90,136 matches
-
Lămuriri privitoare la problemele specificului românesc. De vorbă cu maestrul George Enescu. Apărut în: Politica, București, An II, nr. 208, 5 febr. 1927; Republicat în: George Enescu - Interviuri, vol. II, p. 234. footnote>. Atât folclorul cât și muzica bizantină sunt creații de factură arhetipală. Enescu, în întreaga sa creație, face apel la principiile arhetipale ale muzicii intrate în conștiința sa încă de la vârsta copilăriei, pe care le dezvoltă și le prelucrează în conformitate cu cerințele epocii și cu geniul său muzical. Una dintre
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
cu maestrul George Enescu. Apărut în: Politica, București, An II, nr. 208, 5 febr. 1927; Republicat în: George Enescu - Interviuri, vol. II, p. 234. footnote>. Atât folclorul cât și muzica bizantină sunt creații de factură arhetipală. Enescu, în întreaga sa creație, face apel la principiile arhetipale ale muzicii intrate în conștiința sa încă de la vârsta copilăriei, pe care le dezvoltă și le prelucrează în conformitate cu cerințele epocii și cu geniul său muzical. Una dintre remarcabilele însușiri ale melodiei bizantine este caracterul ei
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
și le prelucrează în conformitate cu cerințele epocii și cu geniul său muzical. Una dintre remarcabilele însușiri ale melodiei bizantine este caracterul ei monodic, calitate care se amplifică, dacă ținem seama de faptul că muzicienii europeni înveșmântează armonic și polifonic întreaga lor creație muzicală. La începutul secolului al XX-lea, în plin avânt al simfonismului european, Enescu aduce în atenția lumii muzicale o partitură monodică de referință: Preludiul la unison din Suita I pentru orchestră, op. 9, în care autorul apelează la complexul
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
acestei lucrări <footnote George Enescu - Suita I pentru orchestră, Editura muzicală, București, 1966. Lucrare definitivată în anul 1902 și prezentată în anul 1903 la Ateneul Român.(nota ne aparține). footnote> este acela în care Enescu depășește etapa citatului folcloric, bazele creației sale putând fi dezvăluite prin analize scalare sau prin descoperirea arhetipurilor muzicale utilizate. Evoluția Preludiului se face prin dezvoltarea ritmicomelodică a trei motive muzicale de o simplitate arhaică, a căror structură inițială se caracterizează printr-un modalism oligocordic, sugerând apartenența
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
al Preludiului enescian, Ex. nr. 11: George Enescu -Preludiu la unison, m. 4-6; MOTIVUL II chiar dacă are o desfășurare aparent mai puțin specifică muzicii vocale bizantine din cauza saltului nepregătit și nerezolvat, poate fi întâlnit în lucrări cultice, cu predilecție în creațiile protopsalților din sec. al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Prezent în diferite ipostaze ritmice, desenul melodic al celui de-al doilea motiv enescian se regăsește în melodica bizantină, într-un context al logicii evoluției vocalice, unde saltul
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
melodică enesciană pierde din agilitatea instrumentală și începând cu măsura 102 se configurează într-un mers treptat cu salturi intervalice din ce în ce mai rare, amintind de melopeea bizantină. Ex. nr. 27: George Enescu -Preludiu la unison, m. 102-109 Exemplul următor, extras din creația cultică a lui Ion Popescu-Pasărea, chiar dacă are o desfășurare melodică doar aproximativ asemănătoare cu fragmentul de mai sus, impune aceeași atmosferă religioasă care îndeamnă la reculegere și rugăciune. Ex. nr. 28: Măsurile 102-109 din Preludiu corespondență în muzica bizantină<footnote
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
I. Popescu-Pasărea - Psalmul 70, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 226, s. 2. footnote> În concluzie, în cercetarea complexului de tradiții muzicale românești, care conferă identitate compozitorilor români, analiza noastră are ca scop apropierea și cunoașterea unei laturi a creației lui George Enescu, nu numai din punct de vedere al valorificării filonului folcloric, ci și din perspectiva integrării melosului bizantin în diversitatea melodică enesciană.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Filip din Montreal, Canada. Eu mai participasem la câteva concursuri organizate În diferite școli din țară, la care am primit premiul I. M-am consultat cu mami și am hotărât să particip și la acest concurs. Am trimis cinci din creațiile mele . Era pe 22 martie 2008. Am primit În aceeași zi un mesaj de confirmare a Înscrierii mele În concurs, care suna așa :«Ai intrat În casa mea În ziua când eu am Împlinit 69 de ani. Mai trimite-mi
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
