13,465 matches
-
și discreția poetei sunt puse în evidență: "fiecare femeie/are ceva de ascuns/ lacrima unui logodnic abandonat/ umbra unui bărbat/ un ideal/ o urnă de pământ/ un ficus/ din care cad frunze și ea le adună/ și căruia-i leagănă crengile cu mâna/ în zilele fără vânt" (p. 114). Versiunea franceză a poemelor, datorată cunoscutului poet Miron Kiropol, readuce în actualitate discuția despre șansele poeziei de a fi tradusă într-o limbă străină. Este aproape imposibil ca în traducere să se
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
familiare și resursele nemărginite ale unor structuri pe care nu le mai percepem pentru bunul motiv că ne-am pierdut puritatea privirii și capacitatea primitivă, angelică sau paradiziacă, de a vedea lumea dezinteresat. împletitura, chirpiciul, coșnița, inima, trunchiul de copac, creanga, floarea, animalul, bronzul, lemnul, culoarea, textila etc. etc. nu sînt nici pretexte pentru o meditație implicită, nici materiale sau tehnici cu funcție pedagogică, ci, pur și simplu, repere de la sine înțelese ale unei imense bucurii de a face.
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
discretă", cînd i se năzare că mireasma gutuilor luminează iar manuscrisul i se limpezește precum vinul cramelor. Privirea i se îndreaptă către întrupările modeste ale vieții, purtătoare de har naturist, către vipera care "prînzește miresme", către "măiastra" care glăsuiește dintre crengi înfrunzite, bandajînd "tîmpla iubirii", către ariciul care ar fi, în delicatețea-i "fără seamăn", un alter ego al său: "Cine-mi traversează grădina/ în clipa tăcută și caldă?// Trece prin trifoi, printre crini/ Cu armura în spinare,/ Aduce tihna amurgului
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
noi, pe urmă părintele Antipa Florescu, iar un distins preot. După aceea părintele profesor Paraschiv Dumitrescu. Asta când am ajuns mai departe. Și ultimul la care am mai poposit sub patrafir a fost părintele Niculăiță Cosma, din Humulești. Rudă cu Creangă. Căsătorit cu doamna Veronica, profesoară de matematică, o doamnă foarte distinsă. O mai văd rar, când mă mai duc la biserică la Precupeți. Era o ființă cu totul deosebită părintele Cosma. Era, în același timp, un preot extrem de plin de
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
inspirație naționalistă, s-a salvat o dată cu faimosul număr al Dilemei; dacă pe Caragiale cel menținut de memoria colectivă mai cu seamă prin micile scenete kitsch ale perioadei comuniste îl mai recuperăm de unii singuri la relectură; dacă - în sfârșit - poporanul Creangă a ajuns mai aproape de noi prin poveștile sale corozive citite pe sub mână în adolescență, ei bine, autorul ardelean al Junimii nu s-a primenit în vremea din urmă. Lovitura de grație dată de Călinescu a cam rămas ultimul prag general
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
Iar articolul de față se sprijină pe cea de-a doua posibilitate. Dacă nu încercăm să asociem fondul liric al scriitorului cu acea dispoziție mirabilă grație căreia omul acesta putea sta încremenit într-o livadă, privind zburătăceala vrăbiilor, cercetînd clătinarea crengilor de vișin și contemplînd volbura norilor aducători de furtună, și toate acestea cu o atenție de copil absorbit care uita pentru o vreme că trăiește într-o epocă cînd țara duhnea sub cizma soldașilor ruși, dacă uităm apoi că postura
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
dacă aș vrea să fiu și mai exactă ar trebui să spun că adevăratul spațiu al copilăriei erau chiar teii în care mă suiam cu caiete, cărți și pisici și rămâneam ore și ore, închisă ca într-un turn de crengi și frunze, într-o beatitudine a lecturii și a singurătății la care am visat mereu de-a lungul vârstelor următoare, dar a cărei perfecțiune n-am mai reușit niciodată să o ating. Evident că, în aceste condiții, genunchii îmi erau
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
să găsească din prima clipă pozițiile optime) și cu un fel de compasiune amicală pentru cățeii care rămâneau umiliți la baza trunchiului. Dar nu numai lectura primelor cărți, ci și descoperirea cinematografului se leagă pentru mine tot de teii din crengile de sus ale cărora, privind în direcția opusă casei, vedeam trei sferturi din ecranul unei grădini de vară de care ne despărțea un gard înalt . E adevărat că din unghiul meu figurile se vedeau puțin alungite, că lipsea partea de
