1,316 matches
-
metamorfozarea supusului în actor al regimului constituțional sunt de neimaginat în absența unei îndrumări spre civilizație. În această pedagogie de durată lungă, organizarea energiei individuale, limitarea fascinației parvenirii politice și activarea instinctului cetățeniei sunt remediile pe care Occidentul le oferă, creionând imaginea unui progres ce reconciliază principiile universale cu realitatea unui context local. Fanatismul este forța ce se opune acestei sincronizări legitime. „Naționalitatea“, dacă acest cuvânt vrea să aibă un merit și o valoare, nu poate fi un pretext sub care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
consilier arhiepiscopal, este și un membru important al comitetului Astrei, secretar și prim-secretar al asociației, redactor, între 1892 și 1895, al revistei „Transilvania”. Aici publică articole referitoare la educația prin școală și biserică, numeroase schițe biografice ocazionale, unde panegiristul creionează portrete morale pilduitoare ori sintetizează adecvat activitatea personalității omagiate. Volumul Cuvântări funebrale și memoriale (1889) adună discursuri de această factură, relevând talentul oratorului, iar cele trei volume intitulate Semințe din agrul lui Christos (1898-1899), premiate de Academia Română, al cărei membru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
cei care trăiesc prezentul orbecăie printre aceste umbre ca printr-o atmosferă încărcată de sunete. O serie de teme se conturează pe orizontul textului. Pregnant, apare timpul văzut din perspectiva istoriei personale, scindat între prezent și trecut. Frumoasă considerație se creionează în această direcție. Prezentul este unul al ignoranței, al insignifiantelor griji cotidiene: a face teatru pentru vecinii din cartier și pentru copii, a regăsii liniștea de la sfîrșitul zilei, a încerca să menții o dietă pe care niciodată nu o poți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în timp ce Sfântul Elefterie și Dâmbovița, furișată prin ulei și materie, își continuă existența printre trecători. Lumea e văzută "prin minte" sau printr-un ochean fermecat, din ipostaza nepăsării: "Eram ferice, liric, leneș, prost./ Bătut de-o veselie fără rost." Alteori creionează un univers al groazei, de coșmar, cu mașini și trenuri înspăimântătoare, cu sunete de claxoane stridente, torturante pentru nervi. O spaimă metafizică amenință existența: "Drumul, ducând departe, în sensul opus/ Acelui ceasornic uriaș/ Cu axul înfipt in Marele Oraș/ Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
arată că m-am săturat de presimțiri, de convingeri întemeiate pe posibili. * Invidiez scrisul "firesc" al unor autori care îmi dau impresia că lucrurile nu puteau fi rostite altfel. E un scris ce devine "instituție", modalitate de rostire "oficială", ce creionează puncte de reper pentru existența unei limbi. Am senzația că prin ei limba ajunge la împlinire. Aceasta este forma ideală de patriotism! * Dragostea pentru meleagurile natale, atunci când prevalează față de iubirea culturii naționale, este semn de constituire exterioară a identității, de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pe mine ca să le povestesc; uneori le făceam și schițe ca să înțeleagă, dar am renunțat după ce o colegă s-a ales cu triplă întindere la picior și un umăr dislocat, iar extraterestrul ei a rămas cu gâtul strâmb; dimineață le creionasem o figură mai deosebită, iar ea șterpelise desenul și-l luase acasă... Urmau poveștile. Și aici era inepuizabil; tot ce spunea era nou pentru mine; îmi descria ce gust au mâncărurile în anumite condiții de preparare, ce diferențe apar când
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la "centru" o depeșă prin care semnalează faptul că "Prefectul și oamenii lui trădează partidul", fiind încântați că nu li se "cunoaște slova" la telegraf și o semnează cu mult curaj: "mai mulți membri ai partidului". Farfuridi are automatisme ce creionează "întruparea prostiei solemne."(Ștefan Cazimir), prin formule aberante, care-i relevează incultura: "eu am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc în târg". Discursul lui Farfuridi din actul III este un model al comicului absurd, care
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de grâu, cu părul și ochii negri, el devine prototipul frumuseții masculine în viziune populară. Acest portret fizic este prezentat din punctul de vedere al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
formelor, Sonata ce-alungă norii din Altarul de pelin). O feminitate ce speră să convertească întreg universul, prin credința într-o iubire solară, totală, care să dea sens întregului trăit, dar și vag perceputului sau revelației. Vocea lirică feminină își creionează autoportrete ambivalente, în care principiul oximoronic pare a ordona virtuți și păcate, valori și vicii (undeva amintește, direct, "biografia cu păcat și înalt"). În esență însă, individualitatea poetică ce se relevă în Scrisori pe frunze și Altarul de pelin își
