2,716 matches
-
situații ce măresc diametrele părții prezentate. Un alt grup de indicații este dat de necesitatea scurtării perioadei de expulzie: cardiopatii, tuberculoză pulmonară sau disgravidii care impun evitarea eforturilor expulzive; suferința fetală consecutivă unei expulzii prelungite sau a unei circulare de cordon; feții prematuri sau supramaturați la care o expulzie mai dificilă poate produce leziuni neurovasculare ireversibile. în sfârșit, o ultimă indicație este efectuarea perineotomiei ca timp complementar al aplicației de forceps sau al marii extracții din prezentația pelvină. După cum se constată
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de asepsie și antisepsie, în timp ce cu cealaltă mână fixează și coboară fundul uterului prin intermediul peretelui abdominal, cu dreapta și degetele făcute con mâna de mamoș o introduce printr-o mișcare de vrie în cavitatea uterină, insinuându-se de-a lungul cordonului ombilical până la marginea inferioară a placentei, pătrunzând între membranele, ce de obicei sunt decolate, și peretele uterin; cu marginea cubitală a mâinii se decolează încet placenta de obicei de jos în sus, înaintând treptat între placentă și peretele uterin. După ce
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de obicei de jos în sus, înaintând treptat între placentă și peretele uterin. După ce a fost desprinsă, placenta este evacuată pe antebrațul operatorului, prin mișcări de flexiune a mâinii intrauterine; uneori pentru a ușura extracția trebuie executate tracțiuni ușoare pe cordonul ombilical. După ce placenta a fost extrasă, mâna intrauterină controlează integritatea pereților cavității uterine și evacuează eventualele resturi de membrane și cheaguri. Nu se scoate mâna până nu avem convingerea că uterul e gol. Dacă uterul devine flasc și nu se
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
se dispun în trei planuri: a. Planul arterial - reprezentat de artera subclaviculară și ramurile sale colaterale; b. Planul venos - reprezentat de vena subclaviculară și de afluenții săi; c. Planul nervos - situat între vena și artera subclaviculară este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La dreapta ele formează în jurul arterei subclaviculare trei bucle: ansa nervului recurent, ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu nervul simpatic. La stânga sunt numai două bucle nervoase: ansa Vieussens și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
românești. Eticheta antisistem lărgește și precizează în același timp izolarea FSN-ului. Această opoziție în raport cu practiile democratice continuă să exercite o influență ostracizantă relativ la PSDR-PSD, în ciuda dovezilor de schimbare. Nuanța care se instalează în zilele noastre privește gradele de izolare, cordonul sanitar fiind aplicat doar PRM-ului, PSD beneficiind de un statut de frecventare de nivel național chiar dacă încă este parțială. Există astfel mai multe straturi explicative alei acestei diode fondatoare, ale acestui substitut de clivaj pe durată determinată, a vieții
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
context, durata de viață a substitutului clivajului original este într-un anumit fel epuizată, chiar dacă acesta continuă să gereze în mod indirect viața politică. Al doilea element definitoriu al său, atașamentul democratic, impune de acum înainte drept necesară instaurarea unui cordon sanitar anti-PRM. Din acest punct de vedere, toate partidele actualului Parlament se regăsesc în bloc, de partea democrației, doar PRM ocupând versantul antisistem. În același timp, încă regăsim pe versantul democrat urmele unei coabitări cu primul substitut de clivaj, în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
prin teroare și crimă. Morțile prietenilor sunt momente fundamentale, condiționând din interior memoria. Uciderea Lolei, o colegă de la facultate, are o semnificație majoră în roman. În ceea ce trebuia să pară o sinucidere, asasinii au spânzurat-o pe Lola cu un cordon găsit în camera de cămin. Acest obiect fără însemnătate, pe care scriitoarea și-l recunoaște, își găsește sensul când leagă, printr-un transfer semantic purificator, două lumi, cea a morților și cea a celor care trebuie să păstreze și să
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