prietenii și colegii dumnealui, prezentându mă cu bucurie pe de-a rândul și, cred eu și cu mândrie, "ANA MARIA FATA MEA sau FATA NOASTRĂ" adică și a doamnei sale MARIA. Mi-a publicat cu mărinimie din poeziile și din creațiile mele În proză În revista "Candela de Montreal ", făcându-mă astfel cunoscută miilor de cititori. Simt că sufletul meu de copil este parcă prea mic pentru atâta dragoste, grijă șiadmirație din partea OMULUI ȘI POETULUI GEORGE FILIP. De aceea, În aceste
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
celor cu care lucra, fiindcă simțea privirea Celui ce-l hărăzise. Știam că adesea se retrăgea la mănăstiri pentru a-și finaliza lucrările, fiindcă numai acolo timpul și spațiul nu puteau fi cuantificabile. Gândurile erau Îmbrăcate În Cuvinte, care deveneau Creații. Pentru că, tot ce ne-a lăsat Artur Silveștri, face parte din patrimoniul României literare tainice. Mulțumesc Cerului că am avut această nesperata șansă de a fi Îndrumata În foarte scurtă și neiertătoare vreme cu vorbe care au avut asupra mea
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
acest motiv lipsit de nuanțe și subtilități, se consideră postmodernismul (neomodernismul), un fel de replică la cele petrecute anterior. Evoluțiile muzicale din anii amintiți, sunt adesea puse generic sub umbrela avangardismului, cu tot ce presupune acesta, de la serialismul integral la creația stocastică, spectrală, acusmatică sau efectologică, până la cea aleatorică, minimală, repetitivă și alte varietăți consacrate. Simptomatică rămâne această aspirație, chiar obstinație a compozitorilor din epocă, de a împrospăta cât mai rapid elementele de bază ale discursului muzical. Atât de alert este
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
să prevaleze absolut suveran asupra tradiției. De aceea, ascultătorul s-a trezit într o situație de neînțelegere cronică a substanței transmisului, atât în privința mijloacelor, a configurațiilor, cât mai ales, în privința conotației operei fonice. Distingem autori care au schimbat maniera de creație o dată la 5-10 ani. Alții au postulat că fiecare lucrare trebuie să propună o schimbare fundamentală de „macaz”. De aceea au inventat fel de fel de sisteme de notare și de legende, care să permită lectura și interpretarea unor texte
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
a produs blocajul, irelevanța, schisma nedorită dintre compozitor și ascultător, nemanifestată vreodată atât de abrupt pe parcursul existenței artei sonore. Firesc, deși anormal, înclinațiile publicului actual se îndreaptă spre epocile „revolute” din istoria Euterpei, preferințele sale - în funcție de repere - ghidându-se spre creația neoclasică, clasică sau romantică. Formulele recente sunt încă greu accesibile. Înțelegând fundătura, unii artiști au încercat gesturi reparatorii, care să inducă o apropiere de rigorile și capacitățile de „tolerare” ale beneficiarilor. După părerea mea, în mare măsură, ceea ce încearcă postmodernismul
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
neomodernismul) nu se separă de modernism prin metode, cât prin felul cum sunt ele folosite, articulate, puse în lumină. Cunosc numeroase opere denumite postmoderne, sau pe care autorii lor le apreciază așa, unde se utilizează procedee „deja vu” luate din creația avangardei, a modernismului - de la colaje, pastișe, improvizații, teatru instrumental, până la soluții - etalon, caracteristice altor perioade, denumite generic „retro”. Comparativ cu modernul, antimodernul sau, mă rog, postmodernul pledează pentru dezagregare, disoluție. Ținta lui nu este de a construi, ci de a
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
interes. Se încearcă, de pildă, o anumită legătură între trecutul artei noastre și prezentul ei, sau abordarea unor căi artizanale cvasi abandonate, la modă odinioară, și care nu s-au dovedit epuizate. Descoperim în anumite lucrări recente, bineînțeles, din sfera creației serioase, o nostalgie a consistenței pierdute, tentativa de punere a unor elemente tradiționale în contexte inedite. Se degajă intenția revalorificării unor metode, cu scopul de a le filtra și a le distribui în circuite inedite, în perspective apte să declanșeze
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
o chestiune secundară, chiar depășită. Doresc în final, să subliniez că latura favorabilă pe care o deslușesc în interiorul postmodernismului evocat se regăsește în trasarea unor punți reale între compozitor și ascultător, astfel încât contemplatorul să fie recapacitat pentru fenomenul muzical, pentru creația nouă, în condițiile unei oferte deschise, incitante, integrabile și compatibile, dacă vreți, cu patrimoniul său mental, sufletesc, cu dispoziția implicării în aventura sonoră. Este un drum pe care au mers încă din anii ’70-’80 ai veacului trecut Penderecki, Schnittke
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
