1,976 matches
-
copilul trebuie să ducă pionul la căsuța cu cifra 2 (coada). Jocul necesită multă atenție, calm, răbdare, rapiditate în calcul, deoarece câștigă jucătorul care ajunge primul la căsuța cu numărul 12. JOC: „ÎNCEARCĂ SĂ GHICEȘTI UNDE S-A AȘEZAT MOȘ CRĂCIUN” NIVEL I (4-5 jucători) OBIECTIVE: Formarea deprinderii de a face predicții; Recunoașterea cifrelor (1-5Ă, raportarea numărului la cantitate și invers; Crearea bunei dispoziții alături de colegi. MATERIAL DIDACTIC: Carton de lucru pliat ca o carte de formă dreptunghiulară cu 10 spații
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
alcătuind un buchețel de trei flori, semn al recunoștinței și dragostei lor. Finalizare : Lucrările vor fi expuse pe un panou de afișaj în formă de inimă, mărginit cu flori multicolore, intitulat „Vă păstrăm în inimă!”. 16. POVEȘTI ÎN JURUL BRADULUI DE CRĂCIUN Obiectiv: Copiii vor fi determinați: să-și dezvolte sentimentele de solicitudine, compasiune și bunăvoință față de copiii cu nevoi speciale. Sugestii de conținut: Sub genericul „Ce aș dori să-mi aducă Moș Crăciun!” copiii, sunt stimulați să picteze (desenezeă întrun pom
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
stătuse izolat... fără lumină, fără plimbări, cu un regim alimentar de exterminare, fără vorbire... Domnule, mă uitam la el ca la un sfînt... Și cred că era chiar sfînt... (o pauză în care se aud clopote) Dumnezeule, să treacă optsprezece crăciunuri, optsprezece primăveri, optsprezece sărbători ale Paștelui, optsprezece toamne, optsprezece zăpezi și să nu te poți bucura... fără milă... fără iubire... Dumnezeule, suferința Fiului Tău a fost mai omenească... (clopote) Ei, fugarule, eu mă duc să mai moșesc un "cumințel". Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
IX-X, cum vom arăta mai jos, după venirea și asimilarea slavilor, au pătruns în limba română cuvinte de această origine privitoare la organizarea bisericii. Unele cuvinte latine creștine din limba română sunt foarte vechi, din epoca luptelor cu păgânii, precum crăciunul, sărbătoare, altele amintesc, prin formele lor fonetice, de secolele IV-V, ca preot, creștini, păresimi, iar cuvântul "biserică" (vezi mai sus) se dovedește mai vechi decât ecclesia, frecvent în limbile apusene. O caracteristică a terminologiei noastre religioase este aceea că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dovedește mai vechi decât ecclesia, frecvent în limbile apusene. O caracteristică a terminologiei noastre religioase este aceea că limba română a conservat termeni latini creștini, diferiți de cei ai limbilor romanice apusene: românii spun biserică (basilica) față de ecclesia apusenilor, sărbătoare-faste, crăciun (creatio)-dies natalis, rugăciune (rogatio)-prière, credință-foi. Însă, din limba română, lipsesc unele cuvinte, precum religio (în limba română, avem lege, din latinescul lex). Deosebirea dintre cei doi termeni se explică prin ruperea legăturilor dintre romanitatea apuseană și cea răsăriteană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
CRĂCIUN, Victor (16.VII.1934, Chișinău), istoric literar. Este fiul lui Iordache Crăciun, licențiat în studii administrative, și al Paraschivei (n. Danciu), învățătoare și profesoară. După școala primară făcută la Durlești, în Basarabia (1941-1943), la Arad și Aradul Nou (1943-1945), după
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
CRĂCIUN, Gheorghe (8.V.1950, Tohanu Vechi, j. Brașov - 30.I.2007, București), prozator, istoric literar și eseist. Este fiul Mariei Crăciun (n. Letcă), funcționară, și al lui Ștefan Crăciun, inginer. A urmat liceul la Sighișoara și a absolvit în 1973
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
să facă următoarea observație, total nepotrivită cu Scrooge cel de pînă atunci, la vederea curcanului, un specimen cu adevărat splendid pe care îl comandase pentru marea familie a angajatului său, Bob Cratchit: Iată curcanul! Hei, salut! Ce mai faci? Un Crăciun fericit! Era un curcan pe cinste! Dar era o pasăre care n-ar fi putut sta pe picioarele ei. I s-ar fi înmuiat sub ea, într-o clipită, ca bețele de ceară pentru peceți 330. Fericirea pe care o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ăsta. Dacă lucrurile ne ies așa cum vrem, la ora aia o să avem multe opțiuni. Acum, Însă, unica variantă posibilă este centrul Londrei. — Păi și ce facem, atunci? Închid supărată pagina cu Barbados. — Nu mai e nimic pe piață. O să vină Crăciunul și-o să fim dați afară În