1,673 matches
-
este un ordin inițiatic ai cărei membri sunt înfrățiți prin idealuri comune morale, spirituale și sociale (și in unele cazuri chiar politice), prin inițierea conformă unui ritual comun, prin jurământul depus pe una din cărțile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul, Dao de Jing, Vedele hinduse, Tripitaka budiste, sau alte scrieri considerate sacre) și, în majoritatea ramificațiilor, de credința într-o „ființă supremă“, un „Mare Arhitect al Universului“. Organizațiile masonice, prezente în majoritatea țărilor, se regăsesc sub forma obediențelor autonome, ele
Noua Ordine Mondială () [Corola-website/Science/316962_a_318291]
-
doctrinare ci în primul rând neînțelegerile politice au dat naștere la schisme și erezii. După părerea lui Șahrastani, renumit istoric al religiilor de origine persană, cea mai sângeroasă dintre aceste lupte a fost aceea provocată de chestiunea califatului, de care Coranul nu s-a ocupat. Cui trebuia să-i revină, după Muḥammad, guvernarea noii comunități? La această întrebare textul Coranului nu oferă nici un răspuns. După moartea profetului, ginerele său, ‘Alī, a pretins că are anumite prerogative care îl îndreptățesc să primească
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
istoric al religiilor de origine persană, cea mai sângeroasă dintre aceste lupte a fost aceea provocată de chestiunea califatului, de care Coranul nu s-a ocupat. Cui trebuia să-i revină, după Muḥammad, guvernarea noii comunități? La această întrebare textul Coranului nu oferă nici un răspuns. După moartea profetului, ginerele său, ‘Alī, a pretins că are anumite prerogative care îl îndreptățesc să primească succesiunea. Cu toate acestea, comunitatea musulmanilor, prin grupul reprezentanților ei, a respins de trei ori pretențiile lui ‘Alī, anulându
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
din urmă, față în față pe câmpia Șiffīn, pe malul vestic al Eufratului. Când forțele lui ‘Alī erau pe punctul să învingă, comandantul armatei lui Muʽăwiya a recurs la o stratagemă: oamenii săi au prins în vîrful lăncilor copii ale Coranului, semn că nu armele, ci Coranul ar trebui să decidă. Ostilitățile au încetat iar ‘Alī a acceptat propunerea de arbitraj a sirienilor pentru a opri vărsarea de sânge musulman, arbitrajul urmând să fie acceptat „potrivit cuvântului lui Dumnezeu” - oricare ar
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
câmpia Șiffīn, pe malul vestic al Eufratului. Când forțele lui ‘Alī erau pe punctul să învingă, comandantul armatei lui Muʽăwiya a recurs la o stratagemă: oamenii săi au prins în vîrful lăncilor copii ale Coranului, semn că nu armele, ci Coranul ar trebui să decidă. Ostilitățile au încetat iar ‘Alī a acceptat propunerea de arbitraj a sirienilor pentru a opri vărsarea de sânge musulman, arbitrajul urmând să fie acceptat „potrivit cuvântului lui Dumnezeu” - oricare ar fi fost acela. Întrebarea dacă omeyyazii
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
avea consecințe dezastruoase pentru ‘Alī, mulți dintre susținătorii săi îndepărtându-se de el. Aceștia, cei care reprezentau aripa dură a armatei califului și care se ridicau împotriva ideii de pace cu Muʽăwiya (era considerat „rebelul” despre care se vorbește în Coran și care trebuia combătut cu sabia) , formează gruparea kharigiților, prima sectă din islam, ale cărei acțiuni îi vor fi fatale. Uniți sub sloganul „judecata aparține numai lui Dumnezeu” (arabă: لا حكم إلا لله lă ḥukma ʹillă li-llăhi), și-au strâns
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
se putea lăuda că sărăcia este mândria lui. Spre deosebire de sunniți, dar și de șiiți, kharigiții nu aveau să fie niciodată de acord să ridice "ḥadīṯ" -ul la rangul de fundament pentru legea și cultura islamice. Ei aveau încredere doar în Coran, bucurându-se, în același timp, și de tradiția orală a triburilor arabe nomade. Acești puritani, depozitarii tendințelor egaliste ale beduinilor (în cultura cărora decizia de a îndepărta sau a exclude grupările disidente este firească ), au recunoscut totuși legitimitatea primilor doi
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
rămas la ei mai rudimentar. Deși gruparea a luat naștere înaintea apariției discuțiilor stârnite de școlile de drept canonic, ei au fost de acord, în mai multe probleme, cu soluțiile și ideile muʽtazilite. Refuză, de pildă, să accepte că textul Coranului ar fi necreat, așa cum nu sunt de acord să rezerve nemusulmanilor chinurile veșnice ale iadului. Ei acceptă că păcatul grav este incompatibil cu calitatea de credincios, că minciuna, blestemul etc. întrerup curățenia rituală și obligă la repetarea abluțiunii. Interzic cultul
