1,554 matches
-
catolică, pentru a ieși din zodia înapoierii și eșecului. Dar, treptat, tu teai apropiat de reflecția propriu-zis teologică. V. N.: Da, însă prin raportul între religios și politic. Sau sociopolitic. Pe mine a început să mă intereseze destul de mult ideea creștin-democrată, care, sigur, în Occident, într-o lume catolică sau protestantă, este bine dezvoltată, e serioasă, n-are nevoie de ajutorul meu, ca să zic așa. În schimb, la nivelul ortodox, asta este o întrebare care se pune continuu: este posibil sau
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
într-o lume catolică sau protestantă, este bine dezvoltată, e serioasă, n-are nevoie de ajutorul meu, ca să zic așa. În schimb, la nivelul ortodox, asta este o întrebare care se pune continuu: este posibil sau nu un orizont ideologic creștin-democrat pornind de la temelia ortodoxă? S. A. : Grea întrebare! Știi din conversații anterioare și corespondență că am vrut la un moment dat să fac un proiect pe tema asta: "Liberalism după Bizanț?". Prin 1993-1994, pe când dezbăteam noi chestiunea, mi-ai dat exemplul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sunt puține la număr față de cele care au existat sau există în decursul a două sute de ani în Occident, nu numai în Europa Occidentală, dar și în America de Sud și într-o anumită formă în Statele Unite, unde prezența unei anumite linii creștin-democrate, chiar dacă nu e descrisă și nu e definită ca atare, a fost totuși prezentă în ambele mari partide, precum și în grupări oarecum mai marginale. De exemplu, toată mișcarea de emancipare a afro-americanilor a fost de fapt condusă de figuri ecleziastice
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care era folosită într-un mod foarte deliberat, poate chiar cinic de unii. Eu mai degrabă aș vedea forme nu complet împlinite sau rotunjite, dar măcar aproximative, în cadrul Partidului Național-Țărănesc. Linia lui Iuliu Maniu circumscria oarecum un soi de orientare creștin-democrată, chiar dacă nu era definită programatic. S. A. : Da. Poate asta a radicalizat, dincolo de concurența pentru electoratul rural și chiar dincolo de colaborările oportuniste, antipatia reciprocă dintre țărăniști și legionari. Ascultându-le discursul public, te-ai fi așteptat la fenomene fuzionale sau măcar
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care nu au fost prea serioase și au dus până la urmă la năruirea ideii inițiale. Încercările ulterioare, de care am auzit, vor reuși cu dificultate. Să ținem seama însă că în Parlamentul European grupul cel mai puternic e legat de creștin-democrați, iar aceștia sunt la putere în țări importante, cum ar fi Italia, Germania, Olanda (sau fac parte din coaliția de la putere), iar asta stimulează spiritul mimetic al Europei de Est. Am văzut prea bine că în Ungaria, în Polonia astfel
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Ungaria, în Polonia astfel de lucruri de sunt perfect posibile. S. A.: Dar la noi ce lipsește pentru a construi un asemenea proiect politic? Ce se întâmplă de nu se coagulează? Cum spuneam, mi se pare că în lumea intelectuală ideologia creștin-democrată a câștigat teren în ultimii ani, au apărut chiar centre de influență și putere în lumea culturală în jurul unor figuri cu asemenea sensibilitate și orientare. Dar nu observ fenomenu-l corespondent în mediul politic. V. N.: Eu cred că vina nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
N.: Te referi aici în special la lumea culturală. S. A.: Da. V. N.: și ai dreptate în privința asta, dar, dacă privim lucrurile din punct de vedere politic, s-au petrecut în Europa Occidentală după 1945 două lucruri extrem de importante. Partide creștin-democrate sau conservatoare sau liberale au reușit să absoarbă și să socializeze largi categorii sociale, care erau uneori isterizate, dar în orice caz foarte nervoase, îngrijorate de direcția în care merge lumea. Or, ele au fost absorbite în acest fel. La
