51,775 matches
-
impresionant. Radu Enescu nu a fost un autor prolific și nu a ținut să-și încarce formal și înșelător fișa bibliografică. Ar fi putut-o face, valorificându-și publicistica de la "Tribuna" și din "Familia", compunând cel puțin două volume de critică literară. Deși a scris destul de multă critică de întâmpinare, nu și-a asumat un asemenea rol, pe care - înclin să cred - îl considera prea modest pentru proiectele și ambițiile sale intelectuale. Va veni, în postumitate, rândul adunării în volum a
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
autor prolific și nu a ținut să-și încarce formal și înșelător fișa bibliografică. Ar fi putut-o face, valorificându-și publicistica de la "Tribuna" și din "Familia", compunând cel puțin două volume de critică literară. Deși a scris destul de multă critică de întâmpinare, nu și-a asumat un asemenea rol, pe care - înclin să cred - îl considera prea modest pentru proiectele și ambițiile sale intelectuale. Va veni, în postumitate, rândul adunării în volum a acestui material, cu multe episoade conjuncturale. Îmi
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
politică aberantă. Toată frumusețea speculațiilor posibile despre principiul cosmologic, ontologic și epistemologic al erosului cade într-o sociologie marxistă a familiei. Corupția ideologică - în sens general marxist sau în sens mai precis partinic - este marea pacoste a unei părți a criticii literare dinainte de 1990. Unii critici au rezistat cu mai multă demnitate presiunii contextului nefast, alții au cedat ușor, alterându-și interpretările și modul de a gândi. Radu Enescu, una din marile speranțe în filosofie ale grupului de tineri din Cercul
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
posibile despre principiul cosmologic, ontologic și epistemologic al erosului cade într-o sociologie marxistă a familiei. Corupția ideologică - în sens general marxist sau în sens mai precis partinic - este marea pacoste a unei părți a criticii literare dinainte de 1990. Unii critici au rezistat cu mai multă demnitate presiunii contextului nefast, alții au cedat ușor, alterându-și interpretările și modul de a gândi. Radu Enescu, una din marile speranțe în filosofie ale grupului de tineri din Cercul literar de la Sibiu, reprezintă cazul
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
de "splendid diletant" (fără malițiozitate, mi se pare infinit mai funcțională decît cea de "cititor profesionist") îl împinge pe Liviu Antonesei să intre cu dezinvoltura inocentă a unui alt Mr. Jourdain, într-o dispută veche de cînd lumea: cea dintre critica formală și critica impresionistă. Cu bucuria omului care descoperă roata, eseistul reproduce - fără a avea aerul că o știe - aproape ad litteram, argumentația lui Gaëtan Picon în favoarea criticii impresioniste. "Însă a privilegia Ťfondulť sau Ťformať nu este decît un efect
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
fără malițiozitate, mi se pare infinit mai funcțională decît cea de "cititor profesionist") îl împinge pe Liviu Antonesei să intre cu dezinvoltura inocentă a unui alt Mr. Jourdain, într-o dispută veche de cînd lumea: cea dintre critica formală și critica impresionistă. Cu bucuria omului care descoperă roata, eseistul reproduce - fără a avea aerul că o știe - aproape ad litteram, argumentația lui Gaëtan Picon în favoarea criticii impresioniste. "Însă a privilegia Ťfondulť sau Ťformať nu este decît un efect, crima se află
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
că și pentru mine postura în care m-aș fi aflat era din cale afară de delicată. Șerban mi-a replicat că fratele său s-a exprimat elogios în repetate rânduri la adresa mea; că avea în general un mare dispreț față de critici (de Comarnescu îndeosebi!...) și că și-au dat cu toții seama din cuvintele sale că eram singurul care putea să aibă un ascendent asupra lui. Emoționat de cele auzite și din dragoste și recunoștință față de Țuculescu, în cele din urmă am
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
noastre întâlniri din anul precedent, subliniindu-i echivocul la care au dat naștere în conștiința posterității o parte din tablourile pe care autorul Crângului desfrunzit nu le iscălise. "Nu vei putea evita să cazi într-o bună zi pe mâna criticilor și a istoricilor de artă, nu vei putea ocoli nici ispitele falsificatorilor, nici neliniștile și prejudecățile colecționarilor - i-am spus. De ce să favorizezi nașterea unei probleme și a unor dificultăți similare cu cele de care ai văzut că m-am
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
Alexandra Olivotto La capitolul "celebritate", Pedro Almodovar poate fi considerat egal cu compatriotul său, Luis Buńuel. Are o viziune regizorală unică, apreciată aproape unanim de critici, succes comercial (în 1991, se constata că șase din cele treisprezece filme din topul exporturilor spaniole erau realizate de el) și un scop pe măsură: "Filmele mele reprezintă noua mentalitate care apare în Spania după moartea lui Franco", declară el
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
sexualitățile sunt definite precis, uneori cu ajutorul stereotipurilor. Almodovar lasă loc ambiguității la ambele nivele: nu există alb și negru în termeni de moralitate, iar sexualitatea e proteică - travestiții și transexualii care apar sfidează înregimentarea în bărbați/femei. De altfel, mulți critici de film consideră că această sexualitate proteică a devenit un simbol al Spaniei ultraliberalizate de după cenzura lui Franco. Există și trăsături ale melodramei care subzistă, ca de pildă faptul că personajele tind către acțiune, nu către reflecție. Apare și tradiționalul
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
le va indica un decor inedit pentru filmare. LV. Citești ce spun criticii despre opera ta? Te interesează părerile lor? TM. Nu mă interesează să citesc critică, iar ceea ce s-a scris despre mine e în mare parte rizibil dar critica literară de valoare cred că trebuie să fie la fel de creatoare ca romanul și, în același timp, fidelă textului pe care îl analizează. Așa cum nu are rost nici să scrii romane dacă nu reflecți fidel natura umană.
