4,179 matches
-
și Anticristul‑om are ochi, dar nu ochi obișnuiți: cel drept este „ca steaua dimineții”, simbol al căderii diavolului (Is. 14,12‑15), celălalt, imobil, simbol al statorniciei acestuia în greșeala sa. Gura sa este largă „de un cot”, căci cornul cel mic spune „enormități” (megala) împotriva lui Dumnezeu; dinții săi uriași amintesc, de asemenea, de dinții celei de‑a patra fiare, care „erau de fier” și „fărâmițau” totul (Dan. 7,7‑19). Degetele „ca niște coase” amintesc de „ghearele de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
grecii: 8,21). Confruntarea dintre cele două imperii este descrisă în felul următor: „Și pe când stăteam nemișcat încercând să înțeleg [acestea], iată un țap care venea dinspre apus și miazăzi pe deasupra pământului, fără să‑l atingă, și care avea un corn între cei doi ochi. Și venind către berbecul cu coarne pe care îl văzusem stând în fața fluviului Ubal, s‑a năpustit asupra lui cu toată puterea. Și am văzut cum, ajungând la el, s‑a aprins de furie împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să i se împotrivească și a fost aruncat la pământ și călcat în picioare și nu era cine să‑l scape de mânia lui” (8, 5‑7; var. ușor modificată). În același capitol, Antiochos Epiphanes este reprezentat printr‑un alt corn (8, 9 sq.). . M. Delcor, Le Livre..., p. 148. . Vezi mai departe secțiunea referitoare la Apocalipsă a prezentului studiu. . Pentru o abordare aprofundată a acestui capitol, cf. L. Bigot, „Daniel (les soixante‑dix semaines du prophète)”, Dictionnaire de théologie catholique
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
15 dzile pĕ(k) [vineri] l-au apucat boala cu câteva schimbări de picioare și la trup, și l-a ținut așea până în luna lui dechemvrie 14 dzile; sâmbătă la 9 ceas de noapte l-au lovit cataroi (sic) din cornul capului drept și în mâna dreaptă și piciorul drept. 1668 nov anú meseța ghenarie 10 dzile, vineri pre simbătă, toată noaptea au avut chin mare ca de moarte...”. Gheorghe Ștefan a murit în 1668, Văduvă „oficială”, Doamna Safta nu se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-i dat s-ajung poet de clasă, / Am să fiu al clasei muncitoare”), volumul de debut al lui T. nu include și primele versuri ale autorului, care sunt în cu totul altă notă. Unele, datate 1942-1944, vor intra în volumul Cornul pădurarului (1957) și, în număr sporit, în antologia de autor Vioara roșie (1968). Multe sunt notații lirice, în vers liber, în stilul cu inflexiuni elegiace al poeților tineri (mai cu seamă ardeleni, bucovineni și basarabeni) din anii ’40, nu fără
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
roșie, București, 1948; Balada tovarășului căzut împărțind „Scânteia” în ilegalitate, cu desene de Ligia Macovei, București, 1949; Holde, București, 1949; Vișinul lui Vania, București, 1951; Versuri, București, 1952; Lauda patriei, București, 1955; Vară fierbinte, București, 1956; Versuri alese, București, 1956; Cornul pădurarului, București, 1957; Poet și ostaș, București, 1958; Eu nu cânt că știu să cânt, București, 1959; Țării mele, București, 1961; Toamna pe sub nuci, București, 1962; Aur, cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1963; Cântece și balade, București, 1963; Poezii
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
etapă însemnată în evoluția unui poet, ST, 1955, 10; Geo Șerban, De la „Vioara roșie” la „Vară fierbinte”, pe drumul realismului socialist, VR, 1956, 1; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 169-173; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 177-183; Radu Popescu, „Cornul pădurarului”, CNT, 1958, 14; G. Călinescu, Justețe și calitate, CNT, 1958, 51; Georgescu, Încercări, II, 136-142; Felea, Dialoguri, 238-243; Ion Bălu, Victor Tulbure, LCF, 1966, 2; Oarcăsu, Oglinzi, 243-250; Piru, Panorama, 198; Dumitru Micu, „Vioara roșie”, RL, 1969, 16; Niculae
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
ironică, tendința către depersonalizare, disonanța neliniștitoare, fragmentarismul, refuzul retoricii. Poemul Un căscat în amurg se detașează atât de cadrul fastuos-maladiv al melancoliei simboliste, cât și de fadul idilism sămănătorist: „...De o săptămână nici un factor poștal n-a mai sunat din corn, călare / în schimb, iată un popă-negru călărește cu picioarele în șosea / iată depărtarea muge și s-așterne pe o cireadă / iată vântul se înhamă cu tălăngi moștenite din tată în fiu / iată.../ nu mai știu, pesemne e târziu, / [...] sfinții și-
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1969, 1974, 1979, 1993), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1980). Face parte din PEN-Clubul Român și din Organizația Mondială a Poeților. Z. începe prin a scrie o poezie în stil delicat tradiționalist (Fluierul, Florile cornului tânăr, 1961), recomandată cu căldură de Otilia Cazimir. Se văd numaidecât influențele din Tudor Arghezi (în poezia căminului și a paternității) și mai ales din Ion Pillat. Trece la o lirică neosimbolistă, suavă și ceremonioasă (o ceremonie a diafanului), cu
