1,260 matches
-
rămăsei un vițeluș sălbatic, plin de nostalgii și care se conforma greu noilor împrejurări. Pentru întîia oară am simțit atunci că oamenii mor: cîteva ființe au lăsat goluri în jurul meu. Mult mai tîrziu, cînd am trecut prin satul în care copilărisem ca să-mi refac amintirile, am simțit că, deși locurile păreau aceleași, acum aveau o rînduială de nepătruns. Am căutat movila unde hodinea bunica, o paragină cu cruce vînătă pe care ruginea o tablă. Dar ea n-a putut să-mi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dispensar. Trec printre blocurile aruncate parcă din elicopter, fără nicio logică. Traversez alei înguste, acoperite de bolți de iederă, terenuri de joacă presărate cu gunoaie, leagăne strâmbe, bucăți de pisici rămase de la ospățul câinilor. Mă gândesc că și eu am copilărit printre blocuri în construcție, împușcam cu injectoarele șterpelite de la tractoare, aveam fața ciupită de flacăra iscată de pucioasa din capetele chibriturilor, mă ascundeam printre grămezile de cărămizi, suflam cornete de hârtie cu ace în vârf prin țevi lungi de plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mea de paradis. Trebuie să recunosc, însă, că acest paradis mirosea nu numai a frunză de nuc și a fân încins, ci și a rachiu prost. Și că am trăit, cumva, schizofrenic, pe două planuri, încă de atunci, deoarece am copilărit într-o lume pe care grijile și existența dură o obligau să disprețuiască slăbiciunile, să fie chiar brutală când interesul material era în pericol. Bărbații pe care îi admiram, cărora doream să le semăn, mânuiau mai bine toporul decât vorbele
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mele am păstrat aroma ploilor din Lisa, rămasă ca umezeala în copacii bătrâni crescuți în locuri ferite de soare. Cu toate acestea, de câte ori vreau să mă întorc la identitatea mea, mă încearcă sentimentul tulbure că nu sunt nicăieri întreg. Am copilărit între bărbați care băteau cu pumnul în masă, la cârciumă, sau aruncau brazii în car, în pădure, cum ai arunca un vreasc, fără ca experiența aceasta să-mi fie de folos. M-a făcut doar să-mi dau seama că-mi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Abia în secolul trecut a fost găsită și publicată. Poate, ar trebui să-mi compun și eu o rugăciune proprie. Cu siguranță, aș avea ce pune în ea. 46. Lisa de azi nu mai seamănă cu Lisa în care am copilărit eu. Casele sunt mai arătoase acum, au jaluzele, în loc de obloane, verande, în loc de pridvoare, și trei-patru odăi fiecare. Cele vechi erau construite din bârne. Acum se construiește numai din cărămidă, într-un stil cam greoi, împrumutat de la oraș. Lămpile cu gaz
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
sesizoare care intrau în funcțiune la cea mai mică mișcare neprevăzută, reflectoare care se aprindeau instantaneu, camere de luat vederi iar după dorință și alarmă sonoră. Au fost întâmpinați cu veselie; se cunoșteau între ei de mult, cu unii au ,,copilărit,, împreună, aveau societăți private numai Colonelul și profesorul lucrau la stat prilej de șicană în glumă. Erau ultimii invitați așteptați, s-au așezat și ei la masă și s-au ospătat; erau numai bărbați însă se simțeau bine; criticau imprudența
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
detaliile și absoarbe totul cu aviditate. Trăiește patetic bucuria plină pe care i-o dă nuditatea trupului ei, cu picioare desenate în linii dulci, buze calde, ochi închiși, piele fină, vorbe puține, somnolență postorgasmică. Și iarăși, plăcerea de a se copilări cuibărindu-se în brațele lui, mângâindu-l cu timiditate (sau poate cu mascată repulsie față de ceea ce are dizgrațios corpul masculului?), în fine, feminitatea ce susură ca un izvor vrăjit în toată ființa ei, revărsat generos în pulsațiile vaginului ca și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Îi moleșea, voința că rămase Întinsă, fără vlagă pe canapeaua joasă cu pledul de mătase verde-Închis și două perne multicolore, rezemate de peretele cu tapete florale dominînd În roșu. Tapetele erau de pe vremea părinților, căci locuia În casa În care copilărise. Nu mărturisea, dar privea, uneori, totul din unghiuri politice, sociale și profesionale; era obligată de presiunea timpului, altfel nici nu i-ar fi stat mintea la așa ceva. Și În acele momente gîndea oamenii, fără voie, În determinarea strictă a evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nu „Dragul meu”. - Da, da’ mai scrie „Complimente și Îmbrățișări domnului judecător”. Și-mi citi scrisoarea: „Dragii mei, aici totul e frumos. Ai zice că e altă lume, dar mi-e dor de țara unde m-am născut și-am copilărit”. Peste un minut de lectură, ne dădură lacrimile la toți trei. - CÎnd te gîndești c-am copilărit Împreună. Uite ce e viața! E la el În țară, adevărat, dar aici nu e tot țara lui? Ce-i trebuia lui, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