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
chipurile, voiau să-l înfrîngă pe CVT, folosind armele sale? Despre lumea asta scriu unii dintre prozatorii noului val. Pot ei inventa, din respect la pudoare, alt limbaj decît cel pe care îl auzim? Cărțile lor și-au cîștigat elogiile criticii și o certă notorietate, astfel încît cîțiva dintre ei au ajuns citați în manuale. Și, firește, profesorii le recomandă elevilor să citească aceste cărți. Dar, scandal, părinții care își aruncă ochii în bibliografia recomandată progeniturilor lor se revoltă împotriva "porcăriilor
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
De vreme ce literatura are corp - și deci nu poate fi confundată cu cea științifică, descriptivă și extratelică - nu conotația, metafora sînt chemate să afirme Diferența dintre realitate și literatură, ci tocmai denotativul, tocmai precizia descrierii. Așa trebuie înțeleasă de către cititori și critici revenirea la povestire a romanului, renarativizarea prozei. Literatura nu se întoarce la mimesis - imaginile mediatice i-au preluat de mult această funcție pe care nu există nici o șansă de a i-o mai înapoia vreodată. Esențială mi se pare tocmai
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
admirat decît citit și receptat mai curînd ca un modern conservator. Sintezele sale, de o erudiție inumană, au aerul unor soluții definitive și îndosariate. în anii '60 cînd se afirma el, triumfa în cultura română Ťspiritul de finețeť al noii critici, noi toți eram în căutarea surselor ei originare. Iar cel care într-adevăr fascina epoca, deasupra ideologiilor literare, era Constantin Noica". Nici Mircea Zaciu nu se bucură, așa cum ne-am fi așteptat, de o recepție foarte călduroasă. Scuturîndu-se de ideea
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
urmă cu patru ani, situație explicabilă în măsura în care poeta a avut după �89 o susținută și fructuoasă activitate social-politică, mai întâi în cadrul Alianței Civice, pe care a condus-o între 1991-2001, apoi la Academia Civică, al cărei fondator și președinte este. Critica literară a remarcat că, o dată cu volumul din 1986, Stea de pradă, poezia Anei Blandiana este mai preocupată de real, fără ca acest lucru să însemne schimbarea retoricii reflexiv-impersonale cu biografismul, a rămas la fel de anticonfesivă dar cu o atitudine mai directă, mai
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
1928-1933 și publicate în volumul Memorii din perioada maturizării în 1933, an în care îi moare și tatăl. O ediție lărgită va apărea în 1957 cu titlul insolit Bakakaj (numele unei străzi din Buenos Aires, va deconspira autorul). Precumpănitor negative, ecourile criticii l-au impus totuși cel puțin în atenția colegilor de breaslă. Solicitat de periodicele timpului, începe să publice foiletoane și recenzii în "Polska Zbrojna" , "Gazeta Polska" și altele, o colaborare mai statornică având-o la "Kurier Poranny" din 1934, unde
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
totuși cel puțin în atenția colegilor de breaslă. Solicitat de periodicele timpului, începe să publice foiletoane și recenzii în "Polska Zbrojna" , "Gazeta Polska" și altele, o colaborare mai statornică având-o la "Kurier Poranny" din 1934, unde semnează rubrica de critică literară. Recenziile tipărite aici vor închega al zecelea volum de Scrieri alese, apărut în 1973. Tot acum, în timp ce-și priveghea tatăl bolnav, scrie și comedia Iwona, principesa vinului de Burgundia care va vedea lumina tiparului abia în 1938
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
nu le mai poți identifica în marea indistinctă și nepăsătoare a apei sărate. Toată vara lui 2004 am citit pe rupte literatură basarabeană. Știu că nu-i de ajuns, dar am citit - nu puțin - și anii anteriori poezie, proză și critică, la întâmplare. Nu m-a entuziasmat nimic. Nu fac aici o recapitulare a lecturilor, căci nu e locul. Mă voi referi îndată la situația romanului basarabean. Am o problemă de conștiință în relația mea cu literatura basarabeană și nu pot
