1,293 matches
-
sufletul luminat de o lumină cerească nu se exprimă mai mult într-un limbaj uman (Convorbiri duhovnicești IX, 25-27, 31-32). Urmare a episodului evanghelic cu Marta și Maria, Cassian afirmă trei chestiuni de bază: împarte existența umană în activă și contemplativă; schițează un șir continuu de contemplări pornind de la lucrările văzute ale lui Dumnezeu în creație și până la tainele dumnezeiești sesizabile doar cu simțurile duhovnicești; elaborează relația dintre acțiunea prezentă și contemplația prezentă și viitoare. Maestrul lui Cassian a fost Evagrie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Platonist” (,,Echivalențele lor latine erau departe de reminiscențele stoicilor, gnosticilor sau platonicilor”). Cassian a adoptat sistemul evagrian, divizând însă existența umană în două părți și a utilizat două căi: calea virtuții pentru viața practică și calea contemplației pentru viața teoretică (contemplativă). Această diviziune este mai mult implicită decât explicită în opera lui Cassian. Făcând referire directă la viața practică ancorată în contextul monahal, Cassian utilizează mai multe substantive ce caracterizează aspectele particulare, cum ar fi: disciplină, viață, mod de viețuire, lucru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a inimii, castitatea, singurătatea și liniștea îngerească a anahoretului”. Acest fel de fericire poate începe din viața aceasta pământească, însă ajunge la împlinire doar în cer. La Cassian se estompează uneori granița dintre fericirea cerească a vieții viitoare și fericirea contemplativă posibil de atins în această viață. Contemplația din această viață este asemănare a fericirii desăvârșite și eterne din cer. Contemplă fericirea existenței cerești acela care și-a fixat privirea minții asupra veșniciei. Sfârșitul vieții monahale este Împărăția lui Dumnezeu sau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la textele biblice. Nefiind identice, Sfânta Scriptură și rugăciunea erau inseparabile. Pe monahii egipteni îi descrie prelungind rânduiala canonică comunitară a rugăciunii în privegheri de toată noaptea recitând, lucrând și rugându-se în chiliile lor. În centrul programului ascetic și contemplativ al lui Cassian se află meditația biblică pe care o include între practicile fundamentale ale vieții monahale alături de post, priveghere și munca manuală. Memorarea textului biblic și rostirea textului din memorie reprezentau un test și un semn de perseverență dar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în viața sa prin întreaga activitate și operă pentru valoarea supremă a vieții monahicești, ca mijloc de înfrângere a păcatelor. De asemenea, valoarea sa supremă constă în transcrierea către generațiile viitoare a mijloacelor prin care, printr-o viață ascetică și contemplativă, prin depărtarea de lume și prin disciplină, monahul tinde către unirea cu ziditorul, către desăvârșirea duhovnicească. El a scos în evidență valorile eremiților precum rugăciunea continuă și contemplarea autorizate de Dumnezeu prin unirea cu El, dar și pe cele chinovitice
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
treacă dincolo de textul scris și de istorie către tainele duhovnicești din interiorul lor. În metoda rugăciunii neîncetate, întemeiată pe textul Sfintei Scripturi, la Cassian converg rugăciunea și cunoașterea duhovnicească. În centrul învățăturii sale stă hristologia sa. Programul său ascetic și contemplativ are în centru meditația biblică alături de post, priveghere și munca manuală. El dă o serie de exemple dintre chinoviții egipteni cu scopul de a instrui și de a mustra monahii leneși ai Galiei. Antropologia Sfântului Ioan Cassian. La Sfântul Ioan
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
omului. Acesta este mesajul pe care el îl transmite mai departe asceților din Apus. Cu smerenie și sobrietate și un puternic simț al umorului, Cassian a dat un impuls deosebit mișcării monahale în Apus, oferind primul ghid al idealului monahal contemplativ în istoria cugetării teologice occidentale. Ioan Cassian ocupă o poziție cu totul specială între Răsărit și Apus, opera sa constituind astăzi o adevărată punte peste prăpastia care, din nefericire, separă teologia răsăriteană de cea apuseană. Educația sa excelentă și cunoașterea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