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
esențe rare. Imaginile pe care le folosește sugerează un univers închis, incapabil de creștere, supus măcinării. Sensibilitatea poetului descoperă aici un domeniu care-i aparține, alăturând, într-o îmbinare rară, senzualitatea de castitate. AL. ANDRIESCU SCRIERI: Fluierul, Iași, 1959; Florile cornului tânăr, pref. Otilia Cazimir, București, 1961; Orfeu îndrăgostit, București, 1966; Alcor, București, 1967; Iarnă erotică, București, 1969; Umbra paradisului, Iași, 1970; Nunțile efemere, Iași, 1972; Orfeu plângând-o pe Eurydice, București, 1973; Cartea de copilărire, Iași, 1974; Astralia, Iași, 1976
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
să te comporți când vrei?” Tipuri de recompense: să fie primul la rând, să părăsească sala de clasă înainte de a suna, să poată șterge tabla atunci când este scrisă, să ducă mesaje altor învățători, să cheme elevii în clasă, să aducă cornul și laptele, etc. c. Ignorarea și redirecționarea De câte ori este posibil, este bine să se ignore mișcarea permanentă a copilului, aruncarea cu un creion sau cu alte obiecte pe care le are în mână. În acest moment este cel mai indicat
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
dure animale, așezarea de la Poiana Cireșului - Piatră Neamț este fără îndoială cea mai importantă din România, atât prin numărul, cât și prin varietatea acestora, în special în Epigravetianul ÎI. Armele sunt reprezentate prin trei vârfuri din fildeș și unul din corn, uneltele constau din mai multe dăltițe. Elementele de podoaba sunt destul de variate, ca de exemplu: dinte de cerb, perforat, canin de lup, perforat, iar în categoria materialelor indeterminabile sunt incluse două diafize cu incizii, un fragment de os gravat prin
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
mic sector, fracturat recent (fig. 1). Suprafețele sunt puternic afectate prin acțiunea acizilor generați de rădăcinile plantelor ierboase; urmele specifice sunt observabile mai ales pe fața inferioară (fig. 2). 4. Tipologie. Descriere Idol/pandantiv/amuletă antropomorf(ă) feminin(ă) din corn de cerb, descoperit(ă) în inventarul Locuinței nr. 5. Piesa a fost publicată sumar în raportul anual privind cercetările arheologice din 2004 și într-un alt raport (extensiv) care expune rezultatele campaniilor de cercetare aferente anilor 2003 2005. În aceste
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
2005, p. 31, 39, 76, 88, pl. XVIII/19; XXX/2; D. L. Buzea, 2008). După tipologia propusă de cercetătorul Dan Monah, piesa aparține tipului (b) - idol/amuletă plat(ă) (D. Monah, 1997, p. 136). Idol/pandantiv/amuletă plat(ă) din corn de cerb. Artefact fragmentar; sectoarele care lipsesc au fost fracturate în vechime, probabil intenționat (mutilare rituală?), sau în timpul utilizării? Pe porțiunea conservată a părții proximale s-a amenajat o perforație, plasată pe axul longitudinal al piesei. Perforația este de formă
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
corpul (partea mezială a corpului); pe partea proximală s-a practicat perforația unică pe sectorul central. Corpul, fasonat integral este ușor convex în profil (fața superioară) - concav (fața inferioară), păstrând probabil morfologia suprafeței materiei prime din care a fost confecționată (corn de cerb, probabil segmentul bazal sau central al axului, compacta). Cum deja s-a precizat, pe circumferința feței inferioare lipsește un mic sector fracturat recent (fig. 1/1). Pe cele două fețe și pe margini, se pot observa ușor urmele
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
ușor urmele operației de fasonare prin raclaj axial, oblic și circular; marginile rotunjite au fost fasonate minuțios prin raclaj și, poate, prin abraziune transversală și oblică (fig. 2). 5. Materie primă Piesa a fost confecționată dintr-o placă subțire de corn de cerb (compacta), extrasă probabil din sectorul bazilar sau central al axului (fig. 1/2). Cu ajutorul lupei binoculare se pot observa pe fața inferioară urmele slabe și discontinui ale țesutului spongios specific cornului de cerb (spongiosa). 6. Morfometrie 6.1
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
fost confecționată dintr-o placă subțire de corn de cerb (compacta), extrasă probabil din sectorul bazilar sau central al axului (fig. 1/2). Cu ajutorul lupei binoculare se pot observa pe fața inferioară urmele slabe și discontinui ale țesutului spongios specific cornului de cerb (spongiosa). 6. Morfometrie 6.1. Generală (dimensiuni exprimate în mm): lungimea totală inițială, circa 83; lungimea păstrată, 75; grosimea extremității distale, 3; grosimea părții meziale, 3,5; diametrul corpului, 61/61; lungimea inițială a părții proximale, circa 23
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
