4,926 matches
-
stare de s.. În aceste sens, evaluarea se face în mod subiectiv de fiecare individ în parte, care se raportează la ceea ce înțeleg semenii săi prin trai decent. Provocarea pe care a lansat-o Townsend a dat naștere la multe controverse, dar este cert faptul că poate fi considerat autorul definirii acestui tip de s.. Sărăcia de lungă durată și sărăcia temporară În elaborarea programelor și politicilor de combatere a s. este foarte importantă cunoașterea duratei acesteia și a grupurilor expuse s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
necesității acordării de asistență de către țările dezvoltate în vederea depășirii stării de subdezvoltare a așa-numitelor țări din Lumea a Treia a avut un ecou general favorabil în epocă, modul de repartizare a țărilor în cele două categorii a generat inevitabile controverse între specialiștii în științe sociale. Conferința de la Hot-Springs, din 1943, propunea o clasificare a țărilor, după criterii economico-demografice, după cum urmează: - țări industriale bogate, cu un venit național ridicat pe locuitor, categorie în care erau incluse țări precum cele ale Europei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prelungită și costurile asociate unei investiții în capital uman. În consecință, cauza inegalităților școlare ar trebui căutată în alegerile pe care indivizii aflați în poziții de clasă diferite le fac și în constrângerile diferite asociate pozițiilor de status. Dacă, în ceea ce privește controversa asupra cauzelor inegalităților școlare, diferențele de perspectivă par ireconciliabile, pozițiile celor doi autori în ceea ce privește inegalitățile sociale au multe puncte de convergență. Atât Boudon, cât și Bourdieu consideră că sistemele de stratificare socială existente au tendința de a se perpetua, de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
planificare și de control. Institute of Organization and Social Studies, Brunel University, Anglia. (http://www.gov.ro/obiective/mecd/030110-medc-strategie06-08.pdf) City administrator, Ann Arbor, Michigan. Deși în unele definiții ale societății civile este inclusă și familia. Există o amplă controversă cu privire la includerea „educației” între elementele componente ale s.b.. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prezintă, separat, indicatorii privind cheltuielile cu educația de cei privind cheltuielile cu celelalte tipuri de politici sociale. Pentru o prezentare extinsă a incompatibilității dintre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
articol publicat de David J. Singer, care sugera că diferitele concluzii asupra cauzelor războiului izvorăsc de fapt din distincții analitice necesare între explicații ale evenimentelor internaționale construite unele la nivelul statului, altele la nivelul sistemului în ansamblul său. Confuziile și controversele ulterioare pe marginea nivelurilor de analiză pot fi sugerate de multitudinea de întrebări frecvent asociate problematicii în discuție: La ce/cine anume ne uităm atunci când dorim să analizăm un eveniment internațional? Despre cine e util să ascultăm știri, pentru a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ne propunem să înțelegem relațiile internaționale contemporane? Ce actori contează? Ce fel de explicație poate fi dată unor aspecte din relațiile internaționale? Deși sunt menite a răspunde tocmai unor asemenea întrebări, nivelurile de analiză rămân în continuare subiectul unor largi controverse, posibil de explicat prin chiar recursul la cei doi autori sus-menționați, ale căror conceptualizări diferă substanțial: în timp ce Waltz se referă la categorii de factori explicativi ai evenimentelor internaționale (ai războiului, prin excelență), Singer se referă preponderent la diferite tipuri de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statelor asupra regulilor sistemului, dar sistemul impune statelor anumite constrângeri, prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat și de cadrul conceptual la care un autor sau altul aderă, iar posibilitatea cuantificării lor rămâne o sursă de controverse și, ca atare, o provocare deschisă. Astfel de provocări tind să ia forma unor întrebări metateoretice, filosofice, dar cu atât mai interesante, referitoare la legătura dintre natura umană și societățile în care ea se organizează, dintre comunități și statele care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
revenirii la principiile realiste în perioada interbelică, cum ar fi E.H. Carr. În acest sens, varianta convențională în teoria relațiilor internaționale este de a opune mecanismului realist al balanței de putere, principiul (internaționalismului) liberal al securității colective. Mult mai expusă controversei, dar și mai productivă din punct de vedere intelectual, este încercarea de a privi opțiunea securității colective ca o formă particulară de instituționalizare a balanței de putere în vederea descurajării agresiunii într-o primă fază, dar și ca formă de contrabalansare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dimensiunea conflictului, iar neoliberalii pe cea a cooperării, au fost depășite dihotomiile care marcaseră dezbaterile anterioare între realiști și liberali (Baldwin, 1993, p. 9). Repere teoretice ale dezbaterii neorealism - neoliberalism Literatura consacrată dezbaterii neorealism-neoliberalism a evidențiat mai multe teme de controversă, între care există, evident, multiple conexiuni. În cele ce urmează, vor fi abordate patru teme ce pot oferi o perspectivă utilă asupra dezbaterii: problema anarhiei internaționale; câștiguri relative versus câștiguri absolute; cooperarea internațională; și, în fine, instituțiile internaționale. Anarhia internațională