asupra acțiunii și emiterea de raționamente practice, orientate spre acțiune și spre rezolvarea problemelor concrete ce apar. De aceea, judecata practică și punerea ei în fapt în situația și contextul respectiv sunt cele care primează în activitate, nu o raționare contemplativă, detașată, care poate fi bine formulată din punct de vedere teoretic, însă care nu este implementată practic. Practica nu înseamnă nici ea aplicarea pur și simplu a unor precepte teoretice definite, cunoștințele practice (care sunt situaționale și orientate spre acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra acțiunii și emiterea de raționamente practice, orientate spre acțiune și spre rezolvarea problemelor concrete ce apar. De aceea, judecata practică și punerea ei în fapt în situația și contextul respectiv sunt cele care primează în activitate, nu o raționare contemplativă, detașată, care poate fi bine formulată din punct de vedere teoretic, însă care nu este implementată practic. Practica nu înseamnă nici ea aplicarea pur și simplu a unor precepte teoretice definite, cunoștințele practice (care sunt situaționale și orientate spre acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sus, asigurând pentru acțiunile scenice un ascedent marcat și ofeream spectatorului un impact, o anume stare de tulburare care ar fi reușit să-l pregătească pentru a primi mesajul propus într-o atitudine implicată, participativă în locul celei confortabile, distanțate și contemplative pe care ar fi avut-o dacă decorul ar fi fost construit în cutia scenei. Schela, un portic imens, supraetajat pe patru nivele, de la nivelul fosei până la partea de sus a portalului, trasa o geometrie albă, puternică, de lemn masiv
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lang] preocuparea pentru aceste probleme, Siddhartha a experimentat, de asemenea, diverse stiluri de viat]. S-a adâncit în felurite tehnici meditative ale vremii. A înv]țâț de la maeștrii în arta meditației practicile menite a duce la st]ri de meditație contemplativ], cunoscute sub denumirea de jh³nas. Ins], din dorința de a dep]și aceste practici obișnuite, a dezvoltat un sistem complex de meditație, care cuprindea atât meditația de relaxare în vederea atingerii unei st]ri de calm total, cât și dezvoltarea introspecției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre cele patru categorii de literatur] etic] evreiasc] din perioada medieval], se pare c] discuțiile filosofilor evrei se opreau, în principal, asupra naturii lui Dumnezeu: importantă pe care omul o acord] eticii comportamentale (vită activă care se încheie, spre deosebire de vită contemplativa) depinde de evaluarea pe care o face asupra naturii umane. În contextul în care iudaismul învăț] c] omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu și atinge un nivel de perfecțiune prin imitarea lui Dumnezeu, evaluarea naturii umane depinde într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o mare m]sur] de evaluarea naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul își g]sește perfecțiunea în activitate, iar etică devine un element important care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică joac] un rol mai puțin important în viața sa, fiind v]zut] că o propedeutic] în vederea atingerii perfecțiunii intelectuale (contemplative). Acest aspect este subliniat în lucrarea celui mai de seam] filosof
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică joac] un rol mai puțin important în viața sa, fiind v]zut] că o propedeutic] în vederea atingerii perfecțiunii intelectuale (contemplative). Acest aspect este subliniat în lucrarea celui mai de seam] filosof evreu din perioada medieval], Moise Maimonide (1138-1204). Într-o oper] relativ cunoscut], Legile tr]s]turilor de caracter, Maimonide prezint] o versiune puțin modificat] a doctrinei lui Aristotel privind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Men, D.S. Bendall (coord.) (Cambridge: Cambridge University Press, 1983), pp. 509-543. Singer, P.: „Famine, affluence and morality”, în Philosophy and Public Affairs, I (1977), pp. 229-243. 45 Marx împotriva moralei ALLEN WOOD i. Introducere Adesea, marxiștii au exprimat o atitudine contemplativ] fâț] de moral], care (spun ei) nu este decât o form] de iluzie, fals] conștiinț] și ideologie. Dar alții (chiar dac] se consider] marxiști sau nu) g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
computerman ce navighează crawl, pe valurile unui site cu artă, deși nu mă număr printre ahtiații procedurii, rămîn, mai și schimbînd chiar păreri cu navigatorul, lăsîndu-mă contaminat de apetitul lui, bucurîndu-mă probabil, pentru prima dată de înlesnirile unei atari soluții contemplative. Da, numai că junele computerman știam bine asta e un foarte dotat desenator. Ei, aici e-aici. O dată cu schimbarea lumii, feței lumii moderne, și artele vizuale, și ele, s-au schimbat, poate prea mimetic după gustul meu (și nu numai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
același prototip mitic, în acest caz veritabilul "nod" al tradiției, rădăcină adâncă și prolifică.13 Considerațiile despre imaginea medievală pleacă în schimb de la o contribuție particulară, respectiv teoria mistică a lui Johhanes Eckhart referitoare la "privirea transimaginară", a cărei virtute contemplativă constă în faptul că poate reda (face vizibile) în cadrul practicii spirituale raporturile dintre uman și divin. Aproape contemporană cu isihasmul bizantin (coincidență istorică ce m-a determinat să-l urmez pentru moment pe comentator, Wolfgang Wackernagel, care l-a ales