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
de ediție, iar Nota asupra ediției este, de asemenea, anonimă. Singurele explicații posibile pentru acest neobișnuit anonimat sunt: fie că avem de-a face cu o banală omisiune tipografică, neremarcată la vreme, fie că cineva, priceput cât de cât în critica textelor și tehnica edițiilor și totodată binevoitor, i-a sugerat editorului și autorului notei menționate că ar fi mai bine să opteze pentru soluția lui Farfuridi, adică să le dea pe amândouă anonime, întrucât calitatea amândurora este compromițătoare, atât pentru
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
despre ce ar fi să fie vorba, dacă ar vorbi, își dau aere de pricepuți prin cuvinte mai "intelectuale". Anonimul îngrijitor nu scrie simplu, cum s-ar cuveni: " Pentru alcătuirea acestei cărți am ținut seama de opiniile celor mai importanți critici ai versurilor lui Tudor Arghezi", ci se fandosește academic: "în realizarea acestei ediții am folosit reputate referințe în cuprinderea operei argheziene". Ce va fi însemnând "reputate referințe în cuprinderea operei argheziene", nu se prea înțelege, dar e clar că este
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
cărți de proză (printre altele, Imperiul generalilor târzii, Dacia, 2002, și Bunicul s-a întors la franceză, Timpul, 2003), ba chiar și un volum de poeme (Legende și eresuri, Magic Art Design, 1995), toate bine și foarte bine primite de critică. Premiile și nominalizările obținute sunt "pe bune" căci, în cadrul generației din care, biologic, face parte, Bogdan Suceavă nu seamănă cu nimeni, scrisul său dovedind că e nu doar un scriitor de talent, dar și unul perfecționist, care își lucrează îndelung
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
verva lor orală este deja de domeniul legendei, ca și deliciul minții lor "egal de splendidă". Într-o scrisoare către prietenul I. Negoițescu, Gari (I.D. Sîrbu) se plînge în stilul său sarcastic: "...suntem țara cu cel mai ridicat procent de critici pe cap de scriitor, avem 20 de critici excelenți și numai 3 - 4 prozatori lizibili". Ca și Paul Georgescu, craioveanul prin adopție manifestă o permanentă nemulțumire cîrtitoare, tipic muntenească. Amîndoi au geniu în perifrază și, țintuiți prin forța lucrurilor într-
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
ca și deliciul minții lor "egal de splendidă". Într-o scrisoare către prietenul I. Negoițescu, Gari (I.D. Sîrbu) se plînge în stilul său sarcastic: "...suntem țara cu cel mai ridicat procent de critici pe cap de scriitor, avem 20 de critici excelenți și numai 3 - 4 prozatori lizibili". Ca și Paul Georgescu, craioveanul prin adopție manifestă o permanentă nemulțumire cîrtitoare, tipic muntenească. Amîndoi au geniu în perifrază și, țintuiți prin forța lucrurilor într-un spațiu restrîns, fac din scris o terapie
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
Simona Vasilache Se întîmplă uneori ca lucrări de critică sau de teorie literară să cunoască, în chip neașteptat, oarecum, succesul de librărie. O explicație la îndemînă ar fi că publicul caută să-și confirme (sau să-și "creeze") gusturile proprii preluînd argumentele, mai mereu devenite clișee, ale criticii de
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
de critică sau de teorie literară să cunoască, în chip neașteptat, oarecum, succesul de librărie. O explicație la îndemînă ar fi că publicul caută să-și confirme (sau să-și "creeze") gusturile proprii preluînd argumentele, mai mereu devenite clișee, ale criticii de verdict. O alta, propusă, bunăoară, de Stanley Fish, ca răspuns la întrebarea "de ce (mai) citim critică?", este prejudecata, într-un fel, că înțelegi mai bine un text, extrăgînd din el mai mult sens, dacă parcurgi "părerile despre". Critica e
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]