stradă, și-o să trebuiască să ne ducem la un adăpost pentru homeleși, cu copil cu tot, și să mîncăm supă... — Becky, zise Luke ridicînd o mînă, pentru a mă face să tac. Nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de tare să am toate acestea, că abia pot vorbi. Vreau camerele astea mai mult decît am vrut vreodată ceva, În toată viața mea. Vreau casa asta, În Întregime. Vreau să trăiesc aici și să ne petrecem aici primul nostru Crăciun În familie, să Împodobim un pin uriaș În holul alb cu negru, și să agăț un ciorăpel de șemineu... Destul de drăguț, reușesc să Îngaim Într-un final, ridicînd scurt din umeri. Cred. — Păi, Fabia trage din țigară, să vă arăt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cadouri și, În timp ce vînzătoarea descuie casa de marcat, mă duc să arunc o privire. Nu sînt decît rame foto, niște vaze mici și niște broșe stil anii ’30. Ați mai fost pe la noi, nu? zice vînzătoarea, În timp ce scanează revista. De Crăciun ați fost aici tot timpul. Tot timpul. Pe bune acum. Și oamenii ăștia, cît pot să exagereze! — Tocmai m-am mutat Înapoi În zonă, Îi zîmbesc amical. Mă numesc Becky. — V-am remarcat. Pune numărul din Vogue Într-o pungă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a obținut achitarea. În februarie 1910, la Congresul de reconstituire a Partidului Social Democrat din România, I. este ales unul dintre cei patru secretari. În „România muncitoare” (83/ 1910) publică prima sa scriere în proză, schița Mântuitorul (amintire de la un Crăciun), semnată Istrian. În noiembrie 1911, când apar primele simptome ale tuberculozei, se internează la Sanatoriul Filaret din București. În ianuarie 1912 pleacă la Cairo spre a-și îngriji sănătatea, dar, îndurând iarăși o cumplită mizerie, se întoarce în țară. Participă
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
hotarele țării”). Între semnatarii prestigioși se numără, de asemenea, Mircea Eliade (Cultura și propaganda culturală, Literatura românească în exil), Ștefan Baciu (O antologie și importanța ei - Antologia poeților români în exil, O armă veche și totuși nouă: Mimeograful), N.I. Herescu (Crăciun la răscruce), Virgil Ierunca (Cultura cu revolverul sau cu duba), Eustațiu Stoenescu (Un artist român autentic: Constantin Brâncuși,), Alexandru Gregorian, Constantin Amăriuței, George Racoveanu ș.a. M.P.-C.
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
arătându-i cuiva consecințe presupuse a fi dezastruoase; cum nu putem ști ce se va întâmpla în viitor, avem șanse să fim crezuți;o studentă mi-a furnizat următorul exemplu elocvent: fiind căsătorită de curând a decis să își petreacă Crăciunul alături de soțul ei și de alți tineri într-o stațiune de munte. Problema era că, în familia ei exista tradiția (de când era ea mică) ca toate aceste sărbători să fie petrecute cu întreaga familie la bunicii ei. Drept care s-au
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
petrecute cu întreaga familie la bunicii ei. Drept care s-au hotărât să le spună bunicilor faptul că doreau să petreacă Crăciunul altfel de data asta; aceștia au replicat: „O.K., dar s-ar putea la anul să vreți să petreceți Crăciunul cu noi și să nu mai aveți cu cine...”. Prin culpabilizarea tinerilor, arătându-le consecințe presupus dezastruoase ale comportamentului lor din prezent, ei urmăreau să le schimbe hotărârea. c) făcând pe cineva să considere că e responsabil de un rău
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cântecului pe care domnișoara (bătrână!) Gâță, profesoara de franceză, li-l pusese la oră, traducându-le cu nostalgie în glas, acolo unde nu înțelegeau: „Plaisir d'amour ne dure qu'un moment / Chagrin d'amour dure toute une vie...” Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Chagrin d amour / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1932, Anul VI, 15 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CRĂCIUNUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1819 din 24 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din an în an, aducerea aminte A Tainei ce întrupat-a Pruncul din Înalt Renaște-n noi copilul dinainte, Ca lacrima, la suflet, și-n
CRĂCIUNUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381288_a_382617]
-
