să mă urc în corabia învingătorilor, deci am ales prima opțiune. Nu ne putem aștepta de ceva timp, profetizând intuitiv, la o lume a țărilor ci mai degrabă la o planetă a lumii, care, din
FABIANNI BELEMUSKI [Corola-blog/BlogPost/344720_a_346049]
-
mai scris sporadic prin reviste și site-uri, își spun cuvântul. Aceeași a rămas însă, filozofia. Aceeași - introspecția psihologică, gândirea transpusă liric. Aceeași, maniera. Doar mijloacele de expresie s-au diversificat pentru a da substanță mesajului. Cred că el însuși, contemplându-și creația, nu se mai recunoaște pe deplin. O adâncire a sensurilor creației, o profunzime care a sedimentat actul artistic, ridicându-l, totodată, pe noi piscuri. Drumul spre desăvârșire este în continuă ascendență. E de mirare, însă, de ce în primul
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
altă parte, am spune că fragmentarea blocului epic are și scopul de a focaliza (și explicita) poziția autoarei față de propriul text. Maria Pongrácz nu se implică în nici un fel în povestirile sale. Ea rămâne un privitor distant și obiectiv, care contemplă, cu atenție și înțelegere, lumea din jur, extrăgând, din miezul ei, mici tablouri triste, ce vorbesc despre singurătate, așteptări zadarnice și înșelate, eșecuri, iluzii irosite. Trebuie observat, însă, că mutilarea psihică în confruntare cu întâmplările vieții nu-i răpește personajului
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
deusian de profund versificator: Semeni au răscolit Cerul, / destrămând, în științificele lor concluzii, / constelații ... În lumea pe care și-o dorește sunt puțini dintre cei ce știu să-i ureze bun venit sau drum bun atunci când se detașează de ei contemplând Universul ca studiu al viitorului său centru de creație: eu rămân geometric și ce dacă / mă resemnez / în aceeași măsură suntem împreună simpli / cu anemonele noastre / pe o faleză sau pe un deal ... Nu putem spune că în existența sa
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
părăsirii albastrului nefericit, a definitivării artistului, ca formatician expresiv al formei detașate de teluric, într-o concepție apropiată entităților celeste, mărește aspectul senzual al culorii, curiozității, posibilizând imaginația spre forme dorite pipăibil și încercabile. Privirea alunecă treptat pe fiecare linie, contemplând Femeie pe fotoliu, o leagă de alte linii, creează un contur și îi dă forme care excită simțurile atunci când cu ele se naște trupul unei femei șezânde, ai cărei sâni alungiți ca perele, de culoarea crudă a piersicii, se odihnește
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
dintr-o gândire pragmatică, a ridicat instinctiv și imediat mâna spre ceea ce-i întindea șarpele, ea însăși văzând că într-adevăr acel pom era cel mai frumos din toată grădină - îi și spunea anterior această lui Adam, amândoi admirând și contemplând motivul pentru care li s-a interzis să mănânce din acel fruct frumos. Dumnezeu, însă, inserase liberul arbitru în om, prevăzând că însăși interdicția este prima care îndeamnă la o alegere nesăbuita uneori, deoarece ceva anume pare mai bun pentru
FERICIREA LUI ADAM?... II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359271_a_360600]
-
ca o salvare, ca o nevoie de reculegere, de regăsire a divinității și a păcii interioare. Cuvintele curg limpezi - ca un izvor albastru - în deplină armonie cu trăirile-i murmurate discret. În fața frumosului sufletul poetic se deschide spontan, rămânând să contemple peisajul întâlnit în cale, cu adâncă considerație și recunoștință - gândul fiind subjugat în întregime de farmecul fără egal- „clătind lumina în izvorul proaspăt” Imaginația și intelectul se prind în „jocul armonic” al cuvintelor - cuvinte „fremătând” ...ce încântă și generează un
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care se reflectă doar pe sine în oglinzile textului, ce o numim realitate textuală.Mai este metoda bacoviană ce constă într-o formă de existențialism al eului poetic care se contemplă pe sine într-o formă degradată și agonală, urmând metoda stănesciană care este dată de postmodernismul necuvintelor, eul poetic fiind situate, cum ar spune Marin Mincu în „interstițiile spațiului metalingvistic“. Am observant, într-o analiză a raportului realitate-limbaj (text ), că
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ODĂ LA O PANĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Model de carte Model de carte Mintea lui a mers prea departe Mă uit, te contemplu, Te dau exemplu Cum nu trebuie scrisă o carte --------- Pană, să nu cazi în pană Că-mi dezafectezi moralul Străduința mea e vană Și mă ceartă caporalul Mă' tu ăla fără carte Ce te crezi cu capul mare Vino-ncoace
ODĂ LA O PANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359479_a_360808]
-
aproape simbiotică cu pământul, socotindu-se el însuși fiul pământului, care îl hrănește pe el și pe ai lui, nu în sensul manifestării lui Ion al Glanetașului care, avid de pământ, îngenunchea și-l săruta, ci, îi plăcea să-l contempleze și să știe că e al lui: „Și lui tata îi plăcea să privească lanul. Îl vedeai cum stă la capul lanului și nu se mai satură privind. Era o plăcere de-a lui, dar și un ritual. Parcă discuta
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]