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
conducătorul celei mai puțin extremiste dintre numeroasele subgrupuri în care s-au împărțit. Este, de altfel, și singura care s-a menținut până în zilele noastre, grație tendințelor ei mai puțin radicale. Unii dintre kharigiți ar vrea să fie excluse din Coran, pe lângă Sura lui Iosif, și blestemele adresate lui ʹAbū Lahab. Asupra acestui comentariu, ca și prin faptul că recurg adesea la "raʹy", acești puritani ai islamului sunt din nou de acord cu muʽtaziliții. Ei interpretează și aplică "ad litteram" pedeapsa
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
blestemele adresate lui ʹAbū Lahab. Asupra acestui comentariu, ca și prin faptul că recurg adesea la "raʹy", acești puritani ai islamului sunt din nou de acord cu muʽtaziliții. Ei interpretează și aplică "ad litteram" pedeapsa cu tăierea mâinii, pe care Coranul o aplică hoților, fără să țină seama de valoarea furtului comis, așa cum dispun celelalte școli. Acceptă mărturia unui credincios nemusulman chiar și împotriva unui ibadit. În zilele noastre, pot fi întâlniți, în grupuri restrânse, în primul rând printre berberii din
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
de condiția sa socială ( [...] să aibă toate dotările moderne necesare gospodăriei); fiecare soție trebuie să beneficieze de un număr de nopți egal cu al celorlalte cu excepția celei proaspăt căsătorite, care are dreptul la șapte nopți succesive imediat după căsătorie. Atât Coranul, cât și tradițiile despre Profet insistă asupra importanței ecestui tratament egal: musulmanul care nu îl poate asigura, din diverse motive, trebuie să se rezume la o singură soție”. Una dintre condițiile obligatorii pentru căsătorie este constituirea dotei (مهر ). Dota este
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
neînțelegeri între cele două familii și a anulării căsătoriei, toate darurile trebuie returnate familiei băiatului. Logodna se încheie cu semnarea contractului de căsătorie (Arabă: "عقد الزواج" , "'aqd az-zawag") în prezența unui qadi (Arabă: "قاضي"), urmată de citirea unor versete din Coran și plata primei părți din dotă. Cele două familii sărbătoresc evenimentul alături de rude și prieteni. Cu această ocazie se stabilește și data nunții, iar în acest interval tânărului îi este permis să-și viziteze viitoarea soție, dar nu poate rămâne
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
comunitate, fericită în căsătorie, iar primul ei născut să fie băiat deoarece se crede că viața ei exemplară se va transmite și la mireasă. În timpul acestei ceremonii, se aduce o tavă cu lumânări, henna, fructe uscate, dulciuri, alune și nuci, Coranul, o oglindă și un pahar cu lapte. Lumânările reprezintă lumina, simbolul divinității: "Dumnezeu este lumina cerurilor și a pământului! Lumina Sa este asemenea unei firide unde se află o lampă". Oglinda reflectă în multe tradiții orientale viitorul tinerilor căsătoriți. Închiderea
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
o oglindă și un pahar cu lapte. Lumânările reprezintă lumina, simbolul divinității: "Dumnezeu este lumina cerurilor și a pământului! Lumina Sa este asemenea unei firide unde se află o lampă". Oglinda reflectă în multe tradiții orientale viitorul tinerilor căsătoriți. Închiderea Coranului cu putere simbolizează binecuvântarea căsătoriei, iar aruncarea hennei în tavan de mireasă înseamnă că asupra casei se va abate întotdeauna norocul. Viața tinerilor căsătoriți trebuie sa fie asemenea dulciurilor, iar laptele indică abundența, dar și castitatea miresei datorită albului pur
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
Musa al-Mirdar (m.841), Ṯumama ibn-Ašras (m.828). Mu‘tazilismul a intrat, de multe ori, în conflict cu cei care susțineau linia tradițională a islamului, prin faptul că abdordează dintr-o perspectivă raționalistă probleme precum caracterul creat sau increat al Coranului, ideea predestinării în comparație cu liberul arbitru, modul în care ar trebui interpretate atributele umane ale divinității, originea răului. Primii reprezentați ai acestui curent teologic sunt Wășil ibn ‘Ață′ (m.131H, 748 d.Hr.) și ‘Amr ibn ‘Ubayd (m.144H, 761 d.