Pomul Bucuriei, Ghirlandele iubirii atârne tot mai Sus Și-n imnice cântări să-I mulțumim Mariei Că ni-L aduce,-n slavă, pe Dumnezeu-Iisus * Să prelungim această grație Divină, Să nu grăbim întoarcerea-n uitare. Și până iar la noi Crăciunul o să vină, Sfioși să facem pași spre Înălțare. Referință Bibliografică: CRĂCIUNUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1819, Anul V, 24 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CRĂCIUNUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381288_a_382617]
-
cântări să-I mulțumim Mariei Că ni-L aduce,-n slavă, pe Dumnezeu-Iisus * Să prelungim această grație Divină, Să nu grăbim întoarcerea-n uitare. Și până iar la noi Crăciunul o să vină, Sfioși să facem pași spre Înălțare. Referință Bibliografică: CRĂCIUNUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1819, Anul V, 24 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CRĂCIUNUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381288_a_382617]
-
Paris. Misiunea culturii românești în exil ar fi, așadar, „să salveze valorile trecutului, să mențină legătura cu Occidentul și să elaboreze o orientare potrivită cu timpul și cu structura spirituală a românilor”. În alte numere Horia Stamatu se referă la Crăciunul românilor în exil sau vorbește despre 1 Decembrie 1918, fixează din nou, destul de elocvent, misiunea românilor în exil, definește rolul eroilor în destinul neamurilor, recenzează traducerea spaniolă a romanului Ion de Liviu Rebreanu, în versiunea Victoriei Cotruș, discută despre semnificația
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
Noi n-avem morți), Emil Gulian (Ghimpi și stele), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Emil Giurgiuca (Odată), Mihu Dragomir (Marș), Aron Cotruș (Transilvaniei) ș.a. Se acordă atenție și memorialisticii, pe care o ilustrează I. Valerian (Amintiri din războiul cel mare. Un Crăciun pe front), G. M. Vlădescu (Bucătarul nostru Turtoi. Însemnări din război), Ion Lumezianu (Amintiri de la Sevastopol), ori articolelor de atitudine și reportajelor, intervențiile aparținând lui Al. O. Teodoreanu, Radu Gyr, Simion Mehedinți, Tudor Măinescu, Cicerone Teodorescu, George Ivașcu, I. M.
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
în jur, cu ierni cumplite și suprapopulat de fete: Cetatea Albă. Instantanee de viață, unele cu pronunțat specific rusesc, aduc majoritatea prozelor: în peisaj urban (Mamocica, Șase monede albe, Ospăț cu oameni buni) sau rural (Gâsca lui Ivan Colesniciuc, Un Crăciun în satul cazacilor), în timp ce Aerodromul de la Șura Mică duce în Ardeal, iar Amintiri de acum o mie de ani se plasează pe Valea Prahovei. Amplificând descripția de mediu la dimensiuni de roman, Un port la Răsărit are un mult mai
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
-i să citească Pâinea după I.M.Râureanu. Respectă cerințele realizării unei scrisori: așezarea corectă în pagină scrierea localității și a datei formula de adresare textul propriu-zis formula de încheiere semnătura respectarea scrierii corecte și a punctuației DATINI ȘI SĂRBĂTORI MOȘ CRĂCIUN după Octavian Goga Moș Crăciun cu barba albă, Moș Crăciun cu traista plină, Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele, Azi la noi în sat te-așteaptă toată casa luminată, Cu colinde și cu cântec și cu crai cetiți
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
1999; Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000; Istoria religiilor, I, Timișoara, 2001; Ultimele poeme hadronice, Timișoara, 2002; Cereasca horă în carul cu doisprezece brebenei, Timișoara, 2002; Povestea celor trei mustăți de fier, Timișoara, 2002. Culegeri: Mărul din rai cu stelele Crăciunului dacoromânesc, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Firan, Macedonski-Arghezi, 421; Streinu, Pagini, IV, 90-92; Popa, Dicț. lit. (1977), 553; Popa, Clasici, 139-142; Ulici, Lit. rom., I, 315-316; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 160-161; Marian Barbu, Trăind printre cărți, II, Petroșani, 2002, 68-69; Firan
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
sportivă. Această relație este mai puternică în sporturile de echipă, interactive, așa cum este și cazul handbalului, unde membrii echipei interacționează mult unii cu alții, spre deosebire de sporturile individuale, unde membrii echipei interacționează mai puțin. Întrebarea care se pune în acest caz (Crăciun M. 2008) este: coeziunea duce la performanță sau performanța conduce la întărirea echipei? Cele mai multe cercetări (Spink 1995, Carron și Dennis 1998, Epuran 2001, Crăciun 2008) indică faptul că coeziunea echipei duce la o mai bună performanță, dar, totodată, și performanțele
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]