5,110 matches
-
incubatoarele de afaceri). Dacă acestea sunt transformările specifice epocii noastre, atunci propun în continuare să vedem dacă și în ce măsură educația este o „industrie” și cum universitatea se comportă pe piața învățământului superior ca o „corporație” similară în multe privințe cu corporațiile comerciale. 5.3. Industria educației: realitate sau metaforă? Când spun că învățământul superior, de fapt întreaga educație, a devenit o „industrie”, nu o fac deloc în sens metaforic. Pentru a vedea de ce, vă propun mai întâi să căutăm în economiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din jur și nu va fi greu să descoperiți astfel de „afaceri”. S-a inventat chiar un nou vocabular de poziționare a universității pe piața academică: studenții sunt clienți, instituția este răspunzătoare față de guvern, dar mai ales față de clienți, de corporații, de alți finanțatori și donatori, universitatea trebuie să caute o nișă pe piață și să-și afirme marca, departamentul (sau catedra) este un „centru de venituri”, profesorul un antreprenor, iar instituția o corporație pentru profit. Schimbarea vocabularului nu este doar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
guvern, dar mai ales față de clienți, de corporații, de alți finanțatori și donatori, universitatea trebuie să caute o nișă pe piață și să-și afirme marca, departamentul (sau catedra) este un „centru de venituri”, profesorul un antreprenor, iar instituția o corporație pentru profit. Schimbarea vocabularului nu este doar una simbolică, este vorba nu doar despre constituirea unei noi „industrii” pentru și în economia cunoașterii, ci și de o piață corespunzătoare. Antreprenoriatul burghez era perceput de lumea academică tradițională drept un rău
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este oferită de universitățile americane și anglo-saxone, iar mai recent de cele japoneze și australiene, unde autonomia universitară și ponderea surselor private de finanțare erau și încă sunt mult mai mari decât în cele europene. Universitatea a devenit aici o corporație, iar conducerea și finanțarea sunt de tip corporatist. Pentru ilustrare, să citim datele din tabelele următoare referitoare la ponderea surselor publice și private de finanțare a învățământului superior și a cercetării. Tabelul 5.5.a. Surse publice și private de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dificilă. Învățământul superior nu pare să fie un competitor redutabil într-o astfel de companie, mai ales că, datorită impactului diplomei asupra veniturilor individuale, costurile sale trebuie suportate diferențiat de diferitele grupuri sociale (plătitorii de taxe, studenții și familiile lor, corporațiile). Așadar, considerând resursele financiare ale universităților, constatăm că principalele tendințe sunt următoarele: - fondurile publice disponibilizate pentru învățământul superior nu tind să crească, nici măcar atunci când PIB-ul per capita crește, fie datorită concurenței dintre prioritățile bugetare, fie datorită beneficiilor salariale și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aplicațiilor acestora în forme inginerești au determinat companiile publice și mai ales private să solicite expertiza universitarilor pentru a crește profitul. Către sfârșitul anilor ’80, din ce în ce mai mulți profesori de biologie moleculară au început să creeze companii de tip spin-off (mici corporații ce produceau pe scară industrială redusă produse rezultate din laboratoarele universitare) care vindeau produse marilor corporații sau au devenit membri ai consiliilor consultative ale marilor corporații de biotehnologie. Dar nu numai cu biologia s-a întâmplat acest lucru. Fizica, știința
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universitarilor pentru a crește profitul. Către sfârșitul anilor ’80, din ce în ce mai mulți profesori de biologie moleculară au început să creeze companii de tip spin-off (mici corporații ce produceau pe scară industrială redusă produse rezultate din laboratoarele universitare) care vindeau produse marilor corporații sau au devenit membri ai consiliilor consultative ale marilor corporații de biotehnologie. Dar nu numai cu biologia s-a întâmplat acest lucru. Fizica, știința materialelor, optoelectronica, științele cognitive și multe altele, disciplinare sau interdisciplinare, au fost atrase de cântecele de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mulți profesori de biologie moleculară au început să creeze companii de tip spin-off (mici corporații ce produceau pe scară industrială redusă produse rezultate din laboratoarele universitare) care vindeau produse marilor corporații sau au devenit membri ai consiliilor consultative ale marilor corporații de biotehnologie. Dar nu numai cu biologia s-a întâmplat acest lucru. Fizica, știința materialelor, optoelectronica, științele cognitive și multe altele, disciplinare sau interdisciplinare, au fost atrase de cântecele de sirenă ale pieței sau ele însele au început să construiască
