1,915 matches
-
o implică renunŃarea la fumat. Modelul trans-teoretic al schimbării este un model bazat pe stadii discrete pe parcursul schimbării comportamentale continue în relaŃie cu renunŃare la fumat (Tabelul 4.4.) (347). I.Precontemplarea: răspunsul este nonambiguu, fără intenŃia de schimbare II.Contemplarea: răspunsul indecis, intenŃia de schimbare este nesigură III.Pregătirea:când s-a produs decizia de schimbare comportamentală IV.AcŃiunea: când schimbarea (renunŃarea la fumat) are loc V.MenŃinerea: când persoana continuă să își menŃină schimbarea de comportament (abstinenŃa la fumat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
rod ce-i moartea: rotund precum era rotundul/ când nu existau cranii/ rodul acesta crematorial"), căci ființa cezarivănesciană pare marcată de la început de morbul descompunerii lente, insidioase, voluptuoase. Marca definitorie a acestei fatale predestinări este trupul, închisoarea carnală a cărei contemplare provoacă repulsie ori spaimă: "nu-și uită carnea tiparul ei ciudat!/ veșnice creștete umede se-ndeasă spre mine/ ca o pasăre deasupra unei oștiri le văd foind și mă sperii,/ nu-și uită carnea tiparul ei ciudat!// !niciun rege-al înțelepciunii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Maupassant, Le verrou, în La Parure, p.266]. 29 " Într-o societate tradițională, codul social oficial vehiculează o retorică a femininului unitară, pe care o numim marianică. Trăsăturile unei astfel de retorici sunt: fragilitatea, pietatea, virtutea, sacrificiul, pudoarea, iubirea casta, contemplarea. Conjugate, ele alcătuiesc o ideologie a dependenței femininului, care conduce la opacizarea, non-vizualizarea femeii că actant social" [Panea, p.179, subl. n. ]. 30 Astfel, pentru Condorcet prioritar este statutul juridic al femeilor, pentru Olympe de Gouges rolul lor politic, iar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-se importantă poemului Ginestra, precum și a Micilor opere morale că încununare a evoluției gândirii maestrului; criticul s-a concentrat asupra realității durerii, a imaginii morții, a sistemului etic bazat pe fragilitatea omului și asupra dimensiunilor cosmice ale misterului care determină contemplarea însoțită de întrebări adresate cerului, ce rămâne tăcut, protestând parcă împotriva egoismului oamenilor.69 Corespondentele care se întrevăd prin compararea operelor lui Pascoli și Leopardi au atras atenția mai multor exegeți de la începutul veacului trecut și nu numai. Într-un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din creațiile de sine stătătoare. Toate vădesc preferință pentru rafinamentul și armonia condeiului leopardian, pentru unele cuvinte vagi, pentru inserțiile de limbaj aulic în contexte de limbă comună și pentru folosirea termenilor rafinați, arhaizanți, eleganți; nu în ultimul rând pentru contemplarea lumilor primitive, intacte.103 Cardarelli a ales să imite Micile opere morale în Basmele genezei. Cât privește activitatea sa de critic, în ciuda faptului că interpretările propuse sunt uneori incorecte, afirmă Sergio Solmi, ele ne-au oferit cea mai fascinantă imagine
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
operele celor doi creatori, statuarea absenței totale a ecourilor leopardiene din poezia lui Montale constituie o absolutizare forțată, date fiind cele câteva puncte de contact evidente la nivel etic, estetic și la nivelul limbajului poetic. Cei doi au în comun contemplarea durerii universale, dezolarea și prezența morții. Astfel suferință nemiloasa, fără nume a lui Montale amintește de cea absolută a recanatezului, din Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia.147 Montale a mai preluat de la romantic, precizează Gilberto Lonardi, tema
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vv. 1-10).292 În incipitul cantului descrierea peisajului amintește de ficțiunile arcadiene cu notă caracteristică de artificialitate. Împletind două axe temporale (curgerea zilei și mersul vieții umane) poetul operează o trecere de la descrierea pură la interiorizarea treptată a peisajului, de la contemplare la meditație asupra durerii umane. Această din urmă, preluată și de Quasimodo, constituie o temă centrală ce poate fi urmărită cu ajutorul termenilor din respectiva zonă semantica: sciagure, affanni nenorociri, suferințe (v. 19), infelici nefericiți (v. 21), nefericită / scenă a lumii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poetice; în cazul nostru, comunitatea cercetătorilor a acceptat că varianta foscoliană a Iliadei a constituit un model atât pentru Leopardi, cât și pentru Quasimodo. Chiar si in opera originală a creatorului romantic regăsim o serie de tematici foscoliene, printre care: contemplarea morții din La o antică stela funerară și La portretul unei femei frumoase sculptat în propria-i stela funerară, din Micile opere morale (Corul morților în biroul lui Frederic Ruysch), din Silviei, Brutus cel tânăr, Catre Angelo Mai sau Sieși
