2,345 matches
-
mai lung. Tocmai de aceea, aceste obiective trebuie să fie realist formulate, astfel încât să poată fi realizate și să contribuie la dezvoltarea și menținerea unei imagini de sine pozitive. Odată determinate obiectivele de către cei doi actanți, se va trece la conturarea instrumentarului prin care aceste ținte vor putea fi atinse. Elaborarea planului de acțiune sau de dezvoltare a carierei se va realiza de către cei doi parteneri implicați în procesul de consiliere în urma studierii mai multor variante de acțiune. Acest plan presupune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
clasic”. La nivelul instituțiilor publice, principala preocupare este de a constitui o ierarhie imuabilă, cel puțin la nivel decizional administrativ și de control al resurselor. Pentru a constitui o organizație publică de educație a adulților, sunt necesari câțiva pași organizaționali: conturarea viziunii, constituirea echipei, planificarea și managementul. Viziunea organizațională are multiple definiții și accepțiuni. Ea este o imagine proiectivă, mai elaborată decât o idee și mai concretă decât un vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
discipline diferite. Această manieră de prezentare reflectă mai fidel Însuși procesul de edificare a imagologiei comparate, În cadrul căruia unele discipline participante nu au evoluat nici până În prezent pe căi separate, ci, dimpotrivă, au contribuit Împreună, prin interacțiune și interferență, la conturarea unui domeniu de studiu al alterității. Este mai ales cazul literaturii comparate și al istoriei mentalităților (cărora li s-a asociat, mai apoi, istoria relațiilor internaționale), care și-au Împrumutat adeseori metodele și perspectiva, Împletindu-și demersurile Într-un efort
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ipostaziază istoric, În formă literară sau artistică, veritabila esență umană. 5.4. Istoria relațiilor internaționale reprezintă un alt domeniu istoriografic care s-a arătat interesat de problema alterității, Îndeosebi prin cercetarea opiniei publice. De obicei, studiile de acest gen vizează conturarea imaginii unei țări sau a unui popor la nivelul opiniei publice dintr-o țară străină, avându-se În vedere fie imaginea existentă la un moment dat, În urma unor evenimente politice majore, fie, ceea ce este adeseori mai relevant, urmărirea evoluției unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de identitate pe care o acuză la ora actuală disciplina-mamă. Astăzi, mulți cercetători Îi reproșează istoriei mentalităților fie caracterul prea vag și general al conceptelor cu care operează, fie, dimpotrivă, fragmentarea obiectului cercetării În nenumărate parcele distincte, ceea ce face imposibilă conturarea unei viziuni globale. Alți critici subliniază moștenirea ideologică marxistă Încorporată În discursul Școlii Analelor, structuralismul excesiv al acesteia și folosirea exagerată a analizei cantitative, ba chiar un anumit determinism socio-economic, aparent mai nuanțat, dar tributar aceleiași viziuni ideologice rigide. Cercetătorii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constituționale, nondiscriminatorii, ale Ungariei. Desigur, se poate afirma că vehicularea acestor clișee pozitive cu privire la maghiari avea o anumită dimensiune retorică, nereprezentând, În unele cazuri, decât un simplu artificiu argumentativ. Cu toate acestea, prezența lor frecventă În texte va contribui la conturarea unor imagini mai favorabile proiectate asupra maghiarilor, Îndeosebi În rândurile românilor din Ungaria. Aceste imagini justificau acțiunea politică a românilor bănățeni, care Își căutau aliați În cercurile politice maghiare, În disputa lor cu ierarhia bisericească sârbă. De asemenea, imaginile etnice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau imaginare, de natură imagologică, ci și pe constatarea empirică, la Îndemâna oricui, a marilor diferențe reale existente. În special alteritatea religioasă, alăturată diferențelor culturale și de civilizație materială, de mod de trai și de habitat - toate acestea au contribuit la conturarea unor stereotipii etnice solide Încă din Evul Mediu. Așa este cazul identificării românilor cu ciobanii, crescătorii de oi, clișeu care implică și alte conotații, relative la deplasarea lor perpetuă cu turmele, opusă caracterului statornic al maghiarilor, făuritori ai unei civilizații
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
capitolul VII, În timp ce ultima, cea din 1843 (Predeal, Câmpina, Ploiești, București, poate și Câmpulung sau Craiova), ocupă tot restul cărții. Se pare că impresiile din primul voiaj nu au fost prea plăcute, deoarece ele au dus (sau au contribuit) la conturarea unei imagini predominant negative despre români și țara acestora, exprimată Încă din prima pagină a cărții, prin reținerile cu care face această nouă călătorie: Lui Bölöni Farkas Sándor XE "Sándor" Îi era mai ușor și mai Încurajator să călătorească În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale baladei relevă rădăcinile ei ancestrale, prin tema interdicției incestului. Dar, Încă o dată, alegerea relației dintre fata de latin și eroul pozitiv al baladei pentru ilustrarea unei căsătorii dificile, sau chiar imposibile, implică, la un alt nivel de semnificații, și conturarea unei imagini și atitudini față de frânc ori latin. Oprindu-ne aici, să recapitulăm, În concluzie, datele acestei imagini prinse În creația folclorică. Frâncul este În primul rând un străin, bine individualizat În respectiva calitate, Întâlnit În confruntările sale cu turcii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