mei, aici totul e frumos. Ai zice că e altă lume, dar mi-e dor de țara unde m-am născut și-am copilărit”. Peste un minut de lectură, ne dădură lacrimile la toți trei. - CÎnd te gîndești c-am copilărit Împreună. Uite ce e viața! E la el În țară, adevărat, dar aici nu e tot țara lui? Ce-i trebuia lui, acum la bătrînețe, Ierusalim? - Vorbești prostii, Îi Întrerupse nostalgia doamna Pavel. E omul cu fata lui și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
morții. Sunt împăcat cu ce am pus deoparte, pentru vi itorime. Să știe și urmașii noștri ce a fost și cum a fos t și să se ferească „de cel rău!” - Și ceva despre adăugiri, la zestrea amintit ă? - Am copilărit într-un sat uitat de Dumnezeu, unde în aparență nu se întâmpla nimic, dar acolo viețuiau românii, moșii și strămoșii noștri până în 3000 de ani , în colo, după cum relevă cercetările arheologice. Acum satul s-a golit în mare parte. În
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bombardament, unde vântul se aude sinistru, ca la teatru, când se pregătește să izbucnească furtuna... Se opri brusc, suflând greu, extenuat. - Nu m-aș fi rătăcit, vorbi calm celalt. Nu m-aș fi rătăcit, pentru că sunt obișnuit cu întunerecul. Am copilărit la munte. Nu mi-e frică de întunerec, nici de vânt... - Vasăzică, numai asta ai înțeles? îl întrerupse Ieronim cu o neașteptată tristețe în glas. Ai dreptate că aș fi vrut să te sperii, să te pun la încercare în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
e frică nici de moarte. Dar vreau să-ți dau un sfat. Și vreau de asemenea să te rog ceva. Sfatul e acesta: când eu n-oi mai fi, te duci și locuiești în casa lui Thanase, acolo unde ai copilărit. M-am înțeles cu chiriașii. Ei vor fi bucuroși să-ți cedeze cele două odăi de la etaj, că tot riscă să le ocupe altcineva și, evident, te preferă pe tine, care într-un anumit fel ești încă proprietar... - Și Oncle
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
respect cuvântul dat În fața alor mei - a răspuns secretara... ― ??? ― Ei m-au făcut să Înțeleg În ce mediu ne zbatem și ce pericole ne pasc... ― De unde până unde știi aceste lucruri? ― Un prieten al soțul meu, cu care el a copilărit, este mare pe la partid și, sub mare jurământ, i-a povestit cu lux de amănunte cum stau lucrurile... Iar mama e grijulie din firea ei... ― Nu am decât să-ți mulțumesc și, prin tine, și alor tăi. ― Pe mine m-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sudorile și am pus jurnalul deoparte. Întrebarea era următoarea: "Dacă eu făcusem toate astea, atunci ce se întâmplase cu adevăratul Joseph Maynard? Nu cumva singurul fiu al străbunicilor mei murise, pe la vreo margine de Americă, neștiut de cei între care copilărise?" Mi s-a părut explicația cea mai verosimilă, de la bun început M-am dus la înmormântare și orice îndoială s-a risipit. Dintre toți cei prezenți acolo am fost singurul purtător al numelui Maynard, în afară de răposata mea bunică. După aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
erau muritori de foame. Lihniți, se rugau pentru vreo traducere la Editura tineretului. Cerșeau "ceva", un contract pentru colecția "Oameni de seamă". Cuplul Al.I. Ștefănescu Nina Cassian putea orice acolo. "Ninina și Aligru, cei doi puișori de tigru". Am copilărit cu versurile Ninei Cassian. N-o las să schimbe subiectul. Insist. Legea 596 stipula, începînd din '46, controlul statului asupra editurilor. Oricare tipăritură avea nevoie de AVIZ. Politizarea breslei se înfăptuise. În '47, după ce Puterea a fost integral preluată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
