1,239 matches
-
asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al școlii lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau translare, se înscrie însă, atunci când este una reușită, în limitele recognoscibilității. Prin intermediul lui Golopenția, dar și al întregii „geopolitici” românești
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cursurile sale universitare, a principiilor esteticii pozitiviste. Influențat de metoda sociologică a lui Auguste Comte, el și-a sprijinit opiniile pe cercetarea evoluției artei începând din comuna primitivă, analizând pe rând „arta simbolică” (a popoarelor orientale), „arta imitativă și ideală creatoare” (a Antichității greco-latine), arta religioasă (a Evului Mediu), arta romantică, arta naturalistă. Concluzia sa este că arta a rezultat din prisosul energiei umane și ar fi „un joc neinteresat” al facultăților sufletești. Rezultat al muncii artistului, opera conține în sine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
a înregistrat și filmat o convorbire cu artista, în fața șevaletului. Interviul avea să fie transmis ulterior de către televiziunea din capitala Turciei. De alt gen decât Iulia Hălăucescu, altfel decât romanticii Constantin Radinschi și Adrian Podoleanu - acuareliști de referință -, Viorica Toporaș, creatoare remarcabilă, li se alătură convingător, încredințând că spontaneitatea ei cere o deosebită stapânire tehnică. Constantin CIOPRAGA - 2006 VIORICA TOPORAȘ LA BALCIC Deși cunoscuta publicului iubitor prin arta de șevalet, cu atâția ani in urmă, Viorica Toporaș onora la Galeriile „Rotonda
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
În univers, un loc de o importanță și demnitate aparte” (p. 105). În acest context, identificarea cu divinitatea și sinteza opozițiilor Întemeietoare capătă valori cosmogonice: „De fiecare dată când o femeie este inițiată, lumea este salvată de la haos, deoarece puterea creatoare fundamentală este reînnoită În ființa tinerei inițiate” (p. 107; pentru inițierile feminine vezi și M. Douglas, 1965; J. La Fontaine, 1985; M. Mead, 1973). Riturile calendaristicetc "Riturile calendaristice" Riturile legate de ciclurile naturii sunt, așa cum este firesc, mai complexe la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rând, vom discuta aspectul bizar al configurațiilor specifice intervalului liminal. Descompunerea constructelor sociale și culturale În unitățile componente (rădăcini paradigmatice) este asociată cu numeroase forme, aleatorii, de reconfigurare a acestor elemente În constructe simbolice (scheme mitice și rituale) inedite. Libertatea creatoare conduce la forme atipice, șocante, inacceptabile În existența de zi cu zi (societas), forme născute din libertatea de a recombina unitățile culturale de bază, conform legilor fanteziei (modul subjonctiv), și nu aranjamentelor simțului comun: „Liminalitatea este potențialitate pură, când orice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din făgașele logice ale minții, să depună o activitate creatoare. E ceea ce și fac metafizica, arta, crearea de mituri, religia, mistica, ba, după B., chiar și știința, atunci când părăsește planul strict constatativ și lansează teorii (Cunoașterea luciferică). Pe calea „minus-cunoașterii” creatoare, omul nu epuizează niciodată „misterele”, ci le „deschide” și le „variază”. Trilogia culturii sugerează ori chiar numește căile prin care se realizează aceasta. Acolo unde Frobenius sau Spengler căutaseră un numitor stilistic comun în determinantul spațial, autorul român elimină orice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
realizate artistic sunt cele câteva poezii în care-l pastisează pe Coșbuc (Idilă), pe Alecsandri (În gondolă, Tricolorul) sau pe Eminescu și eminescianismul (Elegie, Steaua). Esențial însă de reținut, este că parodiile constituie în ansamblul operei caragialiene manifestări ale libertății creatoare, ale spiritului de frondă impulsionat de o conștiință estetică subordonată unui cert simț al valorilor autentice, nu doar simple exteriorizări ale unor invidii literare sau spații compensator-vindicative ale artistului nedreptățit în planul existenței concrete. 3.5.1. Înspre "labirintul de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un anti sau un nonroman, "fabula" Cronicari are un conținut care o transformă într-o anti sau o nonfabulă, "eroii" se comportă ca niște anti sau noneroi etc., ceea ce înseamnă, până la urmă, o inversare de tip ironic, în mod paradoxal creatoare și nu escatologică a literaturii ca antiliteratură. Acestă regenerare este și efectul produs de generalizarea parodierii și a burlescului, a infestării cu acest virus al deformărilor ironice, caricaturale, grotești până la limita absurdului 141. În afara acelor texte care, chiar prin subtitlurile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