așa cum o face protopopul Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , care consemnează atent, În notațiile sale, orice apropiere politico-militară dintre turci și francezi și rețin, vigilent, toate soliile franceze care trec prin Banat, În drum spre Istanbul. Dar posibilitatea conturării unei astfel de imagini, ca rezultat al propagandei oficiale antifranceze, precum și asumarea unor atitudini generate de ea nu pot fi Înțelese În mod satisfăcător decât În contextul mentalității tradiționale, În care stereotipiile existente deja față de „frânc” ofereau un teren prielnic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
noilor generații, ca și de o conjunctură publicistică. El ține să ofere lectorilor săi o Romă adecvată perspectivei și așteptărilor acestora. De altfel, contactul cu Roma, mai mult decât cu oricare altă parte a Italiei, declanșează, prin forța sa emoțională, conturarea imaginii tradiționale. La 35 de ani după călătoria lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , Artemie Anderco de Homorod XE "de Homorod" , student maramureșean În Italia, aparținând unei epoci și sensibilități mult diferite, relatează totuși În aceeași vechi termeni: „Primul salut
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
compuse „la Solferino pe vale”, sub focul trupelor franco-italiene: Împărate, Împărate! Cere pardon, nu te bate, Că-ți pierzi cătanele toate. Atitudinile politice asumate de ostașii români aflați În Italia față de mișcarea risorgimentală - atâtea câte erau - oferă primele indicii pentru conturarea unei imagini a Italiei În mentalitatea țărănească din Transilvania. Posibilitățile de receptare mult mai reduse, condiționate În mod strict de gradul de instruire, excludeau aproape total contactarea realităților peninsulare pe filierele analizate anterior, În principal presa. Dintre abonații Gazetei Transilvaniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sale, În cadrul căruia herderianismul și ideile romantice privitoare la psihologia popoarelor, la trăsăturile și „geniul” specific al acestora ocupau un loc central. Antagonismele franco-germane (care, prin extrapolare, se traduceau În opoziția dintre spiritul latin și cel germanic) alimentau, de asemenea, conturarea unor imagini negative ale celuilalt, venite, de altfel, În prelungirea imaginilor medievale tradiționale. În același timp, aceste etichetări consonau cu o idee fundamentală a ideologiei liberale, dominantă la acea oră În Europa: teza inegalității naturale a indivizilor. Prin extindere, se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rămânând În vigoare menirea celei din urmă. Aceea se scrie apoi În cartea vieței și scrisa ei (anticul fatum) rămâne neclintită. Nici sfinții, ba uneori nici chiar Dumnezeu nu poate schimba hotărârea fatală. În afara prezențelor umane care sunt implicate În conturarea devenirii omului la momentul nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență În relație cu omul În gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai În legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
elaborată de A. S. de Rosa În 1993. Rețeaua de asociații, În afara avantajelor oferite și de celelalte metode de asociere, permite: a) determinarea indicelui de polaritate (posibilitatea evaluării atitudinilor subiectului); b) determinarea indicelui de neutralitate (semnificația importanței termenilor neutri asociați); c) conturarea nucleului central și a elementelor periferice. În urma centralizării datelor de cercetare am recurs la metoda statistică pentru a determina structura reprezentării sociale a familiei. Analiza s-a desfășurat În trei etape: a. Cercetarea organizării conținutului Într-un sistem de categorii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Spania). Pentru a putea Îndeplini cu eficiență aceste responsabilități el trebuie să posede un grup de competențe profesionale și psihosociale, cum sunt: competențe În evaluarea stării de sănătate psihică a familiei; competențe În prognoza liniilor de evaluare a familiei și conturarea crizelor posibile; competențe de consiliere educațională În problematica diversă cu care se confruntă familia; competențe În diagnoza timpurie a copiilor superior dotați sau a copiilor cu Întârzieri În dezvoltare psihico-fizică pe care familia le ascunde cât poate În fața comunității; abilități
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