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fata din Dușmancele lui Coșbuc, Mă Cimișe pare a avea ca model Prahova, tandrețea îndrăgostitului e ascunsă de glumă (Luna). Cea mai cunoscută poezie a lui V.-D. este Ăl mai tare om din lume, notabilă prin capacitatea de a creiona în câteva linii portretul naivului și curajosului Sandu Blegia, „ăl mai tare om din lume”. Optimismul, antisentimentalismul, inspirația țărănească și graiul frust bănățean îi conferă autorului originalitate într-o epocă în care majoritatea poeților eminescianizau. Capacitatea de a sesiza și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
vreme bună sau rea a doua zi. La fel se poate vorbi și despre nopțile cu lună. Despre reprezentările cerului și stelelor în credințele țăranului român există o literatură bogată. Folosind un material etnografic divers, Ion Otescu a încercat să creioneze nivelul de cunoaștere și reprezentare a astrelor în rândul țăranilor la 1907. În mod cu totul surprinzător, autorul descoperă că țăranii, la acea vreme, cunoșteau destul de multe despre harta cerului. Mai interesante sunt însă reprezentările, mitologia și legendele privitoare la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o parte, constatăm o sărăcire a imaginarului, iar pe de alta, sesizăm vulgarizarea științelor renascentiste și practicarea lor într-o manieră superficială, degradată. 7.2. Divinația, magia și știința. Asemănări și diferențe Pe baza celor menționate până aici, încercăm să creionăm o serie de asemănări și deosebiri între știință, divinație și magie. În mod firesc, pentru a fi consecvenți cu noi înșine, vom opera cu două criterii distincte: unul specific Evului Mediu și Renașterii și unul valabil pentru timpurile moderne. 7
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cultura națională", 1999; Gheorghe Pavelescu, Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Gh. Teodorescu-Kirileanu, "Credinți populare în cărți bisericești", în Șezătoarea, nr. 6-7, 1899; Damian Stănoiu, Necazurile părintelui Ghedeon, București, Ed. Minerva, 1974 etc. 292 J. Seguy creionează în câteva expresii (consacrate în timp) imaginea religiei populare. Ea este formată din fapte disparate, combate norma, are un caracter individual, "circulă în stare liberă, fără autorizație" (Roger Lapointe, Socio-anthropologie du religieux, I. La religion populaire au péril de la modernité
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Entitățile virtuale care populează aceste spații conceptuale sunt cel mai adesea situate în zona liminală dintre realitatea fizic-materială și ficțiune (ca eroii din literatura și cinematografia cyberpunk, de la conștiințe umane upload-ate la inteligențe artificialeă, contingențe materiale și constructe ficționale. Se creionează astfel un imaginar tehnocultural situat atât în planul realității concrete, cât și în teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau artiști, teorii care la începutul mileniului al treilea par scenarii de science-fiction. Dacă se acceptă faptul că știința cuprinde între granițele
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai modest doctorul Gârbacea. Asculta, privea, ridica din când în când sprincenele. Spiritul bogat și ușor de răscolit, gata mereu să te poarte prin istorie, prin cultură, prin amintiri, prin religii, prin arte, să-ți întindă o mână caldă, îl creiona doctorul Paul Blidaru. Îl stârneai ușor spunându-i ceva de urgențele la francezi, la italieni sau la noi pe vremea lui Papahagi, cu care lucrase a lui Mandache, Țurai, Făgărășanu, Troienescu, Firică și alții. Îmi amintesc de monumentalul doctor Cezar
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ficțiunea jurnalului, distanța dintre lumi sporește și prin decalajul între timpul acțiunii, în intenție o cronică a anilor 1913 și 1914 într-o Moldovă idilizată, feeric-convențională, impregnată de poezie, și momentul publicării. Erotismul incipient, plin de candoare al unor personaje creionate din tușe delicate, este surprins prin înregistrarea schimbărilor aproape imperceptibile ce se petrec în sufletul acestora odată cu trecerea de la copilărie la adolescență. Cu următorul roman, Viața cea de toate zilele (1940; Premiul Academiei Române), atenția scriitoarei se va îndrepta spre viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
verii ei se îmbolnăvesc de anghină difterică), oglinda ca simbol al deformării, dar și al autodescoperirii și al investigării propriului eu sunt exploatate cu finețe de autoare spre a-și portretiza personajele și metamorfoza lor. Nu numai capacitatea de a creiona psihologic structura intimă a copilului în momentul inițierii în viață prin intermediul prietenilor, al școlii, al lumii adulților e caracteristică la V.T., ci și posibilitatea de a folosi valențele pe care le oferă evocarea, îmbinând realismul cu acea încărcătură lirică plină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
