2,406 matches
-
drept de apel. Este și cazul corpus-ului de traduceri, alcătuit și îngrijit de profesorul și harnicul cercetător Ion Filipciuc, Miorița străbate lumea. Ca să ne dăm seama de dimensiunea fenomenului cultural în discuție, să pornim de la cîteva date statistice: 1. Corpus-ul cuprinde 123 de traduceri antologate. Ni se spune că anumite variante nu au putut fi incluse (deci sunt mai multe!), din motive tehnice credibile; 2. Traducerile reprezintă toate limbile latine (chiar și unele dialecte): italiana, franceza, spaniola, portugheza; iar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cînd se produce asasinatul, determinat de conflicte obișnuite. Alegoria „moartea-nuntă” trece drept o contrafacere, un viciu de improvizație datorat poetului Vasile Alecsandri. În viziunea comparatistă, alegoria are șansa să treacă pe primul plan și să dea sens și unitate întregului corpus de variante. Începutul pare să-l fi făcut Petru Caraman, privind alegoria, într-un studiu publicat postum (volumul Studii de folclor, II, „Minerva”, 1988), care descoperă moartea tînărului nelumit în cîntecele poloneze, cu caracter familial, numite dume. Ion Filipciuc adaugă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
consacrate poemei, ca și numărul impresionant de traduceri în limbile de mare circulație și de pe întinsul mai tuturor meridianelor. Astfel, Miorița cunoaște o intensă răspîndire mondială, nu numai în patria ei carpato-dunăreană. Notă: Traducerile care urmează au fost selectate din corpus-ul alcătuit de Ion Filipciuc, prezentat în paginile anterioare; Miorița străbate lumea. Mulțumesc autorului că și-a dat acordul de principiu. P. U.
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dintre definițiile date situației nu este "falsă". Toate au partea lor de adevăr. Dar nici una nu este "completă" și "adevărată", deoarece nici una nu poate integra ansamblul elementelor pe care alte abordări le consideră importante."105 Analizele lui Mucchielli constituie un corpus de aplicații complexe și subtile, care poate fi perfect încadrat în viziunea asupra RP pe care încercăm să o edificam. Planificarea acțiunii Definirea problemei Teoreticienii din domeniu recunosc, explicit, ca planificarea în RP este greu de realizat: "Relațiile publice sunt
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
some cultivate, but, it will certainly not lose its appeal, on the contrary. The sociological view that we have applied hâș the upside of outlining, like an ultrasound, the profile of the elements which can be interconnected, în a body (corpus) of practicums which take the shape of sketches or communication "figures". The communication need în an organization or between this and the environment is oftentimes stressed, yet it is overlooked that this is not a somewhat imposed of self-imposed objective
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
temps à autre, mais sûrement elle ne perdra rien en attractivité, tout au contraire. La perspective sociologique appliquée a l'avantage de tracer le contour, comme une sorte d'écographie, du profil ; des éléments qui peuvent être interconnectés dans un corpus de pratiques qui prennent la forme des schémas ou des " figures " de communication. On souligne souvent l'importance de la communication dans une organisation, ou entre celle-ci et le milieu social ; ce faisant, on perd de vue qu'il ne s
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
a treia privire / 50 3.1. Refuzul unei viziuni reductoare asupra activității mentale / 50 3.2. Aportul decisiv al teoriei RS / 52 Capitolul 2 Definiții și cîmp de studiu / 63 1. Ce este o reprezentare socială? / 63 1.1. Un corpus de definiții ale lumii / 63 1.2. Un sistem sociocognitiv / 68 2. Care sînt criteriile de recunoaștere? / 74 2.1. Consens, dispersie a informației și focalizare / 74 2.2. Obiecte polimorfe și mize de grup / 76 3. Diversitatea "obiectelor" explorate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
precizarea sensului unei noțiuni dificil de delimitat. * Fixarea unor cadre metodologice pentru începerea oricărui studiu despre RS. * Oferirea unei panorame a diversității tematicilor de cercetare, activităților și rețelelor din acest sector. 1. Ce este o reprezentare socială? 1.1. Un corpus de definiții ale lumii 1.1.1. Diversele sensuri posibile Moscovici a propus mai multe definiții ale RS-urilor, toate complementare (in Doise și Palmonari, 1986). Unul dintre scopurile unei astfel de poziții este acela de a nu limita cercetările
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