asupra caracterului generativ superior al unei simbolistici adecvate potențării efectiv creative (creatoare, în ultimă instanță) a configurării enunțului muzical. Lectura va face apel în acest sens la niveluri superioare de generare și definire a ordinii în această Lume (a expresiei, creației și comunicării). Textul muzical va stabili cum se va desfășura procesul formării operei muzicale și criteriile de comportament performativ în actul rostirii. În acest sens s-ar pune problema, deja anunțată în intervențiile noastre anterioare, a unei muzici cu doi
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
bărbuța tunsă scurt, deja cărunție. Nu mai putea coborî din copac. Își tot lărgise proiectul, se tot cățărase; o viață nu-i ajunsese pentru a delimita un anume perimetru controlabil și acum gâfâia agresat, fără vizibilitate, într-un punct al creației sale, într-un buboi pleznind de clorofilă. Avea urgentă nevoie de teren viran. Îl dau jos cu grijă, îl pun în fața conacului meu, îi dau perspectivă. J'attends qu'il secoue ses puces." Hoditz - Albert Josef conte de Hoditz, senior
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
poet român al acestui secol și îl consideră drept unul din cei mai originali poeți europeni ai timpurilor noastre. Varietatea și măreția operei sale poetice, ce se întinde pe o perioadă de peste șaizeci de ani, poate fi comparată cu nesecatele creații ale lui Goethe și Hugo. Din nefericire, Tudor Arghezi, ca și marele său predecesor, Mihai Eminescu, este puțin cunoscut în afara României... Dificultățile traducerii poeziei argheziene sunt imense. De fapt, mulți ani am fost convins că Arghezi este intraductibil, mai ales
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
a vedea În sanscrită. Practicile recurg la maeștri care de obicei Îndrumă practicantul prin diverse povești sau indicații, acesta ajungând În cele din urmă la o stare total stabilă emoțional și extrem de solidă, psihic vorbind. Principalele arhetipuri sunt cel al creației, Brahma, cel al prezervării unei stări bine definite, Vishnu, și cel al dizolvării unei anumite stări, Siva. Prin invocarea cu subînțelegere a unui arhetip, omul poate rezolva anumite conflicte interne. Să zicem că ne deranjează un gând negru, soluția ar
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
Constantin-Tufan Stan O primă interferență a creației enesciene cu spațiul cultural bănățean, potrivit surselor documentare cercetate până în prezent, sa petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul”, IV, 149, 1904, 3, sunt detaliate aspecte de la o serată literar muzicală organizată în 18
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română (v. Clemansa Liliana Firca, Noul catalog tematic al creației lui George Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202 și 222 224). În 20 ianuarie 1912, orchestra Societății Filarmonice din Arad a interpretat Pastorala fantezie pentru orchestră, iar în 6 iunie 1914, la Caransebeș, cu
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
cu prilejul concertului Corului „Doina” din Turnu Severin, dirijat de I. Șt. Paulian, într-un intermezzo instrumental, L. Acher(vioară) și P. Sergescu (pian) au prezentat Aubade pour Violon et Piano, prima mențiune identificată în presa bănățeană despre interpretarea unei creații enesciene în vechea citadelă culturală a Banatului montan („Drapelul”, Lugoj, XIV, 53, 1914, 3). Banatul, ținutul căruia Lucian Blaga i-a conferit conotații baroce, s-a constituit într-un permanent punct de atracție pentru peregrinările artistice ale Orfeului moldav, care
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
receptarea, trebuie să luăm în considerare mai multe cazuri. Primul caz este reprezentat de montările care respectă cu fidelitate libretul. Aici variabilele rămân din punct de vedere teatral aproape în totalitate nedeterminate, iar singurii factori determinanți sunt interpretarea muzicală și creația soliștilor. Pentru a-și transmite mesajul artistic, soliștii au la dispoziție mijloace specifice de codificare precum culorile vocale, nuanțele, cezurile, frazarea, etc. Având în vedere subtilitatea acestor procedee, pentru a putea descifra soluțiile propuse pentru variabile, spectatorul trebuie fie să
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
parcursă de creatorii români în secolul al XX-lea confirmă aspirația acestora către realizarea unei arte adânc înrădăcinate în solul atât de fertil al culturii autohtone, într-un cuvânt, crearea unei arte profund originale. Afluxul de modernitate ce caracterizează o creație, dinamică prin varietatea temelor propuse și a mijloacelor sale de expresie, conduce la apariția unui proces de configurare a unei școli distincte, care să consolideze, să accentueze constantele și variabilele unei deveniri ascendente în muzica cvartetului românesc. Momentul, stadiul temporal
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]