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
reală. Așa că, deși la noi au apărut retorii unor programe liberale sau social-democrate, practica politică e cu totul alta. Ce lupte s-au mai dat pentru a obține diversele etichete un fel de appellations d'origine contrôlée de la "internaționalele" socialistă, creștin-democrată etc.! Câte lovituri sub centură și-au tras partidele noastre concurente, dându-se în gât la Bruxelles așa cum făceau taberele boierești la Poartă! Dar cât de departe erau aceste partide, fiecare dintre ele și toate împreună, de adevăratele politici legate
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
politice românești după 1989 este incapacitatea de a articula interesele țărănimii ar trebui să folosesc ghilimele, fiindcă țăranii au fost transformați în lumpeni sub comunism într-un program politic și, mai departe, în politici pentru întreaga lume rurală. Partidul Național-Țărănesc Creștin-Democrat a avut nevoie de personalitatea extrem de simpatică și colorată a unui deputat ieșean pentru a promova interesele de bază ale țăranului: restituirea proprietăților agrare. Un om cu un nume istoric Vasile Lupu, Vasilică Lupu, cum îi spun prietenii, pentru a
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
2% din populația lituană adultă afirmă că era membru activ sau pasiv al unui partid 15. Doar trei partide au mai mult de 10 000 de membri (figura 7): Uniunea Națională, Partidul Democrat al Muncii (devenit Partidul Social-Democrat) și Partidul Creștin-Democrat. Partidul Democrat al Muncii a moștenit cea mai mare parte a membrilor săi de la Partidul Comunist Lituanian, care aveau în jur de 200 000 de membri în 198916. În același fel, conservatorii lituanieni au moștenit organizația Sajūdis, care număra în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
parte a membrilor săi de la Partidul Comunist Lituanian, care aveau în jur de 200 000 de membri în 198916. În același fel, conservatorii lituanieni au moștenit organizația Sajūdis, care număra în jur de 180 000 de membrii în 1989. Partidul Creștin-Democrat Lituanian și-a fondat structura sa organizațională folosind resursele organizaționale ale Bisericii Catolice. Nici un alt partid nu a fost capabil să atingă un număr de membri comparabil. Figura 7 Numărul membrilor partidelor (în mii) (1993-2001) Sursă: A. Krupavičius and G.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
obiectivele politice, păstrează legăturile cu Uniunea Națională și are o ideologie distinctă de dreapta. Al treilea sindicat, care numără cei mai puțini membrii, este Federația Lituaniană a Muncii, fondată în 1991, care a adoptat valorile creștin-democrației și are conexiuni cu creștin-democrații lituanieni. Tabel 1 Sindicatele lituaniene Denumire Origine/ideologie Număr de membri Legături cu partide politice Confederația sindicatelor lituaniene Sindicatele sovietice/social-democrații 120 000 LDDP, LSDP Sindicatul lituanian Solidaritatea Legături cu "Sajūdis" 52 000 TS(LK) Federația lituaniană a muncii Democrația
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Națională și Partidul Democrat al Muncii au folosit cu succes clivajul comuniști/anticomuniști în timpul alegerilor parlamentare din 1992 și 1996. Din contră, partidele care nu s-au încadrat în această dimensiune esențială nu au beneficiat de sprijin electoral, exceptând partidul creștin-democrat, care s-a servit de resursele organizaționale ale Bisericii. Folosirea reușită a acestui clivaj de către principalele partide lituaniene a constituit motivul major al stabilității relative a sistemului politic lituanian între 1992 și 1996. Totuși, fluctuațiile structurilor sociale postcomuniste erodează originile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