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
major al statului nu este de a atinge cel mai mare câștig sau beneficiu posibil, ci de a-i împiedica pe alții să înregistreze progrese relative în planul capabilităților, comparativ cu statul (Ibidem, p. 498). Câștiguri absolute versus câștiguri relative Controversa se referă la obiectivele urmărite de stat, în cazul participării la o formă oarecare de cooperare internațională. Neoliberalii accentuează, de regulă, caracterul „atomist” al statului: el se preocupă de maximizarea propriei utilități, adică de obținerea unor câștiguri absolute. Pe de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
decalajele în câștiguri, ceea ce împiedică uneori cooperarea (Grieco, 1993, pp. 320-321). Trebuie menționat faptul că neoliberalii contestă enunțul neorealist potrivit căruia preocuparea statului față de câștigurile relative derivă din anarhia internațională - enunț care, așa cum s-a menționat anterior, stă la baza controversei. Astfel, dintr-o perspectivă neoliberală, Powell concluzionează că gradul de preocupare pe care îl manifestă un stat față de câștigurile relative este condițional și variază în funcție de mediul strategic în care se găsește statul. Aceasta înseamnă că preocuparea pentru câștigurile relative nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Florina BRAN Gheorghe MANEA Ildikó IOAN Carmen Valentina RĂDULESCU Cuvânt-înainte Globalizarea este astăzi o realitate situată dincolo de controverse, interesul pentru analiza și cunoașterea procesului fiind animat nu atât de nevoia de a demonstra existența lui, cât de aceea de a pregăti o gestionare adecvată. Aceasta este necesară pentru a se asigura fructificarea oportunităților și evitarea pierderilor pe care
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
face excepție în acest sens) a generat adesea suspiciuni privind legitimitatea statutului său în raport cu alte domenii consolidate, a condus la dezbateri teoretice contradictorii privind profilul profesiei și la numeroase nemulțumiri și neînțelegeri între practicieni. Este cunoscut faptul că perpetuarea acestor controverse/dispute aprinse poate duce la promovarea unor interese îngust-subiectiviste în practica profesiei, la confuzii conștient întreținute în procesul de „formare” situat în afara instituțiilor de învățământ și, în timp, chiar la monopolul profesiei de către nespecialiști. De asemenea, autonomizarea/fragmentarea unor activități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
accidentelor se lărgește cuprinzând nu numai acțiunile neașteptate soldate cu prejudicii fizice, dar și cele care aduc prejudicii morale sau financiare pentru întreprindere (Pufan, 1978). Caracterul fortuit al acțiunilor din cadrul definiției accidentelor de muncă poate constitui însă un subiect de controversă, deoarece n-ar trebui să vorbim despre prevenirea accidentelor de muncă dacă acestea ar fi neașteptate în totalitate și n-ar putea fi prezise cu o oarecare precizie. Să ne amintim doar de povestirea de la începutul acestui capitol. Dacă accidentele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un punct central de referință pentru mai toți teoreticienii și analiștii organizațiilor. Mulți dintre comentatorii operei lui Weber s-au raportat la el fie critic, fie încercând o reinterpretare din perspectivă modernă, a teoriei sale. Dincolo de variatele critici, interpretări sau controverse legate de opera lui Max Weber, există un consens general privind locul lui de frunte în teoria și analiza organizațională, fiind apreciat ca un gigant intelectual ale cărui idei continuă să modeleze și să îmbogățească cunoașterea și înțelegerea noastră privind
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
insatisfacției” este „lipsa insatisfacției” (figura 12.6.b). Figura 12.6. Concepția tradițională (a) și cea a lui Herzberg (b) despre satisfacția și insatisfacția la locul de muncă (adaptare după Robbins, 1998). Încă de la conceperea ei, teoria a ridicat numeroase controverse și critici directe. Acestea sunt exprimate prin următoarele observații (Robbins, 1998): nu a fost utilizat un instrument de măsură a satisfacției globale în muncă; cu alte cuvinte, o persoană poate să fie nemulțumită de un aspect al muncii sale, și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