semantică, pentru că semnificațiile cuvintelor refuză să se coordoneze într-un tot. Așa cum spuneam în capitolul respectiv, parodiile constituie în ansamblul operei caragialiene nu atât modalități de defulare, de compensare vindicativă a nedreptăților din planul existenței cotidiene, ci manifestări ale libertății creatoare, ale spiritului contestatar decis să corijeze prin ricoșeu parodic ridicolul surprins în "spanacografia" momentului. În cazul lui Urmuz, parodierea este dispozitivul cel mai uzitat de dinamitare burlescă a edificiului literar chiar din interior. Prin ludicul deformărilor răzbate revolta, care nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
extraordinare generozități și ca semn al unei îndelungate prietenii, mi-a îngăduit să utilizez materiale pe care le-am descifrat împreună în cadrul activităților Centrului de studiere a politicilor sociale. Le doresc tuturor tinerilor cercetători o experiență la fel de stimulativă și de creatoare. Îi mulțumesc în aceeași măsură Catherinei Mével, pentru primirea binevoitoare de care m-am bucurat atunci când mi-am făcut ucenicia la CEPS. În sfârșit, doresc să o salut cu respect pe soția mea, Corinne Oblet, prima cititoare și primul critic
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este cea care consideră că în orice individ există o potențialiate creativă, care se poate dezvolta în condiții corespunzătoare. În acest sens, S. Chelcea spunea: Creativitatea este o însușire general umană. Printre autorii care au relevat trăsăturile distincte ale personalității creatoare, din perspectivă psihologică și pluridisciplinară menționăm pe A. Koestler, H.H. Gough, R.B. Cattell, I. Rossman, I. Moraru, P. Popescu-Neveanu, M. Roco, C. Cojocaru. Într-o cercetare realizată de M. Moldoveanu, autoarea a urmărit identificarea noțiunilor asociate cu noțiunea de personalitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creativității de inteligență, concluzie la care au ajuns în urma corelațiilor semnificative constatate între cele două dimensiuni; - corelația între creativitate și inteligență se manifestă până la un anumit punct; - cercetări ce vorbesc de corelațiile dintre inteligență și creativitate. Torrance apreciază că potențialitățile creatoare se desfășoară la nivel optim atunci când există un anumit prag minim al inteligenței, de aproximativ 120. Astfel, deși nu pot fi reduse una la cealaltă, pentru dezvoltarea adecvată a creativității, a potențialului creator, este necesar un anumit nivel al inteligenței
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a experimenta este un factor atitudinal-cognitiv esențial al creativității. Flexibilitatea reflectă capacitatea gândirii de a se adapta la diversele solicitări ale situațiilor, de a aborda divergent situațiile, de schimba perspectivele de abordare, precum și capacitatea de autoreglare. Fluența, în cazul gândirii creatoare, este diferită față de fluența specifică gândirii reproductive, prin natura asociațiilor care sunt noi și originale. Originalitatea, factorul cel mai pregnant al creativității, este abilitatea de a produce idei și imagini noi, de a găsi soluții noi, ea fiind condiționată de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
privi altfel lucrurile, de a-și pune întrebări neobișnuite despre lucruri obișnuite; libertatea de exprimare a cunoștințelor, a gândurilor, a faptelor incitarea interesului către nou, necunoscut și oferirea satisfacției găsirii soluției după depunerea unui efort de căutare de către copil. Personalitatea creatoare are o constelație complexă, în cadrul căreia nu trebuie să existe în mod necesar toți factorii creativi identificați, și că existe multiple constelații de trăsături. Totodată, doar prezența acestor factori nu garantează un nivel crescut de creativitate. Societatea actuală cere cât
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ridicate prin puncte energetice majore, precum mâinile. Compendiul vizual, referitor la tema vastă a mâinii în artă, pornind de la ritualuri spre spiritualitate, poate fi retrăit simbolic, fie în dansuri, fie în fetișuri, fie în limbajul mâinii. În cadrul multor religii, zeitatea creatoare depinde de gesturile mâinii (Buddha are mâinile împreunate pentru meditație, mâna dreaptă spre pământ sugerând iluminarea), fie stând sub o umbrelă/smochin, sub care a atins eliberarea, coarda intuitivă profundă. Corpul simbolic al relației Ying și Yang, masculin și feminin
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
suspendate abuziv în anul 1948. Autorul prezentei lucrări a evidențiat foarte bine rolul și calitatea "presei bune" de formatoare și modelatoare a opiniei publice, de mijloc de răspândire a marilor tematici creștine și de interpretare creștină a faptelor, precum și de creatoare de curente de opinie și de apostolat. Este un aspect care merită să fie aprofundat și făcut cunoscut generațiilor tinere, pentru a rămâne ancorați într-o cultură creștină adevărată. Mă bucur să constat faptul Editura Institutul European a acceptat în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