uiți după Rusalin cum ai căuta fereastra într-un spațiu închis. Nici pe drum nu fusese mai veselă. Condusese crispat, cînd prea prudent, cînd călcînd în forță accelerația. Aflasem de la tînăra mea prietenă, îmi povestise cu inimioara-n palme, cum copilărise într-un orfelinat. Drama și-o surdiniza destul de abil. Se confesa cu pauze, luînd din cînd în cînd cîte o boabă de strugure. Țin minte că m-am întrebat cine-o fi învățat-o să scoată sîmburii din gură. Politețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să lucrez la revista ei. Acum aveam un motiv serios să plec din Connecticut, să mă mut - singură, ca un adult În toată puterea cuvântului - În Manhattan și să am casa mea. Când am intrat pe aleea casei În care copilărisem, m-a cuprins o veritabilă surescitare. Îmi vedeam În oglinda retrovizoare obrajii Îmbujorați de frig și vânt și părul zburlit și ciufulit. Nu eram machiată și jeanșii Îmi erau murdari jos În urma eforturilor din zilele precedente de a-mi croi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu copii de‑ai celebrităților, ea a strâmbat instinctiv din nas și m‑a informat că „toți copiii celebrităților au, cum să spun eu, serioase probleme psihice“. Încă una ștearsă de pe listă. Cea de‑a treia - și cea mai promițătoare - copilărise În Manhattan, tocmai terminase Universitatea Middlebury și voia să lucreze un an ca bonă spre a economisi ceva bani pentru o călătorie la Paris. Când am Întrebat dacă asta Înseamnă că știe franțuzește, a dat afirmativ din cap. Singura problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nimic decât voci, vocea ei Într-o mie de variante sughițând, scrijelind, nechezând, râșgâind, șoptind, urlând, silabisind, bubuind, demarând, frânând, lovind, tăind, Înjunghiind, mângâind, mârâind, mototolind, morfolind, psalmodiind, dorind, refuzând, susurând, simulând, cerând, plângând; rugându-se, jeluindu-se, prefăcându-se, copilărindu-se, ascunzându-se, alintându-se, jucându-se, rostogolindu-se, Îndepărtându-se, rănindu-se. (sâmbătă) În primul capitol din eseul Mitul reintegrării (Editura Vremea, 1942), intitulat „Simpatia lui Mefistofel“, Mircea Eliade constată simpatia lui Dumnezeu pentru Diavol: ...simpatia aceasta divină față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o aduci înapoi... De ce a râs Golea ? Că o ține pe Melania fără cununie ? Că a dat, într-o noapte, buzna în casa lor, i-a pus fetei cuțitul la gât și i-a spus : ascunde-mă ? Ea îl știa, copilăriseră împreună, și, tocmai pentru că știa de ce e în stare, încuviințase pe mutește, trăsese perdelele, n-ar fi fost nevoie, oricum, casa lor era în fundul curții și gardul era mai înalt decât privirile trecătorilor. Se ascundea în magazie când venea poștașul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
decât comunicarea cu un om. Ai stat la curte când erai copil ? — N-am stat niciodată la curte. M-am născut la bloc. Tili o întoarse spre el și îi depărtă o șuviță de pe frunte. — Uitasem. Lumile în care am copilărit nu arată deloc la fel. Iar tu parcă nu mai arăți ca la amiază. M-am pieptănat altfel. Când merg la școală, îmi strâng părul. — Până și buzele îți sunt mai cărnoase. Și nările. Iar ochii nu-i mai ai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spontaneitatea discursului, simplu în aparență, dar sugestiv și antrenant. Și celelalte cărți destinate copiilor - Corăbioare (1972), Pălăria lui Cipolino (1981), Unchiul meu Păcală (1982) și, în chip deosebit, La târgul din Prostănaci (1987) - denotă capacitatea lui C. de a se copilări frumos, de a capta atenția prin istorisiri ingenioase și sugestive, unele, în manieră folclorică. A publicat și versuri pentru adulți. Motivele legate de locurile natale sunt exprimate într-o tonalitate ușor elegiacă, sinceră, mai ales în Iarna dragostei (1984) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
având ca punct de plecare o idee, un eveniment real. Metodele de creativitate utilizează gândirea analogică / metaforică în direcția sporirii eficienței procesului creativ pentru emiterea unor idei originale și dezvoltarea abilităților creative. c) Gândirea regresivă / ludică - abilitate de a gândi „copilărește”, liber, fără prejudecăți, a se juca cu ideile și umorul. S. Freud și C. Rogers susțin că regresia este o importantă trăsătură a gândirii creative și a creatorului. Inteligență și creativitate Cele două concepte inteligență și creativitate nu sunt pe
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
artificial amplificat prin adaosul de întâmplări nerelevante și împovărat de banalitate, de lipsa de substanță a relatării. Prozatorul se află mult mai aproape de reușită atunci când își propune, influențat vizibil de Amintirile... lui Ion Creangă, să refacă atmosfera locurilor unde a copilărit, să readucă din ceața timpului chipuri și peripeții care, într-un fel sau altul, i-au marcat existența. În schițele Cum era să mă fac catolic, Jupânul Toiba, Badea Huștiuluc ș.a. sau în volumul Cum a fost odată (1911), el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]