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
deopotrivă mai pasionant capitol al studiului, dedicat romanului Adela, demonstrația se întemeiază, absolut normal, pe receptarea cât se poate de favorabilă a cărții acesteia în epocă. Să nu uităm, e vorba de formidabilul an 1933, în care au apărut simultan Creanga de aur, Patul lui Procust, Rusoaica, Drumul ascuns. Lăsând rivalitățile la o parte, Lovinescu nu scrie doar un text de protocolară onestitate, la care îl obligau oricum propriile principii, ci unul de-a dreptul entuziast, fără un pic de ranchiună
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
de aici sunt mutate la Agapia și în octombrie 1804 se deschide seminarul care a funcționat, cu întreruperi scurte, până în 1886, când este mutat în Iași în palatul Sturza. Prin 1855 ̀îl ̀ întâlnim aici, ca învățăcel pe Ion Creangă. Biserica Socola Mică, Fundac Socola, Nr. 9 Este zidită în 1812 de banul Atanasie Gosan, unul dintre cei mai generoși binefăcători. După 1804 biserica Mănăstirii Socola devenise capela seminariștilor. În cimitirul bisericii este înmormântată Virginia Micle-Gruber a doua fiică a
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
lasă rugina ̀în pahare, Miresmele grădinii ̀ n noi se răspândesc S-a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare". Vechiul han din codrii Buciumului a fost „cercetat", de multe ori, de nedespărțiții prieteni Ion Creangă și Mihai Eminescu. Prima școală din Bucium, Soseaua Bucium În toamna anului 1865, anul școlar ̀începea ̀într-o căsoaie cu două săli de clasă și locuință pentru director. Atunci ̀învățătorul Ștefan Țeranu ̀îi ̀întâmpină, cu
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Doi Peri”, sat Hlincea Această crâșmă a fost adăpostită de ultima casă aflată la ieșirea din satul Hlincea care a aparținut lui Gheorghe Calistru. Avea pivnițe adânci și răcoroase, precum și un scrânciob. În lungile lor drumeții, Mihai Eminescu și Ion Creangă s-or fi abătut și pe aici și poate au citit ̀în stele lângă o oală cu vin bun și un lăutar cu har. Biserica Rotundă din Lețcani În Lețcani se găsește o biserică rotundă unicat ̀în România
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
și-a urnit din loc umbra - pe lemnul putregăit, liniștea se prăvălește ca cyborg restart. De unde se șterge definitiv o făptură, și-o altă făptură, vasele de sânge se-așază greu, pe-acolo un curent de aer rece răzbate printre crengi. Nici urmă de viață să mă bucur, doar câteva ierburi pregătite oricând să se înmulțească într-o singură zi și-n aceeași zi să înghită pământul până departe. Și pe mine, în zile și ani. Sunt treaz, dar de unde atâta
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
molcomă străbătând întunericul ne joacă pe degete: bassul aproape explodează, în căști - click, click - s-aude ceva ce dă a muzică. E delicat! adulmec murmurul și-apoi articulez. O să las pământul să înnebunească. un vârtej de vânt se încurcă în crengi, uite - se oprește sub o streașină și acum își face veacul pe-acolo. Norii se apropie - vor lăsa apă pe geamuri, prin cotloane. Cazemata mea nu va rezista; e posibil ca pădurea să se prăbușească: învelișul ei de crengi se
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
în crengi, uite - se oprește sub o streașină și acum își face veacul pe-acolo. Norii se apropie - vor lăsa apă pe geamuri, prin cotloane. Cazemata mea nu va rezista; e posibil ca pădurea să se prăbușească: învelișul ei de crengi se va desprinde și stoluri negre se vor ridica. Să arhivez și iarna asta - undeva, în minte, natura mea e înzăpezită. Restul sunt numai apa și lumina traversând orașul. Muzica sare răscolitor din timpane; bulbul ei neted deasupra noastră, cu
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
târăsc afară dintr-un arbore - se vor îneca, sau nu - cel mai probabil, o bulă imensă de apă le va ridica deasupra tuturor. Când fiecare om s-așază lent ca la un spectacol de teatru Fojgăiala ușoară și vie a crengilor - la contactul cu geamul, frunzele alunecă; din când în când, mai lasă lipită câte o insectă: plouă. Probabil casa asta își dorește alte ferestre și alte uși. Nu se întâmplă nimic unde bate vântul. Pisik - undeva, fără eforturi, încă nu