timpurilor și pronunță un verdict moral. Ishiguro e chiar foarte intransigent când vine vorba de acest verdict: oricât de liberi credem noi că-și lasă el lectorii, în final autorul nu admite altă judecată decât a lui. Lectura nu e creatoare, ci doar foarte atentă, solicitată să cerceteze fiecare cuvânt. Detaliul trecut își face loc în discursul prezent. Apanajul acestui discurs prezent, care nu modifică deloc trecutul, e claritatea cu care rememorează și explică indirect. E de remarcat claritatea limbajului Desperado
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Paris și de Londra. Ca violonistă am trăit o stare de dislocare culturală exil ar fi prea mult spus în care sensul izvora de altundeva. Aceasta e soarta interpretului. Caută mereu sensul în altcineva. Mi-am dorit să fiu o creatoare de sens. Sună a hubris, dar are pentru mine un înțeles destul de localizat. Mi-am dorit să-mi creez propriul sens. Acesta este probabil motivul pentru care, în cercetarea mea ulterioară, am căuta filozofii ale limbajului care m-au ajutat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a fost alungată de la palat și a trăit într-o colibă singură, în sărăcie. Înduplecat de rugăciunile ei, s-a căsătorit cu ea, pentru că Dumnezeu i-a cerut, ea, redevenind frumoasă și tânără. Zeități chineze Nü Wa sau "femeia-dragon" este creatoarea oamenilor. Din lut a plămădit o făptură asemenea sieși. I-a plăcut ce a făcut și a mai plămădit și alte figurine asemănătoare dar diferențiate, femei și bărbați. Pentru a nu dispărea și pentru a se perpetua, zeița le-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zeița frumuseții și a dragostei. În epoca arhaică era ocrotitoarea vegetației și a fertilității, a grădinilor și livezilor, a abundenței florale. Romanii o considerau reperul descendenței lor, mama Romei, prin fiul ei, Enea. Ovidius în "Fastele" o prezintă ca fiind creatoarea tuturor zeilor minori. Iulius Cesar pretindea că descinde din Venus prin urmașii lui Enea, de aceea i-a construit un important templu lui Venus Genitrix și i-a adus generoase ofrande. Potrivit unui mit, Venus l-a rugat pe Jupiter
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
reprezentau cultura națională, stilizau frumusețea, simbolizau erotismul. Femei culte și rafinate, gheișele dădeau de multe ori tonul în modă, întruchipau romantismul și ofereau modalități de evadare din cotidian. Ele deveneau prietene, confidente ale clienților importanți și bogați, se remarcau drept creatoare de atmosferă artistică elevată, mai rar, erau amante ale clienților. Cu timpul s-au diversificat după talente: shiro se ocupau cu activitățile de divertisment, korobi practicau acrobațiile, kido atrăgeau oaspeții la carnavaluri, cântând la shamisen, instrumentul muzical tradițional, odoriko erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mențină în sfera seducției pe suverani și pe nobili, să profite de puterea și bogăția lor, se străduiau să-i delecteze și să-i încânte prin organizarea serbărilor, spectacolelor de teatru, ca însoțitoare la vânătoare, la diferite ceremonii, la banchete. Creatoarele de atmosferă destinsă, curtezanele, metresele sau favoritele au sfârșit, de multe ori, epuizate, bolnave, repudiate, disprețuite, unele și-au găsit refugiul în mânăstiri, toate au adus fericire celor în preajma cărora au fost, dar toate au fost nefericite. Curtezanele orientale aveau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de locuitorii Mesopotamiei se reduc la câteva zeci de nume. 3. Opera de sistematizare a școlilor teologico-sacerdotaletc "3. Opera de sistematizare a școlilor teologico‑sacerdotale" Numărul uriaș de zei din panteonul mesopotamian, dintre care mulți Își au originea În „fantezia” creatoare a preoților și teologilor, a creat confuzie În organizarea și conducerea vieții religioase la nivel practic. Încă din perioada sumeriană s-a simțit nevoia ordonării panteonului. În fazele următoare, semiții din Mesopotamia (akkadieni, babilonieni, asirieni) au simțit și ei aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
textul mitic bilingv KAR-4. Conform narațiunii din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", tab. I, 194-243, ideea de a crea omul pentru a-i substitui pe zei În muncă a aparținut zeului Înțelepciunii Enkixe "Enki"/Ea. El i se adresează astfel zeiței creatoare Nintuxe "Nintu" (rândurile 194-197): Tu ești „sânul matern”, creatoare șaleasăț a umanității: Creează primul om șlullûxe "lullû"ț pentru ca acesta să poarte povara: șdaț, să poarte povara care le-a fost destinată șzeilorț de Enlilxe "Enlil": omul șawșlumț să poarte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Atrah~asșs", tab. I, 194-243, ideea de a crea omul pentru a-i substitui pe zei În muncă a aparținut zeului Înțelepciunii Enkixe "Enki"/Ea. El i se adresează astfel zeiței creatoare Nintuxe "Nintu" (rândurile 194-197): Tu ești „sânul matern”, creatoare șaleasăț a umanității: Creează primul om șlullûxe "lullû"ț pentru ca acesta să poarte povara: șdaț, să poarte povara care le-a fost destinată șzeilorț de Enlilxe "Enlil": omul șawșlumț să poarte povara zeului! După ce și-a realizat lucrarea, adresându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]