3,054 matches
-
la final evaluate prin fișa următoare, având durata de 5 minute. Fișa conține sarcini referitoare la număr și numerația crescătoare și descrescătoare a numerelor naturale și se bazează pe cunoștințele legate de numerație. Fișa 3 / Ordonare, comparare. I.1 Ordonează crescător, apoi descrescător numerele: 42 004; 0; 503 000; 2005; 327; 42; 50 251; 10; I.2 Compară numerele de mai sus, două câte două, în ordinea în care au fost scrise. Rezultatele la fișa dată au demonstrat a superficialitate în
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
36 485 ... 36 485 285 305 ... 75 108 654 136 ... 658 901 2.Încercuiește numerele mai mari de 50 000: 50 326; 15 438; 74 225; 51 007; 525 418; Fișă de exersare 1. Compară numerele și apoi ordonează-le crescător și descrescător: 425 004 528 .... 425 014 528 10 456 114 ..... 328 56 324 000 ...... 54 324 000 8 882 ...... 8 882 100 Fișă de dezvoltare 1. Completează cu cifra potrivită: 208...56 822 > 208 556 822 ... 3... 09 = 5
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
și să scrie succesorul și predecesorul unui număr vecinii numerelor; O4: să descopere regula și să completeze un șir de numere cu start și pași dați; O5: să compare perechi de numere, stabilind semnul de relație potrivit; O6: să ordoneze crescător și descrescător numere naturale mai mici decât 1000000; Descriptori de performanță: Foarte Bine Bine Suficient scrie corect cu cifre arabe toate numerele ; scrie corect cu cifre arabe numerele dar omite 1-2 numere; scrie cu cifre arabe numerele cu 2-3 omisiuni
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
diferit de cifre, justificând algoritmul de comparare; compară două numere scrise cu același număr de cifre , dar întâmpină greutăți la numerele cu număr diferit de cifre; -compară corect doar jumătate din perechile de numere date; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare dar omite 1-2 numere; -scrie numerele în ordine crescătoare dar numerele descrescătoare cu omisiuni; Conținutul probei Item 1: Scrie cu cifre arabe numerele: a) de la 9997 998 la 998 002
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
două numere scrise cu același număr de cifre , dar întâmpină greutăți la numerele cu număr diferit de cifre; -compară corect doar jumătate din perechile de numere date; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare dar omite 1-2 numere; -scrie numerele în ordine crescătoare dar numerele descrescătoare cu omisiuni; Conținutul probei Item 1: Scrie cu cifre arabe numerele: a) de la 9997 998 la 998 002; b) de la 900 001 la 899 997. Item
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
semnul de relație (<, >, =). 75 79 25 434 25 434 484 1 230 725 434 725 424 25 400 9 876 43 225 434 4 525 534 19 25 150 24 156 654 804 232 654 804 231. Item 7. Ordonează crescător numerele formate pe orizontală și descrescător numerele formate pe verticală: Din analiza rezultatelor obținute de elevi la proba de evaluare sumativă a unității de învățare menționare, am constatat că un număr de X elevi au obținut calificativul foarte bine, X
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
obținut calificativul bine iar X elevi calificativul suficient. Măsurile de recuperare care au fost propuse: pentru elevii care au obținut calificative de suficient și insuficient la unii itemi din cadrul probei de evaluare. Am propus un set de exerciții de numărare crescător si descrescător(în fiecare oră), exerciții de formare a numerelor folosind numărătoarea pozițională, cu verbalizarea și argumentarea modului de lucru, activități independente de folosire a tablei magnetice, intensificat lucrului cu materiale concrete, exerciții de utilizare a axei numerelor pentru a
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
informații anterioare pentru descoperirea evoluției în timp a volumului vânzărilor de produse. Analiza cuprinde: determinarea trendului, ciclicității, sezonalității și perturbațiilor. Trendul arată modul în care nivelul vânzărilor dintr-o perioadă de timp mai îndelungată, mai mulți ani, evoluează în sens crescător sau descrescător. Ciclicitatea se analizează pe o perioadă de timp mai redusă, trei până la cinci ani, pentru observarea fluctuațiilor apărute, creșteri sau descreșteri de-a lungul trendului. Sezonalitatea este analiza aplicată pentru perioade mici de timp, zilnic, săptămânal, lunar, trimestrial
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
din următoarele moduri: un salariu fix, stabilit în funcție de numărul de ore lucrate. un salariu bazat pe volumul vânzărilor efectuate. Suma totală de plată se determină ca procent din valoare vânzărilor. Este Marketing și auditul în marketing posibilă stabilirea unor limite crescătoare în funcție de care și procentul încasat crește. un salariu cu o parte fixă la care se adaugă valori procentuale. Motivarea este activitatea dezvoltată de manager pentru obținerea rezultatelor de profit planificate. Motivarea efectivă a forței de vânzare este asigurată prin organizarea
