1,221 matches
-
gazetăria oferă mai mult decât un jurnal de existență, devenind expresie integrală de manifestare a creativității în raport și în funcție de rosturile supreme de impunere a adevărului, fie el istoric, teologic, estetic sau moral. Publicațiile „Îndreptar” („foaie pentru gând și faptă creștinească”, 1950), „Legea” („organ de luptă creștină românească”, 1956) și mai ales „Cuvântul în exil” (început în iunie 1962) îi marchează biografia din refugiu pe întreaga ei durată, ceea ce dovedește cât de necesară i-a fost tribuna presei. Editorialele din „Cuvântul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
să vadă în Carol ceea ce era acesta în realitate. Și intervențiile personale ale lui Maniu și ale generalului Antonescu (care avea un mare respect față de Maniu, în ciuda diferențelor politice) au fost cele care îi vor asigura lui Iorga o înmormîntare creștinească 21. În 1934, Iorga a scris un pamflet despre Maniu, aplicînd cele mai detestabile metode ale politicianismului. Pamfletul acesta nu se ridică deloc deasupra celui scris de Cernăianu despre Iorga. Pe parcursul a 45 de pagini, Iorga repeta tot ce spusese
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și a identificat și ea trupul soțului ei. Funeraliile lui Iorga au avut loc a doua zi, pe 29 noiembrie. Maniu era ocupat cu funeraliile lui Madgearu, dar (așa cum am văzut) a intervenit totuși pe lîngă Antonescu, asigurînd o "înmormîntare creștinească pentru Iorga". Au mai fost și alte intervenții pe lîngă Antonescu în același scop: ofițeri superiori (printre care colonelul Nicolae Dragomir) și alții. Deși o crimă făcea ca autopsia să fie obligatorie, s-a renunțat la ea. Chiar ținînd cont
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mormânt. Reflectoare puternice au înlesnit munca neobosită a legionarilor. Ici, în stânga gropii, cum cobori dâmbul, străjuiește crucea de curând pusă. Pe ea, patrusprezece nume scumpe: Corneliu Zelea Codreanu, Ion Caratănase, Doru Belimace... De jur împrejurul ei licăresc nenumărate lumânări. Veghea lor împrăștie creștineasca rugă pentru cei morți, înmormântați fără mărturia sfântă de ceară și lăsați acolo în hrăpărețul pământ fără nici o rugă, fără să fi îngenunchiat cineva, fără ca vreo lacrimă să fi putut ajunge să mângâie țărâna sfântă. Plânsetele de departe ale familiilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fără nici o rugă, fără să fi îngenunchiat cineva, fără ca vreo lacrimă să fi putut ajunge să mângâie țărâna sfântă. Plânsetele de departe ale familiilor și tuturor legionarilor n-au putut jelui marginea mormântului. Doi ani trebuiau să treacă pentru ca împlinirea creștinească să aducă ruga la căpătâiul Lor. Apar primele semne Mormântul are o lungime de 11 metri și o lățime de 3 metri și jumătate. Adâncimea lui nu e mai mare de trei metri. Încă de dimineață, familiile Nicadorilor și Decemvirilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
De-a lungul gropii au apărut forme omenești. Aruncați cu fața în jos, de-a valma. Iată, distincte, capul, trunchiul, mâinile și picioarele. Aruncate de-a valma, trupurile dovedesc ferocitatea, lipsa de omenie și înstrăinarea față de tot ce-i credință creștinească, ale călăilor. Toți au fost aruncați cu fața în jos. Nici unuia nu i s-a îngăduit să-și îndrepte fața spre Dumnezeul în numele căruia căzuseră și spre cerul ce le acoperea sfânta lor țară, pentru care suferiseră martiriul. Puși unul peste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și crima politică. Arma noastră a fost ruga, lupta și martiriul. „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi nici răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu-i act creștinesc. De aceea, orice picătură de sânge, din orice motiv și-n orice împrejurare am vărsa-o, fapta noastră constituie un păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării ne-au sau ne vor achita și absolvi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au rămas un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi în spiritul creștinesc creator: dragostea de om, dragostea de neam și soldați ai Crucii lui Hristos. Să nădăjduim. Credința și nădejdea e primatul luptei noastre legionare. Revenind la subiect „suntem teroriști, cultivăm teroarea și practicăm teroarea”. Am răspuns cu acest citat din cartea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
spunea Corneliu Zelea Codreanu despre violență și orice fel de ripostă necreștină: „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu-i act creștinesc. De aceea, orice picătură de sânge, din orice motiv și în orice împrejurare am vărsa-o, fapta noastră constituie un păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării neau sau ne vor achita și absolvi de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai abundentă și mai diversă. Apar mici portrete ale unor scriitori apropiați de tradițiile populare (Ion Creangă, O. Goga, Al. Vlahuță), articole despre anumite obiceiuri și datini (la rubrica „Din viața satelor”) și articole cu subiect religios (la rubrica „Cuvinte creștinești”), iar editorialele, foarte combative, dezbat stăruitor problemele satului românesc. Mai colaborează G. Nicolescu, N. Dimitriu Fotin, S. Irimescu, Marin C.A. Tudoran ș.a. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