pe fața superioară, 4,5; diametrul pe fața inferioară, 4,5; diametrul interior. 3. 7. Studiu tehnic 7.1. Debitaj: are parametri nedeterminabili datorită aplicării fasonării integrale prin raclaj și abraziune. Pentru extragerea tronsonului bazal sau mezial al axului de corn de cerb s-a recurs probabil la percuție directă/cioplire sau tăiere transversală și fracturare (fig. 1). 7.2. Fasonare: este integrală. După percuția directă/cioplirea sau tăierea transversală și fracturarea, segmentul de compacta s-a recoltat probabil prin despicarea
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
statuete ceramice feminine sau siluete feminine pictate - D. Monah 1997, p. 138-142. Aceste situații furnizează argumente semnificative și pertinente pentru o asemenea interpretare. Idolul/pandantivul/amuleta antropomorf(ă) de la Păuleni-Ciuc„Dâmbul Cetății” reprezintă primul artefact de acest tip realizat din corn de cerb, semnalat până în prezent în aria culturii CucuteniAriușd. Morfologia sa este identică sau apropiată de aceea a altor piese, confecționate însă din lut ars, metal (aur, argint, cupru) și os, din aria aceleiași culturi (regiunile estice ale României dintre
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Dumitrescu,1979; S. A. Luca,1999; C. Cioancă, 2000; V. Voinea, 2008b - cu bibliografia recentă). Cum deja s-a menționat mai sus, ceea ce face din obiectul în discuție un unicum în aria culturii Cucuteni-Ariușd este materia primă aleasă pentru realizarea sa; cornul de cerb (compacta) este, astfel, pentru prima dată atestat cu o utilizare de acest fel. Pentru utilizarea cornului și a dinților de cerb în industria materiilor dure animale a culturii menționate, a se vedea, dintre publicațiile recente: S. Marinescu-Bîlcu, Al.
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
menționat mai sus, ceea ce face din obiectul în discuție un unicum în aria culturii Cucuteni-Ariușd este materia primă aleasă pentru realizarea sa; cornul de cerb (compacta) este, astfel, pentru prima dată atestat cu o utilizare de acest fel. Pentru utilizarea cornului și a dinților de cerb în industria materiilor dure animale a culturii menționate, a se vedea, dintre publicațiile recente: S. Marinescu-Bîlcu, Al. Bolomey, 2000, p. 77-89; C. Beldiman, D.-M. Sztancs, 2005; D.-M. Sztancs, C. Beldiman, 2005; C. Beldiman
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
descoperirii de la Păuleni-Ciuc. În această privință, piesa discutată contribuie la mai buna cunoaștere a difuziunii unor astfel de artefacte (încărcate de semnificații din domeniul spiritualității) și la îmbogățirea repertoriului lor. 9. Analogii Criteriile pentru stabilirea analogiilor pentru idolul plat din corn de cerb de la Păuleni-Ciuc avute în vedere sunt: ● materia primă de origine animală (respectiv, osul); ● morfologia generală a corpului (circulară sau ovală); ● morfologia părții proximale (rectangulară sau trapezoidală cu marginile concav/convexe; ● numărul perforațiilor de la extremitatea proximală (1); amplasarea axială
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
reprezintă, foarte probabil, schematizarea extremă a imaginii marii Zeițe mame în ipostaze variate. Ele se prezintă sub formă de statuete (idoli) sau de piese de podoabă (pandantive, aplice, elemente de colier), fiind realizate din lut ars, materii dure animale (os, corn de cerb, scoici din specia Spondylus ș.a.), piatră (marmură, gresie), metal (aur, argint, cupru) și figurează siluete feminine în picioare sau având corpul ovoidal sau circular (schematizarea extremă a poziției de naștere pe pământ). În ceea ce privește funcția idolilor plați de tip
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
veșminte/suporturi textile sau de piele; ● pandantive; ● elemente de colier (E. Comșa, ,1994, p. 71-75; D. Monah, 1997, p. 135-144). Caracteristice pentru faza Cucuteni A (etapele A2-A4), pandantivele amulete plate de tip troian sunt confecționate din lut ars, gresie, os, corn de cerb, cupru, aur, argint, în mai multe variante tipologice (D. Monah, 1997, p. 135; D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005, p. 31, 39). Piesele din materii dure animale (os; corn de cerb, în mod excepțional) sunt apariții mai puțin frecvente
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
de tip troian sunt confecționate din lut ars, gresie, os, corn de cerb, cupru, aur, argint, în mai multe variante tipologice (D. Monah, 1997, p. 135; D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005, p. 31, 39). Piesele din materii dure animale (os; corn de cerb, în mod excepțional) sunt apariții mai puțin frecvente; din datele avute la dispoziție putem menționa un număr de 29 exemplare, descoperite la: Hoisești; Igești; Isaiia; Păuleni-Ciuc; Poduri; Ștefănești; Târpești; Traian-Dealul Viei (România); Florești I; Florești III; Rogojeni (R.
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]