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
au cunoscut o evoluție ascendentă a integrării în organismele regionale au avut o dinamică descendentă a integrării la nivelul organismelor mondiale, iar cele ce au înregistrat o dinamică descendentă pe linia integrării în structurile regionale au beneficiat de o evoluție crescătoare a aderenței la grupările de scară mondială. Totuși au existat unele evenimente geopolitice de mare anvergură (megaevenimente) care au bulversat în unele cazuri acest tipar de evoluție, precum situațiile din Egiptul anilor ’70 - ’80 sau războiul civil din Liban din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au cunoscut o evoluție ascendentă a integrării în organismele regionale au avut o dinamică descendentă a integrării la nivelul organismelor mondiale, iar cele ce au înregistrat o dinamică descendentă pe linia integrării în structurile regionale au beneficiat de o evoluție crescătoare a aderenței la grupările de scară mondială. Totuși au existat unele evenimente geopolitice de mare anvergură (megaevenimente) care au bulversat în unele cazuri acest tipar de evoluție, precum situațiile din Egiptul anilor ’70 - ’80 sau războiul civil din Liban din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
entredeux” al Africii de nord arabofone între Europa și Africa subsahariană nearabă este redat și de dispunerea numărului de state cu diferite valori ale volumului conflictual. Numărul statelor araboafricane cu diferite încărcături conflictuale reprezintă o valoare intermediară, pe o tendință crescătoare dinspre Europa spre Africa, pentru categoria entităților cu potențial conflictual ridicat (număr mare de conflicte) și tot o valoare intermediară, dar pe o tendință descrescătoare dinspre Europa spre Africa, pentru categoria entităților cu potențial conflictual scăzut sau nul (cu număr
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sunt gândite ca ,,posturi”(ospătari, muncitori necalificați sau vânzători). Cariera este de asemenea o succesiune de posturi de-a lungul vieții. În această viziune cariera reprezintă istoria unor posturi individuale. Unii consideră cariera ca fiind succesiunea de funcții, în ordinea crescătoare a prestigiului, prin care trece angajatul în mod ordonat, după o regulă previzibilă. Gestiunea unei cariere înseamnă urmărirea parcursului din trecut, din prezent și previziunea drumului viitor al unui salariat în cadrul structurii organizatorice a întreprinderii. Din cauza restructurărilor, o mare parte
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
tînărul economist american Paul Romer, de la Universitatea din Chicago. El preconizează, printre altele, detaxarea economiilor și investițiilor, a muncii înalt calificate, subvenționarea formării, taxe necreatoare de distorsiuni sau discriminări poll-tax, toate acestea fiind considerate producătoare de externalități pozitive, de randamente crescătoare etc. "La acest sfîrșit de mileniu, lumea suferă de boli pe care știința economică nu știe încă să le vindece, ceea ce nu o împiedică să apară drept cea mai solid structurată dintre toate științele sociale, cea mai eficace prin multiplicitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
persoane mobilizate pentru ca decizia să fie luată și pot deveni chiar nule atunci cînd regula este unanimitatea. Costurile de luare a deciziilor sunt costuri efectiv legate de necesitatea unui acord pentru ca alegerea să fie efectuată. Ele sunt, deci, o funcție crescătoare a numărului de indivizi care trebuie să decidă. Costurile adoptării deciziilor vor fi deci inferioare majorității simple. Mai puțin exigentă și mai puțin costisitoare decît unanimitatea, regula majorității simple nu este una infailibilă. Borda (1781) propunea înlocuirea votului cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Numai de pulsul hrănitor/ Smulgându-ne din nevertebrate/ Din pești și din păsări din fiare/ Ca să ne poată naște/ După chipul și asemănarea Ei.// Fără drept de apel/ Condamnați la naștere/ Singuri și neputincioși în fața/ Creșterii noastre-nvelite/ În trupul ei crescător/ Ca-ntr-un mormânt ce dospește/ Viața viitoare./ Noi doi/ Gemeni în uterul Spaimei". (Gemeni) De o tulburătoare transparență, volumul Stea de pradă, 1985, este aproape "epurat de metafore"143, din punct de vedere tematic "putând fi observată o continuitate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
bunuri. Dar această relație este și descrescătoare. Curbele noastre sînt "convexe", iar înclinația lor se diminuează progresiv de la stînga spre dreapta, ceea ce semnifică faptul că, într-adevăr, o diminuare a bunului Y nu poate fi compensată decît printr-o cantitate crescătoare din bunul X, deoarece utilitățile marginale sînt descrescătoare. Convexitatea curbelor de indiferență indică și faptul că analiza economică se interesează și de arbitrajul între două bunuri care nu sînt perfect substituibile. Dacă bunurile X și Y sînt perfect substituibile, atunci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