fie motivația tendinței mai degrabă regresive a stabilității sistemului politic lituanian. După ultimele alegeri parlamentare, sistemul politic lituanian a fost modificat radical, de vreme ce două partide noi (Uniunea Liberală și Noua Uniune) au intrat în parlament, iar două partide "tradiționale" (Partidul Creștin-Democrat și Uniunea de Centru) n-au depășit pragul electoral. În plus, dezvoltarea recentă a vieții politice în Lituania arată că "noii veniți" au destule șanse, în ciuda constrângerilor instituționale, să intre în Parlament la apropiatele alegeri. Chiar dacă se susține adesea că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
puțin probabilă. Perspectivele stabilizării sistemelor de partide postcomuniste rămân deci ambigue. Anexa 1. Acronimele și numele partidelor lituaniene TS(LK) Uniunea Națională (conservatorii lituanieni)*/Tėvynės sajunga (Lietuvos konservatoriai) LDDP Partidul Democrat al Muncii Lituanian/Lietuvos demokratiné darbo partija LKDP Partidul Creștin-Democrat Lituanian**/Lietuvos krikščioniu demokratu partija LSDP Partidul Social-Democrat Lituanian/Lietuvos socialdemokratu partija LCS Uniunea Lituaniană de Centru***/Lietuvos centro sajunga LLS Uniunea Liberală Lituaniană***/Lietuvos liberalu sajunga NS Noua Uniune (social-liberalii)/Naujoji sajunga (socialliberalai) *La ultimul congres, Uniunea Națională (conservatorii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
LLS Uniunea Liberală Lituaniană***/Lietuvos liberalu sajunga NS Noua Uniune (social-liberalii)/Naujoji sajunga (socialliberalai) *La ultimul congres, Uniunea Națională (conservatorii lituanieni) a fuzionat cu Uniunea Prizonierilor și Deportaților Politici și a devenit Uniunea Națională (Tėvynės sajunga). După fuziunea între Partidul Creștin-Democrat Lituanian și Uniunea Creștin-Democrată, noul partid s-a numit Creștin-Democrații Lituanieni. ***La 31 mai 2003, Uniunea Lituaniană Liberală, Uniunea Lituaniană de Centru și Uniunea Creștin-Democraților Moderni au fuzionat formând Uniunea Liberală și de Centru (Lietuvos in centro sajunga). Anexa 2
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Lietuvos liberalu sajunga NS Noua Uniune (social-liberalii)/Naujoji sajunga (socialliberalai) *La ultimul congres, Uniunea Națională (conservatorii lituanieni) a fuzionat cu Uniunea Prizonierilor și Deportaților Politici și a devenit Uniunea Națională (Tėvynės sajunga). După fuziunea între Partidul Creștin-Democrat Lituanian și Uniunea Creștin-Democrată, noul partid s-a numit Creștin-Democrații Lituanieni. ***La 31 mai 2003, Uniunea Lituaniană Liberală, Uniunea Lituaniană de Centru și Uniunea Creștin-Democraților Moderni au fuzionat formând Uniunea Liberală și de Centru (Lietuvos in centro sajunga). Anexa 2. Diagrama dezvoltării partidelor în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
social-liberalii)/Naujoji sajunga (socialliberalai) *La ultimul congres, Uniunea Națională (conservatorii lituanieni) a fuzionat cu Uniunea Prizonierilor și Deportaților Politici și a devenit Uniunea Națională (Tėvynės sajunga). După fuziunea între Partidul Creștin-Democrat Lituanian și Uniunea Creștin-Democrată, noul partid s-a numit Creștin-Democrații Lituanieni. ***La 31 mai 2003, Uniunea Lituaniană Liberală, Uniunea Lituaniană de Centru și Uniunea Creștin-Democraților Moderni au fuzionat formând Uniunea Liberală și de Centru (Lietuvos in centro sajunga). Anexa 2. Diagrama dezvoltării partidelor în Lituania Note 1 Vezi, spre exemplu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Prizonierilor și Deportaților Politici și a devenit Uniunea Națională (Tėvynės sajunga). După fuziunea între Partidul Creștin-Democrat Lituanian și Uniunea Creștin-Democrată, noul partid s-a numit Creștin-Democrații Lituanieni. ***La 31 mai 2003, Uniunea Lituaniană Liberală, Uniunea Lituaniană de Centru și Uniunea Creștin-Democraților Moderni au fuzionat formând Uniunea Liberală și de Centru (Lietuvos in centro sajunga). Anexa 2. Diagrama dezvoltării partidelor în Lituania Note 1 Vezi, spre exemplu, S. Berglund et al., "Foundations of Change", in S. Berglund (ed.), The Handbook of Political