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
primitive ale gândirii creștine (Dionisie Areopagitul), dar și neoplatoniciene (din nou, o coincidență cu isihasmul). Eckhart se remarcă și prin faptul că tinde prin demersul lui să ajungă la o formulă de conciliere a contrariilor. Cele șapte grade ale virtuții contemplative imaginate de teologul mistic includ și situarea imaginii omului în fața imaginii divinității. Imaginea-palimpsest despre care vorbește maestrul teolog, subliniază Wackernagel, este o preluare neoplatoniciană (Plotin, Enneade V 3 [49], 17), trecută prin gândirea secolelor XIII-XIV ("Le regard transimaginaire de Maître
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
credinciosul era capabil, prin privirea interioară, să ajungă singur la divinitate, care i se dezvăluia, în urma unor deplieri ale imaginii, printr-una originară, Urbild sau "imagine fără imagine". Altfel, el a reluat prin teoria dublei priviri și a dublei vieți, contemplative și active, crezul benedictin, co-fondator alături de franciscanism al filosofiei implicării sociale a clericilor în viața cetății. Aici intervine o diferență majoră față de isihasm, care solicita retragerea din lume - deși o asemănare cu teoria mistică există, prin faptul că practicantul putea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu rol militar major în regiunea Balcanilor. Și nu atât din cauza distanței propriu-zise de capitala constantinopolitană, ci pentru că formele de educare, spre exemplu, au fost exercitate de un sistem monastic el însuși secundar, deși profund ortodox (accent pus pe viața contemplativă, pe recluziunea isihastă, subordonarea totală față de mitropolie etc., într-un mod asemănător monahismului ortodox de sorginte micro-asiatică și athonită). Performanțe culturale și dogmatice ale clericilor au existat totuși, ca și semnele prezenței lor pe scena internațională a ortodoxiei. Această cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
devenit reflexivă!). Faptul din urmă este recunoscut în istoria filosofiei; când Aristotel vorbea despre științe teoretice, practice și poetice și le declara pe cele dintâi (mathematike, physike, theologike) mai importante într-o anumită ordine față de celelalte, victoria "istorică" a gândirii contemplative (teoretice) asupra practicilor, obiectul ei originar, era sărbătorită (instituită fusese, se-nțelege, cu mult timp înainte).2 Totodată, psihologic vorbind, și victoria gândirii asupra tuturor faptelor pe care le socotim a fi "sufletești" și "subiective": afecte, acte de voință etc.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din urmă constând în natura unor elemente ale structurii, fapt ce particularizează raționarea sau o determină ca demers dialectic); b) apoi este vorba despre analitică și dialectică. 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii Scenariile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, "teoriile" filosofice, construite pe temeiul analiticii și dialecticii, dar, de asemenea, demersurile științifice care propun "cunoștințe", apoi demersurile ideologice etc. participă, desigur, la judicativul constitutiv. Unele dintre "regulile" fundamentale prin care acesta domină topos-ul discursivității pot fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de cercetare "factuală" în privința aceasta, ele rămân la statutul inițial, acela de domenii ale logicii-organon -, vor căpăta statutul unor modele de discurs, mai bine-zis, funcționând în sensul pre-ordonării (pre-normării) spațiului de discurs în care se vor încadra toate demersurile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, care țintesc acreditarea sau măcar acceptarea, în zona semnificativă a înțelegerii "lucrurilor", a cunoașterii acestora etc. Aristotel pune pe seama celor două modele și funcții "locale", particulare. De exemplu, în privința rolului topicii (dialecticii) pentru filosofie, el susține că "dacă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituindu-le. În fapt, ele capătă, cuprinse de toate aceste condiționări, statutul de modele de discurs în limitele judicativului constitutiv; din fapte condiționate (șirul de condiționări a fost ilustrat mai sus), ele devin condiții ale oricărui tip de demers teoretic (contemplativ), speculativ, aporetic. Din această poziție a modelelor reglatorii în orizontul judicativului constitutiv, ele pun ordine gândirii, rostirii și făptuirii, oferind criterii ("rațiuni suficiente") de acreditare pentru orice produs al gândirii, rostirii, făptuirii. Rostul lor și constitutiv și regulativ vorbind în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile tradiții ale lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]