schema discursului care [îl] utilizează". Lahlou, 1998, p. 19 1.1.2. Teorii colective sui generis Pentru Moscovici, RS-urile sînt concepute ca: "ansambluri dinamice [...], "teorii" sau "științe colective" sui generis, destinate interpretării și formării realului. [Ele trimit la] [...] un corpus de teme, de principii, avînd o anume unitate și aplicîndu-se la zone deosebite de existență și de activitate [...]. Ele determină cîmpul de comunicări posibile, de valori sau de idei prezente în viziunile împărtășite de grupuri și reglează, mai apoi, conduitele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lui Charadeau, Ghiglione sau Larrue, dar și Goffman sau Labov), ca în timpul unor relații verbale la distanță (prin minitel, internet, telefon, fax...) care ar putea face obiectul unor analize ale discursului. Cea de-a treia sursă de date trimite la corpusuri textuale arhivate (ziare, mărturii, arhive istorice, diverse dări de seamă), la lucări destinate unui anumit public (amatori ai unui gen literar, specialiști, copii, studenți, casnice, muncitori, stagiari etc.), incluzînd sau nu aspecte iconice (benzi desenate, filme, fotografii, romane de dragoste
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
desenate, filme, fotografii, romane de dragoste sau SF), sau la ansambluri mai tehnice, complete sau formalizate (liste ale deciziilor curților de apel sau ale unor instituții politice, juridice, umanitare, na-ționale sau internaționale, enciclopedii, dicționare). A patra formă este constituită din corpusuri ce rezultă din teste de asocieri de cuvinte (cf. secțiunea 4.1 a acestui capitol). Pentru a ajunge la o cunoaștere a anumitor obiecte, este de preferat folosirea succesivă a mai multor tehnici de construcție a datelor: observare, participare mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constă în combinarea de algoritmi de analiză ai datelor cantitative și procedee de clasament a posteriori al conținutului unui text, oricare ar fi el (listă de itemi, texte de arhivă sau articole de ziar, interviuri...). Munca de decupaj prealabil al corpusului (în special adunarea termenilor cu aceeași rădăcină, ca de exemplu "tehnologic" și "tehnic"; gruparea sinonimelor etc.) este necesară. Sînt asociate apoi la fiecare subiect sau unitate de calcul variabile sociodescriptive, propoziții sau enunțuri pertinente din punctul de vedere al problematicii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
puternic corelate între ele, citate de părți diverse ale eșantionului chestionat. Lahlou aplică programul de analiză textuală Alceste, creat de Max Reinert, pentru a identifica ansambluri lexicale omogene care se raportează la reprezentarea actului alimentar (Lahlou, op. cit.). Sînt utilizate două corpusuri: cel al dicționarului Le Grand Robert, în forma sa electronică, în interiorul căruia legăturile hipertextuale formează ramificații semantice complicate între sinonime, antonime, expresii curente, exemplele și definițiile termenului "a mînca"; și cel al unui test asociativ, efectuat în 1991 pe un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
eșantion reprezentativ din populația franceză (două mii de indivizi), în cadrul unui studiu CREDOC. Rezultatele testului de asociere regrupează termenii induși, la două mii de subiecți, în urma întrebării " Dacă vă spun "a mînca", care sînt primele cinci cuvinte care vă vin în minte?". Corpusul extras din dicționar cuprinde 544 de definiții asociate cu termenul "a mînca", corespunzînd unui text de 500 de pagini și sintetizînd esențialul cunoștințelor pe marginea actului alimentar, supus algoritmului de clasificare automată al programului Alceste. O fericită metaforă ne permite
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
frugal, general, noapte, a pune, băutură, regiune, curs, pahar, metonimie, gazdă, mediu, mare, după, la, recipient...". Analiza testului asociativ aplicat pe "a mînca" la eșantionul de francezi este mult mai sărac în evocări, dar cele șase clase formalizate în studiul corpusului dicționarului se regăsesc și aici. Nucleul ce corespunde acțiunii "A lua" devine clar mai implicit și se traduce prin expresia "a îmbuca" (3% din ansamblul de termeni induși contra 15% din cuvintele asociate lui "a lua" în Robert). Clasa "mîncare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mare parte a actorilor și, de asemenea, cum sînt înscrise și formalizate aceste componente în enciclopedii, dicționare, reguli de drept și instituții. Accesul la acest ansamblu facilitează descrierea structurii, a formelor primare sau a principiilor generatoare ale unei RS. Analiza corpusurilor textuale și cea a aspectelor figurative constituie datele esențiale. "Procesele puse în acțiune [...] au ca funcție decuparea unei figuri și în același timp încărcarea ei cu sens, înscrierea obiectului în universul nostru, adică naturalizarea și înzestrarea lui cu un context
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
perechilor de cuvinte În scopul de a face să apară o structură de RS, subiectul poate fi stimulat să efectueze el însuși o muncă de analiză, de comparare și ierarhizare a ceea ce gîndește sau spune. Ca urmare a producerii unui corpus de asocieri de cuvinte, li se propune subiecților, într-o a doua fază, să construiască perechi de termeni care "par să meargă împreună". Acest tip de clasificare favorizează o mai bună înțelegere a sensului atribuit fiecărui cuvînt și un început