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
înfruntând corupția politică În Letonia, divizarea religioasă a avut la început un impact mai redus decât în Lituania, dar importanța ei s-a mărit cu ocazia alegerilor parlamentare din 2002. În 1998, cel mai important grup care reprezenta interesele religioase creștin-democrații nu a fost reprezentat în Parlament, problemele religioase / laice părând a fi mai degrabă de competența instituțiilor politice. Dar creștin democrații au reușit să revină în 2002, grație și activității Bisericilor tradiționale. Ca reacție la dezacordul popular privitor la guvernare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
suficiente locuri în Parlament pentru a constitui un partener atractiv în orice guvern de coaliție. Între 1991 și 1993, au existat guvernări favorabile intereselor Bisericii (Kl. Von Beyme, op. cit., p. 137). 22 La alegerile parlamentare din 1993, partidele creștine sau creștin-democrate nu au obținut nici un loc în Sejm, întrucât partidele de extremă dreaptă erau separate de diferențe ideologice și s-au divizat într-o multitudine de grupuri prea mici pentru a obține locuri în Sejm, conform noii legi electorale mai restrictive
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
97 dintre cei care au menționat motivele religioase ca fiind la baza alegerii lor au votat cu KDNP (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167). 30 Parlamentul slovac numără 150 de locuri. Locurile câștigate de Mișcarea Creștin-democrată și de Coaliția maghiară au fost în număr de 45 în 1990, 32 în 1992, 34 în 1994, 30 în 1998. În 2002 cu ajutorul unui alt partid creștin-democrat, Partidul slovac Creștin, și al Uniunii Democrate, au câștigat 63 din 150
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
167). 30 Parlamentul slovac numără 150 de locuri. Locurile câștigate de Mișcarea Creștin-democrată și de Coaliția maghiară au fost în număr de 45 în 1990, 32 în 1992, 34 în 1994, 30 în 1998. În 2002 cu ajutorul unui alt partid creștin-democrat, Partidul slovac Creștin, și al Uniunii Democrate, au câștigat 63 din 150 de locuri. 31 Biserica a protestat împotriva unui pro proiect de lege controversat asupra limbilor, votat în 1995 și contra adoptării unui amendament la codul penal în martie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
mobilizarea patidelor românești la paisprezece ani de la Revoluție. Membri (re)fondatori ai partidelor în iulie 200314 Numele partidului Președinte Membri 1 Partidul național liberal Theodor Stolojan 120 115 2 Partidul ecologist român Cornel Protopopescu 34 810 3 Partidul național țărănesc creștin-democrat Victor Ciorbea 56 163 4 Partidul democrat Traian Băsescu 148 000 5 Partidul social democrat Adrian Năstase 300 000 6 Partidul umanist din România social-liberal Dan Voiculescu 95 314 7 Acțiunea populară Emil Constantinescu 33 365 8 Federația ecologistă din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
la exteriorul alianței; în 1996, PNPCD și PNL sunt membri, în timp ce PSDR se integrează altei coaliții, iar 2000 doar PNPCD mai mizează pe cartea "alianței contra comuniștilor", alături de forțe foarte puțin importante (Partidul Moldovenilor, Umiunea Forțelor de Dreapta, Alianța Națională Creștin-Democrată). Aceste opoziții ideologico-electorale vor crea premizele mai multor apropieri electorale a unor partide care la origine erau situate pe versanți distincți. Seria este inaugurată de Partidul Democrat și de Partidul Social Democrat Român, care în 1996 încheie o alianță sub
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]