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un tempo. Tutta la tristezza accumulata nei precedenți anni di vită salivă oscuramente dalla memoria a vendicarsi del male fisico, dell'aridità interiore. Di quella aridità, proprio, che più tardi qualche critico avrebbe trovata intenzionale, volontaria; quasi che sia possibile "contemplare" ancoră nel momento della intuizione artistică senza cădere nel dettato o nell'eloquenza. Entrai, dunque, alle "Giubbe rosse" verso seră con un nome che doveva sembrare ai più, per certo tempo, la finzione generosa di qualcuno del clan solariano în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
capăt la altul al continentului. Dar are și deosebiri (mai numeroase totuși decât pare a susține autoarea, în capitolul "Romantism fidelitate și trădare"), prezente în special în literaturile centralși sud-est europene" (ibidem). De la atenția acordată punctelor de cores pondență la contemplarea tabloului, în întregul lui, o abordare comparativă mult mai aplicată se realizează în spațiul stilisticii contrastive. Nivelu rile care fundamentează demersul comparatist orientează studiul intertextualătății către o abordare tehnică, dar, în același timp, încura jează deschiderea orizontului, dincolo de tablou: sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pus la dispoziție de neomodernism, apropiindu-se în egală măsură atât de modernitate, cât și de postmodernitate 42. Spre exemplu, iubirea, privită ca o "chintesență a năzuinței umane spre împlinirea de sine (...) văzută, în permanență, ca salt din contingent spre contemplare a unui eveniment cu aură de destin și fatidic, fascinație speculară a nașterii și circumscrierii de sine a eului prin raportarea la alteritate"43 reprezintă pentru neomoderniști o resurecție a modelului idilic modern, deoarece, se știe, "epoca modernă a pus
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
prin evocarea pentru ochiul regal polonez a momentelor emblematice din depărtarea istoriei țării sale, acaparează și reflexivitatea lui Costin. Cu rezerva, exprimată de Autoare în ultimele rânduri, că evaziunea spre "vârsta de aur" e "o soluție poetică ce exprimă vocația contemplării, întârziind devenirea". Ca în orice mare lecție universitară, discuția despre Timp și "cumplitele vremi" pare astfel lăsată intenționat deschisă pentru noi posibile interpretări. LA MULȚI ANI, IUBITĂ DOAMNĂ PROFESOARĂ! Literatura pe mai multe portative Loredana Cuzmici Uvertură cu amintiri În
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Și atunci, cu atît mai surprinzătoare ne apare dezavuarea flagrantă a fostului maestru și acolit de către "Perpendiculari", după un rechizitoriu tragi-comic în care, culme a cinismului imbecil, i se reproșează tocmai faptul că nu se mai limitează, ca înainte, "la contemplarea neutră și senină a unui declin"! Această vînătoare de vrăjitoare, purtată de un consens mediatic, această denunțare virtuoasă și mimetică promovată de elitele suspicioase, proaspăt convertite la "europenism" și la radioasa mondializare liberală, pe lîngă procesul intentat în justiție de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
asculte, să privească, să înțe leagă, fără să condamne și fără să disculpe. Dar ceva lipsea, cumva nu se rostise adevărul sfîrtecat al unui catolic irlandez mîndru de originile sale și prins în contradicțiile unui război absurd. Melancolia degajată de contemplarea unei irosiri ale cărei resorturi ne scapă se îmbină cu frumusețea aspră a imnului Republicii Irlanda, Amhrán na bhFiann (Cîntecul soldatului)... Dacă Trădătorul meu punea accentul pe suferința și furia resimțite de Antoine francezul, Întoarcerea la Killybegs e focalizată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nici măcar pînă la lucrurile utile" (NN). Dincolo de moștenirea transmisă de atîtea generații ce dorm în sîngele lui ("oboseala e specialitatea familiei mele", îi scrie lui Noica în 1979), a crede că ideile trebuie neapărat să conducă la ceva e contrariu contemplării pasive a lumii învățată de la acei metafizicieni înnăscuți ai Orientului, pentru care Vidul e întotdeauna plin. Într-un anume fel, doar lenea reușește să inducă acea stare de disponibilitate totală pe care o așteaptă Dumnezeu pentru a coborî în om
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
noastre înseamnă a considera spațiul logic și limbajul drept "nelimitate", în pofida tradiției filosofice, care "a discreditat metafora, deoarece recunoașterea metaforei drept cea de-a treia sursă de adevăr a periclitat concepția despre filosofie ca proces care culminează cu imaginea, theoria, contemplarea [...] O metaforă este mai curând o voce din afara spațiului logic, decât o completare empirică a unei porțiuni din acel spațiu sau o clarificare logico-filosofică a structurii acelui spațiu"235. În acord cu înțelegerea metaforei și a mitologiei albe de către Derrida
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vieții în general. Dacă lumea exterioară ne bulversează prin rapiditatea cerințelor și a răspunsurilor pe care trebuie să le formulăm de obicei sub presiune, întrebarea care ne interesează în acest context ține de mai vechiul polemos dintre teorie și practică, contemplare și acțiune, discurs și societate. Cu alte cuvinte, este afectat astăzi discursul științelor umane, și mai ales cel al filosofiei, de noile caracteristici ale lumii în care trăim? Este el diferit de cel al epocilor anterioare, sau fiecare generație a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