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
să nu vă părăsiți niciodată copiii, că altfel veți regreta o viață întreagă! LUMEA ANIMALELOR Iepurașul vine de la școală. Țupa-Țup fluieră nepăsător. El trece prin pădure. Privește în jur uimit de frumusețea locului. Copacii, mângâiați de căldura soarelui își întind crengile obosite și grele de atâtea frunze. Printre ramurile lor adăpostesc păsări care încântă cu trilurile întreaga natură. Văzând frumusețea păsărilor colorate, gingașe, care zburau cu atâta grație, Țupa-Țup se gândea că i-ar fi plăcut să poată zbura alături de ele
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
o bună povestitoare. Nepoților le plăcea tare mult să îi asculte poveștile. Într-o zi frumoasă copiii au mers în pădurea din apropiere cu bunica. Soarele strălucea pe cer, iar razele lui încălzeau întreaga pădure. Copacii bătrâni își întindeau groasele crengi în sus, de ți se părea că ating cerul și pufoșii nori. Pe jos se întindea un covor multicolor de iarbă și fiori. Frumoasele și plăpândele păsări umpleau cu trilurile lor minunate liniștea adormitei păduri. Spune-ne, bunico, o poveste
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
care trebuie respectate în corespondența instituției. Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
mai gânditor și potolit, iar celălalt mai decis și cu inițiativă, dar adeseori vorbeau în cor, și mi-a trebuit un timp ca să ajung să-i deosebesc. Hamsterii erau harnici, serioși și dibaci să improvizeze tot felul de lucruri din crengi, plante sau să deseneze hărți cu drumuri cunoscute doar de ei, și de aceea i-am considerat capabili să vină cu noi. Încă nu aflasem momentul plecării, dar urma să mai fie încă o adunare. Era o zi ploioasă, dealurile
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
pus rucsacele în spate și am pornit cu toții la drum. Portocala și Ghidușa au luat-o înainte, Hamsterii după ele, iar eu în urma lor, pentru a nu pierde grupul din vedere, și ne-am strecurat printre copaci, pe sub bolta de crengi, pășind prin plantele sălbatice, care sclipeau în razele de lumină, încă ude după ploaia recentă. Mă gândeam că ar fi fost bine să fi venit și Iasomia cu noi, însă nu o întrebasem dacă ar fi vrut sau nu să
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
eu cu voi, a râs ea amuzată. Da, e mai bine, m-am bucurat eu. Copiii au luat-o înainte, iar eu cu Iasomia mergeam în urma lor, pe drumul din pădure. Era o zi liniștită, soarele ajungea cu razele printre crengi, încălzind pământul uscat al cărării. Ghidușa, Portocala, nu vă îndepărtați prea mult! am strigat eu spre ele, pentru că abia le mai zăream, undeva în față, chiar înaintea Hamsterilor. Ele au privit spre mine și au așteptat să le ajungă Hamsterii
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ea la un moment dat, pentru că drumul cotea șerpuit, și printre copaci se vedeau copiii care ajunseseră în partea cealaltă. Bine, am acceptat eu imediat, bucurându-mă de idee, și am pornit-o direct printre tufe, buruieni și ciuperci, ocolind crengile și trunchiurile risipite prin pădure. I-am ajuns din urmă pe copii, care se opriseră în fața unui pod. Era un pod din lemn și frânghii, pe deasupra unei văi adânci, unde se zărea un râu. Copiii ezitau. Portocala o porni prima
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
așteptăm acolo. Ajunsesem într-o poieniță. Hamsterii și-au dat jos rucsacele, bombănind nemulțumiți. Acum o să vină noaptea și ne-a prins aici. Dacă plouă, navem nici măcar unde să ne adăpostim... Ce-ar fi să faceți voi un adăpost din crengi, dacă tot vreți așa ceva? le-am propus eu. Ei s-au uitat unul la altul, apoi s-au ridicat amândoi deodată. Noi mergem să căutăm crengi. Foarte bine, le-am zis. Să nu plecați fără noi. Nu plecăm nicăieri, ne
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nici măcar unde să ne adăpostim... Ce-ar fi să faceți voi un adăpost din crengi, dacă tot vreți așa ceva? le-am propus eu. Ei s-au uitat unul la altul, apoi s-au ridicat amândoi deodată. Noi mergem să căutăm crengi. Foarte bine, le-am zis. Să nu plecați fără noi. Nu plecăm nicăieri, ne găsiți tot aici, i-am asigurat eu și am privit întreaga poiană... Iasomia dispăruse deja printre pomi, uitându-se după acea plantă. Hamsterii au pornit și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]