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
dar apogeul l-a atins în timpul dinastiei abbaside, când a fost sprijinit de califul al-Ma′mūn. (813-833). Sub influența gânditorului mu’tazilit Ibn-Abi-Duwăd, califul abbasid al-Ma′mūn a oficializat, în anul 827, concepția privitoare la caracterul creat al Coranului ceea ce a făcut ca orice persoană care dorea să acceadă la funcția de judecător (qăḍin) trebuia să depună jurământul de aderare la această idee. S-a constituit, astfel, un tribunal inchizitorial numit miḥna care se ocupa de judecarea celor care
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
drept, prin urmare este constrâns de justiție. Astfel, omul face ceea ce este bine pentru că așa este bine, nu pentru că sau doar pentru că Dumnezeu a poruncit asta. Afirmând ideea liberului arbitru, mu‘taziliții susțin că acest principiu este în acord cu Coranul, nu decurge doar din ideea formată de om despre dreptatea divină. Făgăduința și amenințarea (al-wa‘d wa-l-wa‘ῑd - الوعد و الوعيد) Acest principiu face referință la referință la ziua Judecății de Apoi. Dumnezeu promite o recompensă celor care l-au
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
a comunității”, pentru a menține egalitatea între membrii comunității și pentru o „armonie socială”. . Un om trebuie să acționeze atât pentru sine, cât și pentru comunitate, în scopul de a alege binele, în detrimentul răului. Acest principiu este adesea formulat în Coran. Școala mu‘tazilită a fondat acest principiu de acțiune atât morală, cât și socială pe principiul teologic al dreptății și a libertății omului de a alege între bine și rău. 1. Campo, Juan E., 2009, "Encyclopedia of Islam", New York: Facts
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
decedat pot să-l jelească timp de trei zile iar o văduvă își poate plânge soțul patru luni și zece zile. Această perioadă de patru luni și zece zile este numită Edda (perioada de așteptare) și este menționată și în Coran : "Unii dintre voi mor, lăsând în urma lor soții : acestea trebuie să păzească răstimpul de patru luni și zece zile. Dupa ce au ajuns la soroc, nici o vină nu vi se va face vouă pentru ce ele vor face cu ele
Înmormântarea islamică () [Corola-website/Science/328983_a_330312]
-
Școlile juridice din islam (arabă: المذاهب "al-maḏăhib", de la singularul المذهب "al-maḏhab" „orientare”, „direcție”, „doctrină”) sunt școli de interpretare a legii islamice, șaria (arabă: شريعة "šarīʽa") , pornind de la fundamentele dreptului canonic (arabă: أصول الفقه "ʹușūl al-fiqh"): Coranul și "ḥadīṯ"-urile. Sunniții recunosc patru școli juridice: (malekit, hanefit, șafeit și hanbalit). Șiiții recunosc trei școli: jaʽfarită (duodecimană), ismaelită (septimană) și zaydită. Ibadiții au și ei propria școală. La început, școlile juridice constituiau anumite cercuri de învățați musulmani, care
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
interzise (arabă: حرام "ḥarăm"), condamnabile (arabă: مكروه "makrūh") și indiferente (arabă: مباح "mubăḥ"). În felul acesta, se spune, islamul integrează întreaga viață, iar musulmanul poate să-și modeleze existența, spiritualizând-o în întregul ei. În esență, șaria este conținută în Coran. Forma exterioară în care sunt promulgate prescripțiile pentru a se putea aplica tuturor domeniilor vieții umane este rezultatul unui proces care a durat aproximativ trei secole. Principiile legii conținute în Coran au fost explicate și dezvoltate prin "ḥadīṯ", acesta fiind
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
în întregul ei. În esență, șaria este conținută în Coran. Forma exterioară în care sunt promulgate prescripțiile pentru a se putea aplica tuturor domeniilor vieții umane este rezultatul unui proces care a durat aproximativ trei secole. Principiile legii conținute în Coran au fost explicate și dezvoltate prin "ḥadīṯ", acesta fiind a doua sursă a legislației canonice sunnite. Pentru înțelegerea și aplicarea tuturor acestora, autoritatea supremă este consensul comunității (arabă: إجماع "ʹiğmăʽ").Un alt principiu utilizat pentru înțelegerea și aplicarea prescripțiilor la
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
legate de esența legislației se constituie cele patru „școli juridice” sau „rituri” ale sunnismului (malekit, hanefit, șafeit și hanbalit), precum și legislația șiită (jaʽfarită sau duodecimană, zaydită și ismailită). Spre deosebire de islamul sunnit pentru care principalele surse de legislație sunt reprezentate de Coran și "ḥadīṯ", islamul șiit consideră "Nahğ al-Balăġa" ca fiind „prima carte demnă de încredere după Coranul cel Sfânt și înainte de culegerea de rugăciuni a imamului Al-Sağğăd, cel de-al patrulea imam șiit", la care se mai adaugă o serie de
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
șafeit și hanbalit), precum și legislația șiită (jaʽfarită sau duodecimană, zaydită și ismailită). Spre deosebire de islamul sunnit pentru care principalele surse de legislație sunt reprezentate de Coran și "ḥadīṯ", islamul șiit consideră "Nahğ al-Balăġa" ca fiind „prima carte demnă de încredere după Coranul cel Sfânt și înainte de culegerea de rugăciuni a imamului Al-Sağğăd, cel de-al patrulea imam șiit", la care se mai adaugă o serie de "ḥadīṯ"-uri. Pentru informații în plus, vezi "Jurisprudența islamică". Trebuie subliniat faptul că diferențele între cele
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
al patrulea imam șiit", la care se mai adaugă o serie de "ḥadīṯ"-uri. Pentru informații în plus, vezi "Jurisprudența islamică". Trebuie subliniat faptul că diferențele între cele patru școli sunt mici, având în vedere că toate se revendică de la Coran ca sursă esențială, și toate acceptă tradiția consemnată în "ḥadīṯ". Diferențele constau în ponderea pe care o acordă consensului comunității și interpretărilor pe bază de raționament analogic. În relațiile lor reciproce, cele patru școli dau dovadă de toleranță, în general
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]