există oglindă în ordinea modernă, în care omul să se poată confrunta cu imaginea lui la bine și la rău, nu mai există decât vitrină loc geometric al consumului în care individul nu se mai oglindește, ci se absoarbe în contemplarea obiectelor-semne multiplicate, în ordinea semnificanților statutului social etc."396 (s. a.). Gilles Lipovetsky interpretează această înlocuire a stadiului oglinzii cu "stadiul speculativ al consumului" într-un transfer de la autoreflecție către reflecția asupra obiectului de consum și al consumului în sine, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
motive. În primul rând, atât Descartes, cât și Baudrillard împărtășesc premisa conform căreia cunoașterea umană se întemeiază pe un tip de experiență senzorială (în căutarea punctului arhimedic al certitudinii pe care să se bazeze întreaga cunoaștere, Descartes a plecat de la contemplarea evidenței propriilor simțuri), astfel încât punctul de plecare al ambelor teorii este considerat a fi cel al metaforei vizuale, în care senzațiile oculare ale obiectelor exterioare sunt baza ideilor viitoare. În al doilea rând, acest debut teoretic similar îl determină pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi fost unul singur frângându-și mâinile și întinzându-le în loc de aripi deasupra flăcărilor jucăușe. Nu se priveau și nici nu-și vorbeau își scrutau doar sinea pierdută ațâțați de vâlvătăile pârguite-n iureșul transfigurării. Nicio umbră nu le tulbura contemplarea văzându-și chipul răsfrânt în peisajul uimirii și nimeni în preajmă care să-i ispitească ardoarea întrupării făcând ca Verbul să se irosească în atât de clara viziune a genunii și nicio adiere nu se-nfiripa doar vocea pierdută a
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
2. o informație actualizată despre activitatea corporațiilor transnaționale (motivații și strategii de expansiune, efectele STN și ISD Într-o logică de dezvoltare a competitivității economiilor); 3. identificarea riscurilor asociate investițiilor străine. Prin intermediul manualului se propune formarea spiritului cognitiv și de contemplare al fenomenelor și realităților specifice domeniului studiat, de Înțelegere a adevărului, de pătrundere În logica internă a investițiilor și a efectelor scontate ale acestora. În speranța că această lucrare va ajuta la Înțelegerea aspectelor legate de investițiile străine, mulțumim celor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de "istoria și științele sacre". Guénon nu numai că incrimina devierile de sensuri și de practici ale științelor, comise de moderni, dar indica și factori răspunzători, precum exagerarea rolului acțiunii și al indivizilor înrobiți de cunoașterea profană. Așa se diminuează contemplarea, scria el. Or, contemplarea asigură unificarea cunoștințelor într-un principiu superior. Filosofic, pozitivismele și agnosticismele au produs deformări. După ce subordonau știința scopurilor aplicativ-industriale și mașiniste, aceste doctrine pledau pentru înlocuirea cercetătorilor cu inginerii, exagerau rolul experimentului și al faptului, separate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sacre". Guénon nu numai că incrimina devierile de sensuri și de practici ale științelor, comise de moderni, dar indica și factori răspunzători, precum exagerarea rolului acțiunii și al indivizilor înrobiți de cunoașterea profană. Așa se diminuează contemplarea, scria el. Or, contemplarea asigură unificarea cunoștințelor într-un principiu superior. Filosofic, pozitivismele și agnosticismele au produs deformări. După ce subordonau știința scopurilor aplicativ-industriale și mașiniste, aceste doctrine pledau pentru înlocuirea cercetătorilor cu inginerii, exagerau rolul experimentului și al faptului, separate de un principiu cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
intuiției intelectuale" ca o facultate de cunoaștere diferită de percepții și de rațiune. Excluzând și ierarhizările oamenilor în funcție de aptitudini, modernii au coborât știința la nivelul "profanului", ignorând importanța scopurilor superioare și a principiilor călăuzitoare către adevăruri transcendente și cunoaștere supremă. Contemplarea este de resortul inteligenței. Când funcționează, ea duce la înțelegerea stabilității lucrurilor, în lumina unui principiu-sursă ca cel susținut de Aristotel prin "motorul imuabil". Pentru că în epoca modernă se urmărește mai ales acțiunea, schimbarea cu viteze comparabile matematic cu viteza
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că la disciplinele lor se vorbea și se interpretau cărțile vechi, păstrătoare ale tradiției, într-o societate democratică tot mai modernizată, cu tineri purtați de mobilurile acțiunii, nu ale cărților. Iar noua modernitate coincide cu acțiunea utilă și nu cu contemplarea solicitată de științele umane. Situația creată a dat câștig de cauză, o vreme, științelor sociale. Nu a trecut mult timp însă până când și ele au devenit ținte ale unor atacuri destul de neplăcute. Fie li se imputa "tinerețea" și modestele contribuții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]