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au început să devină antreprenori. Începe astfel să se extindă un veritabil „capitalism academic”. O astfel de dezvoltare, cuplată cu scăderea relativă a fondurilor publice și creșterea ponderii celor private, a dus la transformarea universităților într-un gen distinct de corporații. Unele au început să funcționeze ca organizații pentru profit, altele se prezintă ca organizații non-profit, pe când altele au rămas publice, dar eliberate tot mai mult de gestiunea clasică de tip etatist. Finanțarea publică a devenit normativă (adică bazată pe formule
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evaluarea studenților, selecția pentru finanțare a proiectelor de cercetare, angajarea și promovarea personalului didactic. Modelul corporatist se aplică în organizarea structurilor de conducere, în alocarea responsabilităților și în selectarea personalului cu funcții de conducere. De exemplu, rectorul devine ceea ce în corporații se numește Chief Executive Officer (CEO), fiind răspunzător în fața unui „consiliu al universității” (e.g. Board of Trustees or Board of Regents), care include reprezentanți ai lumii afacerilor, ai guvernului și, eventual (?), ai universitarilor. Rectorul își selectează prorectorii, decanii și șefii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evaluat și el în funcție de rezultate și eficiență. Colegialitatea rămâne un mod de participare academică și de raportare interpersonală a universitarilor. Criteriile ei de evaluare aparțin însă tot eficienței. Să sintetizăm acum tendințele de schimbare asociate conducerii universitare: - pe măsură ce universitățile devin corporații ale cunoașterii, conducerea lor se bazează tot mai mult pe modelul managerial corporatist; - colegialitatea academică a participării la conducere este subordonată criteriilor de eficiență și de profesionalizare a conducerii; - aplicarea modelului corporatist-profesionalizat de conducere universitară se asociază cu schimbări în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de calitate. Problema ivită a devenit internațională, iar UNESCO și Consiliul Europei au oferit auspiciile pentru analiză și reglementare. 2. A doua premisă pe care o propun vizează un gen interesant de combinare a prestigiului tradițional al universității cu antreprenoriatul corporațiilor. Se știe cât de importantă este pentru o firmă dezvoltarea cognitivă și profesională a personalului în vederea păstrării și mai ales a potențării avantajului competitiv. Pentru asta este nevoie de investiții importante, iar firmele au optat inițial pentru contractarea serviciilor de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o piață globală a învățământului superior, în care cooperarea poate fi interuniversitară (adică mai multe universități din aceeași țară sau din țări diferite oferă împreună programe de studii și calificări) sau corporatist-universitară (adică universitățile se unesc cu companii, firme sau corporații în consorții sau rețele). Considerând aceste premise, constatăm că s-au constituit o cerere și o piață globală, o diversitate de furnizori de servicii de învățământ superior și de rețele de cooperare și competiție, noi mijloace de ofertare a serviciilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le diversifică și accentuează importanța surselor private pentru cercetare și pentru instruire, inclusiv din taxele de studii. Chiar dacă opțiunea pentru modelul non-profit va prevala, universitatea tranzitorie tinde să se desprindă de sistemul public etatist și să se afirme ca o corporație a învățării și cercetării, ce acționează antreprenorial și cultivă un cosmopolitism al valorilor civismului extins (global) și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al tinereții. Universitatea tranzitorie va opta pentru eterogenitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va promova politici stimulative și va submina dependența etatistă a universităților Universitățile vor deveni corporații ale cunoașterii și învățării, vor profesionaliza managementul propriu și vor păstra participarea universitarilor la conducere numai cu roluri consultative Universitățile vor opta pentru un cosmopolitism valoric al serviciilor sociale și civice, îmbinând valori cu referință globală cu cele de referință
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin extenuarea veteranilor („revoluția permanentă”, chiar una care reconstruiește capitalismul, nu poate dura la nesfârșit) și prin exodul sau blazarea unei mari părți a tineretului de bună calitate, care ar fi putut prelua ștafeta. Emigrarea sau „exilul intern” în birourile corporațiilor multinaționale ori în alte posturi lucrative (inclusiv în funcția publică ori în medii) au decimat ceea ce putea deveni noua masă critică a unei societăți civile funcționale. Dar așa merg lucrurile: nu doar lumpenii devin „căpșunari”: „Marea Evadare”, emigrația de ordinul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