are consecințe negative la orice vârstă. CAPITOLUL II. FENOMENE PSIHOSOCIALE ȘI INFLUENȚA LOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 2.1. Efectele socializării asupra rolului de consumator Modernizarea mijloacelor economice și tehnice, paleta largă a ofertei producătorilor și schimbarea stilului de viață determină conturarea unor comportamente de consum Încă de la vârste fragede. Așa cum relatează Wilhelmina Wosinska (2005, 347), copiii Își Însoțesc părinții la cumpărături chiar din fașă, sau din cărucior. Faptul că părinții Îi “premiază” pe copii pentru cumințenia de care dau dovadă În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înțelegem mai bine diversitatea de comportament a consumatorilor, care de multe ori au atitudini și iau decizii diferite În condiții identice. Literatura de specialitate recunoaște unanim interacțiunea personalității individului, a contextului social și cultural, a apartenenței grupale și profesionale În conturarea stilului de viață. Vom Încerca, În cele ce urmează, să delimităm modalitățile În care fiecare din acești factori contribuie la personalizarea și definirea unui anumit stil de viață. Personalitatea, consideră specialiștii, constituie un factor care explică comportamentul distinct de cumpărător
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
primare ale creativității: pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea, provocarea, depășirea granițelor, Învăluirea și capturarea (vezi M. Caluschi, Curs creativitate). Efectele Mirabilis și Medici și competența interculturală - tendințe În dinamica piețelor textile Persoanele implicate În diagnoza dinamicii piețelor și conturarea tendințelor de evoluție și schimbare a acestora trebuie sa posede competențe și capabilități bazate pe talente din zona creativității/inventivității. Altfel spus talentele lor, comportamente recurente eficiente și performante manifeste În specialitatea pieții investigate trebuie să fie susținute de abilități
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si in delimitarea tendințelor de individualizare ale adolescenților prin intermediul vestimentației. Obiectivele pe care ni le-am propus În cercetare au fost: 1. Identificarea mentalității adolescenților În privința consumului de textile. 2. Conturarea anumitor structuri de atitudini și comportamente de consum ale adolescentilor În raport cu piața de textile. 3. Investigarea măsurii În care anumite trăsături de personalitate ale adolescenților influenteaza comportamentul de consumator. Subsumate scopului și obiectivelor cercetării am avansat următoarele ipoteze: 1. Am
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a susține propriile păreri sau chiar la inabilitatea de a avea o imagine pozitivă despre sine. Considerând asertivitatea socială ca una dintre cele mai importante variabile ale competenței sociale, următorul pas este identificarea condițiilor pe care le presupune și conturarea rolului asertivității În comportamentul social. Sfera asertivității Având la bază precizările anterioare referitoare la asertivitatea, s-au desprins din literatura de specialitate (S. Moscovici, 1998 ; S. Chelcea, 1998 ; D. Fontana, 1988) o serie de abilități de care individul trebuie să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
energiei o constituie absorbția fotonilor de către cromofor, ceeace schimbă conformația cromoforului. Printr-o reacție de înălbire, cromoforul se disociază de opsină, retinalul reducându-se la vitamina A. Pașii reacției de înălbire sunt spectroscopic distincți, dar conexiunea dintre fiecare pas și conturarea excitației vizuale este încă necunoscută. Totuși, se cunoaște că reacția de înălbire este mediată de niște enzime și are ca efect modificarea conformației opsinei. In acest proces se pare că rolul polipeptidelor este de a direcționa modificările în conformația cromoforului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ceea ce s-a numit Cité Radieuse. Cité Radieuse a fost primul dintre cele cinci ansambluri rezidențiale de acest tip construite sub coordonarea lui Le Corbusier. În prezent în lume există multe alte complexe rezidențiale construite pe baza acelorași principii arhitecturale. Conturarea imaginii generale a acestei unități de locuit constituie exemplul elocvent pentru maniera alternativă de tratare a problemei dezvoltării și configurării spațiului urban, în contrapunct cu modelul sovietic aplicat spațiului românesc. Pentru capitolul de față, sursa esențială de informare este reprezentată
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
consecințelor așa cum a fost stabilit cu decenii în urmă. 3.3.1. Comunitate și comunitate etnică Opțiunea pentru comunitate se justifică prin beneficiile funcțiilor pe care aceasta le exercită asupra membrilor săi. Oferind sprijin indivizilor, favorizând exprimarea individuală, contribuind la conturarea identității, comunitatea asigură și exercitarea controlului social informal și susține capacitatea de reacție colectivă. Acestea două din urmă sunt, din punctul nostru de vedere, cele mai importante atribute ale comunității, tocmai pentru că nu pot fi substituite de niciun alt agent
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
formă politică, paradoxal ea nu poate supraviețui dacă principiile și mecanismele sale nu ar fi accesibile capacității intelectuale a cetățeanului obișnuit<ref id=”2”>Sartori, Teoria, pp. 38-39.</ref>”. Ar fi interesant un inventar al precondițiilor care au contribuit la conturarea fațetelor așa-numitei democrații originale românești. Pentru a-și dezvolta în lume caracteristicile pe care le cunoaștem astăzi, democrația a avut un traiect etapizat, sinusoidal. Huntington<ref id=”1”>Samuel Huntington, „Al treilea val al democrației”, în Revista Română de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]