curbele de indiferență sînt, în mod normal, convexe? Capitolul 6 TEORIA CERERII Teoria curbelor de indiferență ne permite deducerea celor două legi ale comportamentului cererii: pentru un bun "normal", cererea este o funcție descrescătoare a prețului său și o funcție crescătoare a venitului său. Legile evocate oferă sensul relației ce se stabilește între cerere, pe de o parte, venit și preț, pe de altă parte, dar nu ne indică intensitatea acestei relații. Pentru a măsura această intensitate se utilizează conceptul de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
munca. Cum evoluează producția totală (X) cînd se utilizează o cantitate mai mare de muncă (M)? În mod normal, X trebuie să crească. Dar în ce ritm? Acest ritm este măsurat prin produsul marginal (PmM). Dacă el este pozitiv și crescător, aceasta indică faptul că produsul total X crește din ce în ce mai repede. Dacă PmM este pozitiv și descrescător, X crește totuși, dar din ce în ce mai puțin, mai încet. În fine, dacă PmM este negativ, X scade. Descriem cele trei faze posibile în figura de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
exploatațiilor agricole în Anglia secolului al XIX-lea (tot mai intense) și altele în SUA (tot mai extensive), în aceeași perioadă. Enunțul modern al acestei legi ar suna cam așa: pentru un stadiu tehnologic dat, dacă se utilizează o cantitate crescătoare dintr-un factor de producție, toți ceilalți factori fiind ficși, productivitatea marginală a respectivului factor trebuie să scadă dintr-un moment în altul. 7.3.2. Productivitate și costuri pe termen lung Pe termen lung, toți factorii sînt variabili. Două
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
absolută a pantei sale în fiecare punct tinde să diminueze, cînd ne deplasăm de la stînga la dreapta de-a lungul curbei. Concret, aceasta implică faptul că o aceeași diminuare de capital K nu poate fi compensată decît printr-o cantitate crescătoare de muncă. De ce se întîmplă astfel? Deoarece un producător rațional nu utilizează factorii decît la un nivel la care productivitatea marginală este descrescătoare (adică variază în sens invers cu cantitatea factorilor). Astfel, cînd se substituie munca (M) capitalului (K), K
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
M) capitalului (K), K devine din ce în ce mai rar și deci productivitatea sa marginală (PmK) crește. Îndeobște, se renunță la un factor a cărui productivitate marginală este din ce în ce mai mare. În consecință, producția totală tinde să se diminueze din ce în ce mai repede; numai o cantitate crescătoare din celălalt factor va putea menține producția neschimbată, cu atît mai mult cu cît M fiind tot mai abundent, productivitatea sa marginală scade. b) Rata marginală de substituție tehnică (RMST) În continuare, pe plan formal, analiza este identică celei deja
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
globale a factorilor cînd capacitățile de producție se dezvoltă pe termen lung. Dar cel mai adesea, randamentele de scară sînt interpretate în termeni de costuri. Într-adevăr, costurile de producție urmează o evoluție inversă celei a productivității. Randamentele de scară crescătoare corespund unor costuri descrescătoare pe termen lung sau chiar unor "economii de scară". Invers, randamentele de scară descrescătoare indică anumite costuri crescătoare pe termen lung sau chiar "dezeconomii de scară". e) Ipoteza randamentelor constante Modelele economice rețin totuși, adeseori, ipoteza
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
termeni de costuri. Într-adevăr, costurile de producție urmează o evoluție inversă celei a productivității. Randamentele de scară crescătoare corespund unor costuri descrescătoare pe termen lung sau chiar unor "economii de scară". Invers, randamentele de scară descrescătoare indică anumite costuri crescătoare pe termen lung sau chiar "dezeconomii de scară". e) Ipoteza randamentelor constante Modelele economice rețin totuși, adeseori, ipoteza randamentelor de scară constante. Într-adevăr, pe termen lung, întreprinzătorii raționali sînt incitați să-și dezvolte scara de producție pentru a o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
să-și dezvolte scara de producție pentru a o obține pe cea minimum eficace, adică pe cea care permite obținerea unui cost minim pe termen lung. În majoritatea domeniilor de activitate, randamentele nu ar trebui să fie, așadar, decît temporar crescătoare. O dată atins costul minim (sau costul mediu cel mai mic) pe termen lung, nu e clar din ce motiv întreprinderile sau întreprinzătorii raționali ar accepta creșterea sa dacă o pot evita. Argumentul potrivit căruia costurile de gestiune ar antrena o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]