California și sunt plauzibile pe termen mediu în alte state federale. Pe o scară mai modestă, fenomenul nu e necunoscut nici în Europa Occidentală. Mi se pare inevitabilă, în lumina acestor date de sondaj, adaptarea „culturală” și mai specializată a corporațiilor, care luptă tot mai acerb pentru a-și atrage și fideliza clientela. Economiștii, ca și juriștii și alți specialiști în științele sociale „tari”, și-au dezvoltat în deceniile din urmă, după declinul masiv al noțiunilor tradiționale de cultură (înaltă) de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ale) grupurilor, pentru a folosi o dihotomie tocquevilliană; sau, în alți termeni, bazat pe redefinirea drepturilor politice ca „drepturi ontologice” - cum numesc eu ceea ce unii suporteri ai globalizării desemnează prin formula „bunuri publice globale”: aer curat, apă potabilă, hrană etc. Corporațiile instrumentează dibaci aceste noi culturalisme, astfel încât popularitatea mediilor „etnice” nu le-a putut scăpa. Vicepreședintele executiv al redutabilei American Association of Advertising Agencies, Jerry Gibbons, o spune perfect (traduc de pe situl NCM): „(Sondajul) demonstrează că mediile etnice și reclamele comerciale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu programe ambițioase pentru întreaga națiune. Exemplele pot continua. Ceea ce se numește îndeobște „neoliberalism” în domeniul economic nu coboară însă direct din cărțile gânditorilor liberali, ci rezultă mai curând din crescânda presiune a mediului de afaceri, în primul rând a corporațiilor multinaționale. Dar tot liberalism este, în ultimă analiză. Mai îngrijorătoare mi se pare relativa impopularitate a gândirii liberale în rândul intelectualilor occidentali. Pe mine, ca istoric al ideilor, această „enigmă” a liberalismului mă interesează în cel mai înalt grad: de ce
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
s-au dezvoltat codurile etice de bună practică și un număr tot mai mare de organizații și țări au aderat la acestea, ceea ce a contribuit la estomparea riscurilor apariției unor noi scandaluri financiare. Interesant este că, în prezent, în cadrul marilor corporații s-a observat o tendință de a transmite tot mai multe informații în mass-media, considerând că prin această transparență își asigură încrederea publicului și respectul față de brandul obținut până în acest moment. Regulamentele recente și standardele privesc guvernanța și controlul ca
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
interese (salariații, managerii, acționarii, toți partenerii de afaceri, organele de reglementare, publicul larg și mass-media), respectiv guvernanța corporativă include raporturile care se stabilesc între Consiliul de administrație și părțile interesate, interne sau externe. Guvernanța corporativă își are originile în mecanismele corporației și legile falimentului din fiecare țară și în mecanismele de sancționare judiciară, care stabilesc regulile de bază ale relațiilor interne dintre diverși participanți într-o corporație. Termenul de conducere corporativă a apărut în limbajul comun în anii ’70 în Statele Unite
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
administrație și părțile interesate, interne sau externe. Guvernanța corporativă își are originile în mecanismele corporației și legile falimentului din fiecare țară și în mecanismele de sancționare judiciară, care stabilesc regulile de bază ale relațiilor interne dintre diverși participanți într-o corporație. Termenul de conducere corporativă a apărut în limbajul comun în anii ’70 în Statele Unite ale Americii în mijlocul scandalului Watergate când s-a descoperit implicarea companiilor americane în politică, prin contribuții acordate diferitelor partide politice<footnote Laura Buzatu, Piața de capital
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
reglementări în acest sens. Guvernanța corporativă a apărut ca un răspuns la o serie de eșecuri spectaculoase în domeniul privat, într-un timp relativ scurt, care au zguduit, prin amploarea lor, încrederea investitorilor în modul cum erau conduse atât marile corporații, cât și instituțiile publice. Lipsa de încredere a investitorilor în managementul organizațiilor ar fi diminuat viața corporativă și ar fi afectat atât sectorul privat, cât și sectorul public, dar mai ales modul cum acestea erau conduse. Dacă o astfel de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de bună practică. Ulterior însă, marea majoritate a celorlalte țări, marcate de ineficiența și slăbiciunile propriilor sisteme de legi, au acceptat deschis aceste coduri de bună practică. footnote> , Sir Adrian Cadbury a avut preocupări pentru cercetarea cauzelor comune ale eșecurilor corporațiilor din sistemul privat, elaborând, după criza din anii ’80, Raportul Cadbury, în 1992. Din raport a rezultat faptul că falimentele corporațiilor au apărut ca urmare a problemelor majore ale organizării și funcționării sistemului de control intern, adică probleme care se
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
deschis aceste coduri de bună practică. footnote> , Sir Adrian Cadbury a avut preocupări pentru cercetarea cauzelor comune ale eșecurilor corporațiilor din sistemul privat, elaborând, după criza din anii ’80, Raportul Cadbury, în 1992. Din raport a rezultat faptul că falimentele corporațiilor au apărut ca urmare a problemelor majore ale organizării și funcționării sistemului de control intern, adică probleme care se află în competența conducerii de vârf. Managementul general nu numai că nu a reușit să evite catastrofele produse, dar, în unele
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]