feedback frecvent asupra rezultatelor performante; oportunitatea perceperii dezvoltării psihologice (autorealizarea); oportunitatea programării muncii; flexibilitatea în ierarhia managerială (comunicare deschisă); responsabilitatea angajatului pentru rezultate. Deși Herzberg nu a dezvoltat prea mult noțiunea de motivație intrinsecă în cadrul teoriei bifactoriale, apariția ei și controversele care au înconjurat-o au creat un interes deosebit pentru acest aspect. Specialiștii organizaționali preocupați de problematica acestui tip de motivație recunosc faptul că anumite aspecte ale muncii propriu-zise (e.g., autonomie, importanța sarcinii, varietatea abilităților solicitate de activitate) pot crea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pozitiv cu nivelul de participare al cetățenilor. Prin urmare, indivizii participă nu atât din cauza caracteristicilor personale, ci mai ales datorită alegerilor politice și recompenselor care le sunt oferite (Rosenstone, Hansen, 2003, p. 5) în urma unui proces de mobilizare în jurul unor controverse și/sau oportunități. Influențele asupra participării de la nivel macro se referă la sistemul de valori și la aspectele concrete ale organizării și funcționării unei societăți ca rezultat al evoluției acesteia. Astfel, sistemele de valori tradiționale favorizând angajarea în forme convenționale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Antichitate și în Evul Mediu, nu se poate spune că acesta din urmă nu i-ar fi fost propice, de vreme ce ea figurează printre cele trei care constituiau așa-numitul trivium al artelor liberale, împreună cu dialectica și gramatica. De altminteri, nesfârșitele controverse teologice și filosofice ale scolasticii, care aveau loc în special la Paris față de auditorii numeroase, presupuneau o artă consumată a argumentației orale. Nu mai puțin, de altfel, modul de argumentare era în fond sofistic sau, în tot cazul, și sofistic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
produc răniri decât accidental, imediat și sincer regretate de rânitor și niciodată socotite în avantajul lui. Așadar, stârnit de două mici încercări ale mele în legătură cu J.J. Rousseau, preopinentul meu mă provoacă la o dispută publică, ridicând ca prim punct al controversei dezacordul pe care-l constată între noi asupra noțiunii de „operă”. Îmi impută ca iluzorie părerea că opera este o realitate a cărei valoare îi e imanentă și circumscrisă. După dânsul, „opera cuprinde tot ansamblul de comentarii, de consecințe, de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
vom opri de fiecare dată la asemenea detalii, vom ramifica atât de mult discuția, deschizând paranteze în paranteze, încât nu vom mai ajunge niciodată la nodul chestiunii. Bineînțeles că în spațiul câte unui succint articol nu putem vida toate implicațiile controversei. De aceea, nu-i voi face (deocamdată) preopinentului meu vreo șicană din faptul că până acum a lăsat fără de răspuns trei obiecții ale mele, pe care nu le cred proaste, deși, sau tocmai fiindcă, sunt la mintea omului: a) cea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
depresie, dar și pentru a reduce biasul de dezirabilitate. 3.5.3. Chestionarul pentru determinarea nivelului de inteligență emoțională A fost construit plecându-se de la un chestionar elaborat de Reuven Bar-On, care cuprinde, în varianta originală, 131 de itemi. Datorită controverselor legate de operaționalizarea acestui concept, am selectat itemii corespunzători acelor dimensiuni în privința cărora există consens în comunitatea științifică: conștientizarea propriilor emoții, controlul trăirilor, automotivarea, cunoașterea emoțiilor celorlalți (empatia) și gestionarea emoțiilor celorlalți. Chestionarul folosit a cuprins 42 de itemi, fiecare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să devină axiome în demersurile investigativ-explicative subsecvente. Toate aceste idiosincrazii reflectă starea inițială difuză de la care cercetătorii au plecat și care retroactiv ar putea justifica neînțelegerile și disputele consumate. Numai în acest context care s-a creat se pot explica controversele aprinse pe tema consistenței, care au persistat decenii la rând. Michael Argyle și Brian R. Little (1972) au încercat să stabilească câteva dintre elementele diferențiale de maximă importanță în raport cu modurile alternative de conceptualizare a consistenței, propuse la nivelul celor trei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Devine clar faptul că remanierile metodologice solicitate au condus implicit la necesitatea extinderii accepțiunilor consistenței. 4.2. Consistența cross-situațională Plecând de la perspectiva cross-situațională, consistența a primit și alte accepțiuni, care, după cum vom vedea, au făcut mult mai frecvent obiectul unor controverse suficient de dur exprimate. Vorbind despre consistența cross-situațională, Barbara Krahe (1992) distingea mai multe accepțiuni, fiecare promovate preferențial de anumite modele de măsurare a personalității (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Accepțiuni asupra consistenței cross-situaționale (sursa: Krahe B. Personality and Social
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
astăzi fundamentul real sau aparent al nenumărate tipuri de conflicte. Aflată întotdeauna la mijloc, între credința cetățeanului de rând și viața social-politică, problema religioasă relevă o față spirituală și una organizațională, ambele corelându-se și fiind subiect pentru tot felul de controverse și provocări. În prezent se vorbește chiar de o „serioasă criză a religiosului” (Ică, 2001-2002), de „o profundă criză spirituală... îngrijorătoare” (Achimescu, 2002, p. 9), care ar avea drept consecință majoră scăderea virtuților civice și a responsabilității față de soarta comunității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]