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
evenimentelor; constructe culturale care "spun o poveste". O astfel de teorie ne ajută să înțelegem, să analizăm și să evaluăm narațiunile. O teorie este un ansamblu sistematic de afirmații generalizate despre un anumit segment al realității. Acel segment al realității, corpusul, căruia naratologia încearcă să-i dea o definiție, consistă în "texte narative" de toate genurile, create pentru o varietate de scopuri și îndeplinind numeroase și diferite funcții. Nu putem spune că acest corpus cuprinde toate textele narative și că doar
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
segment al realității. Acel segment al realității, corpusul, căruia naratologia încearcă să-i dea o definiție, consistă în "texte narative" de toate genurile, create pentru o varietate de scopuri și îndeplinind numeroase și diferite funcții. Nu putem spune că acest corpus cuprinde toate textele narative și că doar acele texte sînt narative căci o primă chestiune în avansarea acestei teorii este formularea caracteristicilor prin care putem delimita acel corpus. Cu toate că fiecare dintre noi avem o idee despre ceea ce înseamnă un text
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
scopuri și îndeplinind numeroase și diferite funcții. Nu putem spune că acest corpus cuprinde toate textele narative și că doar acele texte sînt narative căci o primă chestiune în avansarea acestei teorii este formularea caracteristicilor prin care putem delimita acel corpus. Cu toate că fiecare dintre noi avem o idee despre ceea ce înseamnă un text narativ, nu este întotdeauna ușor să decidem dacă un text dat este narativ, în parte sau în totalitate. Nu aici e problema. Dacă trăsăturile necesare pot fi stabilite
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
unui text este înțeleasă ca o propunere ce poate fi prezentată altora, faptul că descrierea e formulată în cadrul unei teorii sistematice oferă un avantaj important: facilitează discuția despre descrierea propusă. Avînd în vedere toate acestea, ne putem întoarce la chestiunea corpusului de texte narative. În ce constă acest corpus? La o primă vedere, răspunsul pare evident: romane, nuvele, povestiri, basme, articole de ziar etc. Dar, cu sau fără motivație, stabilim limite, cu care nu toți sînt de acord. Unii, de exemplu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate fi prezentată altora, faptul că descrierea e formulată în cadrul unei teorii sistematice oferă un avantaj important: facilitează discuția despre descrierea propusă. Avînd în vedere toate acestea, ne putem întoarce la chestiunea corpusului de texte narative. În ce constă acest corpus? La o primă vedere, răspunsul pare evident: romane, nuvele, povestiri, basme, articole de ziar etc. Dar, cu sau fără motivație, stabilim limite, cu care nu toți sînt de acord. Unii, de exemplu, vor afirma că benzile desenate aparțin corpusului de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acest corpus? La o primă vedere, răspunsul pare evident: romane, nuvele, povestiri, basme, articole de ziar etc. Dar, cu sau fără motivație, stabilim limite, cu care nu toți sînt de acord. Unii, de exemplu, vor afirma că benzile desenate aparțin corpusului de texte narative, în timp ce alții nu vor fi de acord. Dacă ei speră să ajungă la un conses, vor dori să explice cum au ajuns la concluzii. În acest caz, explicația este foarte simplă. Cei ce consideră benzile desenate ca
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fi figura antropomorfică numită "actor" în studiul fabulei, "personaj" în studiul povestirii și "vorbitor" în studiul textului. În baza celor de mai sus, ar trebui ca acum să putem formula mai precis acele caracteristici care să ne ajute a delimita corpusul textelor narative pentru care va fi valabilă această teorie. La modul ideal, caracteristicile unui text narativ ar trebui să arate după cum urmează: 1. Într-un text narativ trebuie să existe două tipuri de "vorbitori"; unul nu-și joacă rolul în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
unor caracteristici mai frapante, caracteristici poetice; poemul lui T. S. Eliot rămîne în primul rînd un poem, iar caracteristicile sale narative rămîn de importanță secundară. Evident, caracteristicile menționate mai sus nu ne îndreaptă spre o delimitare strictă și absolută a corpusului, ceea ce este bine. Să deducem de aici că o teorie narativă descrie doar aspectele narative ale unui text și nu toate caracteristicile, chiar și în cazul unui text clar narativ. Este deci imposibil, și totodată indezirabil, să precizezi un corpus
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]