lui Flowers se îndrepta spre Brown, cu milă afectuoasă, în timp ce-și sorbea paharul de Porto și mânca nuci pentru prima dată în Salonul Seniorilor. Flowers părea un tip destul de decent (atât cât a putut Alan St. Aubyn să creioneze unul), dar până și mintea mea nesofisticată refuza să accepte că era și deștept. Dacă el a putut să realizeze acele lucruri, de ce nu aș putea și eu? În mod special, mă fascinase complet scena finală din Salon și, din
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ultimul război mondial - funcționar internațional, cel mai important promotor al ideii neohegeliene și nietzscheene a „sfârșitului istoriei și a ultimului om” (popularizată până la demonetizare de Fukuyama începând din 1989). Kojève apare pasager în Ravelstein, cu numele său consacrat, dar e creionat în câteva cuvinte absolut banale, care minimalizează o figură esențială a secolului trecut, memorabilă cel puțin pentru relansarea hegelianismului pe direcții diferite de marxism și de weberianism, precum și pentru încercarea (e drept, eșuată și nu lipsită de ambiguitate ideologico-etică) de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
declasați, dame de moravuri ușoare, paraziți ai societății, e prezentat întotdeauna în contrast cu mulțimea oamenilor cinstiți, care muncesc, care pun umărul la construcția socialistă. Inovația lui Popovici constă în înlocuirea secretarului de partid care face ordine cu un ziarist, personaj „liberal”, creionat aproape ca un detectiv particular capitalist - Mirea vorbește o engleză „ca-n filme”. Partidul nu apare în film decât în vagi aluzii telefonice, priviri semnificative în „sus”, cuvântul nu e rostit explicit niciodată. Mirea colaborează direct cu Miliția. Aparent, filmul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cartea mai sus menționată, mai ales că la prima vedere părea foarte tentantă, cel puțin ca titlu. Am avut însă surpriza să descopăr în relatările autorilor cărții un Paulescu minuscul, a cărui personalitate științifică, trunchiată și aruncată în derizoriu, este creionată doar în 32 de pagini (din cele 23 ale cărții) într-o manieră mai mult decât jignitoare, chiar înjositoare. Iată de ce simt nevoia unor precizări și chiar a unor corecții, alăturându-mă astfel (cu modestie și bună credință) celor care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sociale ale omului și prin urmare nu prescriu nici - un remediu împotriva conflictelor pe care devierea acestora le creează. Gândirea filosofică premergătoare revoluției franceze ca și experiența socială a acesteia a dat naștere câtorva sisteme politico- economice ce aveau să creioneze evoluția societății umane în Europa și nu numai. La trei dintre ele (liberalismul, socialismul și anarhismul) Paulescu se oprește și, considerândule semnificative, încearcă o analiză critică în funcție de desfășurarea istorică și realitățile timpului său. Se oprește așadar asupra liberalismului, socialismului și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fundamentală), prin gândirea lor dincolo de culoarele, să zicem, mai strâmte ale domeniului lor de activitate, prin implicarea lor socială, nu numai că s-au înscris în spiritul deosebit de efervescent al epocii în care au trăit, dar chiar au reușit să creioneze orientările și tendințele acelor vremuri. Dacă descoperirile lor nu au putut și nu pot fi acoperite de vălul tăcerii (deși încercări au fost și perioade lungi nu s-a vorbit de ei ca oameni de știință, deschizători de drumuri), gândirea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
speranța că istoria mai poate îndrepta unele nedreptăți comise în trecut, una din rațiunile sale de a exista ar dispărea’’. Dincolo de această realizare epocală în folosul umanității, în calitatea sa de medic și om de știință în domeniul fiziologiei, Paulescu creionează gândirea epocii sale prin abordarea problemelor fundamentale ale existenței umane, plecând de la ideea că medicina este singura știință care studiază omul în integralitatea sa: materie și spirit, prin urmare medicina ar trebui să fie punctul de plecare al oricărei abordări
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de ce Paulescu privește etica medicală prin prisma principiilor moralei creștine, ca fiind cele mai apropiate sufletului omenesc și umanității în general. Abordează, în acest context, cele trei verigi importante ale ecuației: spitalul, bolnavul și medicul. Sub această formă reușește să creioneze, de o manieră magistrală, spiritul care trebuie să domnească într-un spital printre slujitorii medicinii atunci când spune studenților săi; „când veți intra în spital dezbrăcați-vă de patimile de cupiditate și orgoliu, lepădați-vă și de trândăvie și dați-vă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]