sfera unui pesimism evident, eliminând orice posibilă lectură oblică orientată spre erezie. "Tabloul e simbolic și nicidecum ateu. Poate plânge Dumnezeirea? Artistul a răspuns afirmativ, în sens simbolic: Până și Christ plânge văzând grozăviile din lume. Acesta e rezultatul învățăturilor creștinești după două mii de ani? Homo homini lupus! Ce grozăvie!"252. Avem o abordare simbolistă a religiosului într-o relație simbiotică cu tema socială în Recunoașterea și Înmormântarea (1908) sau în Pribeagul (1910). În aceasta din urmă, ni se înfățișează un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
soțul ei nu mai este, are semnele ei, certitudinile de nezdruncinat, Însumate În făptura ei pe cale transcedentală. Parcă ar fi Înzestrată cu capacități și calități supranaturale, ori de prevăzătore. În plan real, știe Însă că trebuie să Îndeplinească un ritual creștinesc, să găsească trupul soțului, ca să-i redea liniștea mormântului. Din acest punct de vedere Sadoveanu are meritul de a fi creat un profil psihologic ne mai Întâlnit În literatura română până la el. Eroina nu știe carte, dar este o femeie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios al conținutului Bucoavnei, care își respectă făgăduința ce promitea "deprinderea învățăturii copiilor la carte și simvolul credinții creștinești, zéce porunci ale Legii Vechi și ale cei noao, șapte Taine ale Beséricii Răsăritului i proci" [fila 1] (p. 133). Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81 1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară (clasa a II-a) Anul VIII Poezia Mitologia Citirea și analiza autorilor poetici ai romanilor Geografia Asiei, Africii, după aceea geografia matematică și geografia cea veche Geometria Din istorie: urmarea cronologică de la Karlu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasa a II-a) Anul VIII Poezia Mitologia Citirea și analiza autorilor poetici ai romanilor Geografia Asiei, Africii, după aceea geografia matematică și geografia cea veche Geometria Din istorie: urmarea cronologică de la Karlu până în zilele de acum Religia: urmarea moralei creștinești Urmarea limbii eline, sintaxul vulgar și analize Sursa: V.A. Urechia (1892, IV, pp. 419-421) În clasele primare, învățământul religios trona suveran materii precum "Sfintele rugăciuni" și "Catihisie" ocupând o pondere consistentă a programei școlare, alături de materii mai tehnice, precum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în calitate de ieromonah al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a fost mai întâi legalizată prin Edictul de la Milano din 313 și mai apoi oficializată ca religie de stat în 380 prin Edictul de la Tesalonic sub Teodosiu cel Mare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința creștinească gonindu-i, pănă ce și ei s-au făcut creștini" (Micu, 1995b, p. 191). Cel "mai vârtos pentru creștinătate au fost românii urgisiți și lăpădiți. Așea, după ce gothii au venit în Dachiia, cât au ținut ei Dachiia, mari goane asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
axă identitară în imaginea despre sinele colectiv cristalizată în conștiința națională. Spiritualitatea creștină, sădită atât de adânc încă de timpuriu în ființa românească, este și motivul pentru care românii nu au avut campanii de cucerire ale popoarelor dimprejur. Îmbrățișarea legii creștinești, care propaga înfrățirea tuturor popoarelor și iubirea aproapelui, le-a negat românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că este neapărată nevoie să declare turbulenților din partea noastră că de nu se vor astâmpăra îi vom scoate din împărtășirea noastră, punându-i sub blestem și legătura arhierească și vor fi astfel pedepsiți cu toată casa lor de orice slujbă creștinească a bisericii, rămânând să moară și să fie îngropați ca dobitoacele...”, ceea ce s-a și pus în practică. Preoțimea satelor, deși a respectat porunca ierarhului, era alături de enoriașii lor, cunoscându-le îndeaproape viața și suferințele, ca unii ce trăiau în mijlocul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar a fost îngropat la marginea satului, pe malul unei foste gârle ce dădea în Bârlad, unde se află acum Întreprinderea de Prefabricate-din beton. Aici a stat 7 ani, după care a fost dezgropat și dus în cimitir după regulile creștinești. Adevărul l-am aflat din gura oameniilor participanți la evenimente. Căci, după episodul cu intervenția militară, au urmat acele „nemaiauzite pedepse”, despre care raporta protoiereul din Tecuci și care au constat în bătaia cu ciomege, de către militari, a oamenilor chemați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]