iar pe rădăcini se observă veștejirea și putrezirea țesuturilor. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul pe resturile vegetale sub formă de spori în fructificații (picnidii). În primăvara următoare, pe vreme umedă, din picnidii vor ieși sub formă de cordoane, sporii ce vor produce primele infecții. De la plantă la plantă sporii sunt duși de apa de ploaie și de vânt. În unele cazuri ciuperca poate fi localizată sub formă de miceliu în tegumentul semințelor, transmiterea agentului patogen fiind asigurată direct
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în culturile anului următor. În centrul zonelor brunificate se observă puncte mici, negre, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire.În cursul vegetației, răspândirea ciupercii este asigurată de picăturile de ploaie sau de apa de irigație și vânt, ce răspândesc sporii din cordoanele gelatinoase ce ies din fructificații. De la un an la altul, transmiterea ciupercii este asigurată de sporii sau ascosporii (sporii din fructificațiile de rezistență), ce rămân sau se formează pe resturile vegetale. În cazul în care s-au recoltat semințe de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe partea aeriană, în locurile unde au fost extirpați ochii sau la punctul de altoire, cât și subteran la nodul bazal. La plantele pe rod, se dezvoltă tumori pe tulpina butucului și ariceală (o aglomerare de gale mici tumorete) pe cordoane și coarde. Majoritatea țesuturilor tumorale putrezesc la sfârșitul fiecărui an, iar în anul următor apar altele noi.. De regulă, aceste porțiuni moarte se taie și ca urmare, butucul apare sărăcit de formațiuni fructifere, iar producția scade (fig.188). Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar spori. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate trăi în sol, pe resturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunificări specifice, dure și de culoare brun cenușie până la brun-violet, în funcție de soi . Ciuperca produce o distrugere a celulozei, lignina nefiind transformată, ceea ce conferă lemnului o culoare închisă. Lemnul crapă în trei direcții, fapt ce explică și ruperea foarte ușoară a cordoanelor atacate, când se încearcă rezistența la îndoire, ceea ce se cheamă “testul morcovului”. Uneori simptomele descrise pot fi întâlnite doar pe unul din brațe, dar ulterior atacul progresează cuprinzând întreg butucul care intră în declin, în câțiva ani survenind moartea. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Dacă se analizează rădăcinile viței de vie sau ale pomilor parazitați se constată că acestea se brunifică și în cele din urmă putrezesc complet. Rădăcinile prezintă o scoarță brună ce se detașează, iar la nivelul lemnului se constată prezența unor cordoane groase, formate din împletirea filamentelor miceliene (rizomorfe) care au o culoare albicioasă-gălbuie, puternic fosforescentă. Lemnul rădăcinilor infectat de miceliile ciupercii, ia un aspect buretos. Spre toamnă, în special după perioade mai umede, ciuperca formează fructificații, care apar la suprafața solului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau sunt total distruși dacă atacul este puternic. Muguri bazali existenți în zona albită de pe coardele atacate sunt distruși și nu mai pornesc în vegetație. Tipul cel mai folosit de tăiere în zona noastră la vița de vie este în cordon speronat (cepi de 2-3 ochi) și dacă mulți dintre aceștia sunt pe zona albită, se ajunge la scăderea încărcăturii de ochi pe butuc. Spre sfârșitul primăverii și vara, simptomele devin din ce în ce mai evidente putând fi remarcate sub forma unor cruste brune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet, 1991) sau în lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele elimină cordoane gelatinoase (cirri) de culoare crem, ce conțin numeroși spori (Y. Bugaret, 1984). Sub acțiunea ploilor cordoanele se desfac și sporii sunt proiectați de picăturile de apă pe tinerii lăstari, unde germinează și produc infecții, dacă temperatura este superioară valorii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele elimină cordoane gelatinoase (cirri) de culoare crem, ce conțin numeroși spori (Y. Bugaret, 1984). Sub acțiunea ploilor cordoanele se desfac și sporii sunt proiectați de picăturile de apă pe tinerii lăstari, unde germinează și produc infecții, dacă temperatura este superioară valorii de 8șC și dacă timpul de umectare este suficient de îndelungat 13 ore. (P. Galet, 1991). Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Substantivele parțial delexicalizate, cum sunt grămadă și mulțime, au un grad de referențialitate mai scăzut. Din punct de vedere semantic, se pot distinge în limba română trei clase de substantive colective: A. Substantive colective puternic referențiale: acționariat, armată, clan, cor, cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dacă Rusia și Germania ar fi fost, ele însele, niște țări mici, ideologia extremistă care s-a dezvoltat înlăuntrul hotarelor lor n-ar fi avut efectul pe care îl cunoaștem. Proporțiile și potențialul lor militar au condiționat viața politică în cordonul sanitar, din Finlanda până în Grecia. Din 1945, vocabularul s-a schimbat, multe din aceste țări fiind numite "sateliți". Într-un astfel de context internațional, democrația mimată apare, retrospectiv, ca cel mai mic rău. Jocul alternanței la putere, chiar dacă este în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
speranța de a ilumina ființa unui al treilea, sinele omului cu același nume. Cu alte cuvinte, personajul este un lampadofor. Cel care vede, nu doar ca operație secundară, e ochiul insului coborât în peșteră. Iar vederea se definește dintotdeauna drept cordonul ombilical al științei în sensul cel mai curat al termenului: înțelepciune. Văzul-știință se află în raport (chiar și etimologic) nu numai cu ideile și teoria, ci de asemenea ori mai ales cu adevărul. Fragmentară fiind, cartea ne prezintă idei, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în conformitate cu legile în vigoare, a asigurat sarcinile de justiție militară (serviciul pretoral) și poliție militară pe lângă marile unități. Tot jandarmii au primit spre executare și noile măsuri contra-informative, mai ales în zonele unde au afluit refugiații polonezi, prin înființarea unor «cordoane de baraj». La finalul anului 1939, efectivele militare s-au redus cu peste 60%, însă au rămas pe poziții unitățile din Basarabia și s-au extins «cordoanele de baraj» la toate frontierele României. În acest context, foarte mulți polonezi - civili
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contra-informative, mai ales în zonele unde au afluit refugiații polonezi, prin înființarea unor «cordoane de baraj». La finalul anului 1939, efectivele militare s-au redus cu peste 60%, însă au rămas pe poziții unitățile din Basarabia și s-au extins «cordoanele de baraj» la toate frontierele României. În acest context, foarte mulți polonezi - civili, militari, membrii ai guvernului - au ales drept refugiu temporar sau definitiv România. O dată cu sosirea miniștrilor și liderilor militari de la Varșovia, statul român a fost pus într-o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
modificări de substanță, însă după lovitura de stat a regelui Carol al II-lea măsurile de protecție au fost extinse și întărite. Brigada Mobilă din Corpul Detectivilor a informat, la 20 aprilie 1938, despre nerespectarea consemnelor de către jandarmii care alcătuiau cordoanelor de protecție, aceștia, în pofida ordinelor, prezentau arma către cortegiu, ceea ce „le distrage vigilența” și îi face vulnerabili. Structura a propus ca jandarmii utilizați în asemenea acțiuni să renunțe la puști, care îi încurcă în aglomerații și să fie înarmați doar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
expoziționale, a mers cu mașina la Arcul de Triumf și a servit o gustare la restaurantul „Pescăruș”. Itinerarul de la Palatul Regal la debarcaderul lacului Floreasca a fost structurat în cinci sectoare, iar jandarmii și gardienii au asigurat posturile de baraj, cordoanele și posturile de pază. Corpul Detectivilor împreună cu Direcția Poliției Judiciare și Comisariatul Special al Lunii Bucureștiului au avut misiunea de a verifica pavilioanele expoziționale și muncitorii care lucrau la amenajarea acestora. D.P.S. s-a interesat și de „sentimentele ce nutresc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să ia măsurile dorite în următoarele domenii: 2.1. producerea și stocarea, de către comisie sau în contul său, de virus și vaccinuri pentru distribuit membrilor în caz de necesitate; 2.2. încurajarea stabilirii de către membri, în caz de nevoie, de cordoane sanitare în vederea circumscrierii epizootiei; 3. să execute orice proiect nou determinat care ar putea fi propus de către membri sau comitetul executiv și aprobat de către comisie, în vederea atingerii obiectivelor comisiei, astfel cum este definit în prezentul act; 4. șoldul creditor al
LEGE Nr. 117 din 15 decembrie 1992 privind acceptarea de către România a Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta împotriva Febrei Aftoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108472_a_109801]